492 matches
-
civile care au zguduit stabilitatea întregii lumi mediteraneene. În aceste condiții apare și se distinge personalitatea lui Plotin, ca reprezentativă pentru o tendință mai largă a vremii, de reîntoarcere la antici, la perioada de echilibru de pe vremea lui Platon, a stoicilor, a epicurienilor, la tradiția pitagoreică și mai puțin la cea ebraică. Auspiciile acestei tendințe au fost nu de a milita pentru suveranitatea rațiunii, ci de a-i reda sufletului individual o bogăție spirituală pe care de-abia o pierduse. Din
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de a se dedica științei și ascezei. Un biograf și discipol a notat despre Plotin cum acesta "ura să stea în fața propriului său corp". Sufletul are o putere a sa organizatoare, "animistă", supranaturală, de bază. Pentru explicarea sufletului, inspirat de stoici, Plotin a făcut apel la intervenția a trei instanțe fundamentale: unicitate, inteligență și suflet universal. Unicitatea corespunde unui principiu universal, care acționează asemenea luminii solare, aflată deasupra Logos-ului și Inteligenței. Într-o lume dominată de multiplicitatea formelor sensibile, Inteligența
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
greșită, opusă ideilor inițiale. Se știe că teologii au refuzat cu ostentație contribuțiile anticilor despre suflet, concepția lor asupra ideii preexistenței vieții sufletești epicurienii au ajuns din această cauză proscriși. Ei nu admiteau valabilitatea ideilor platonice și a celor ale stoicilor despre existența unui suflet cosmic și, ca un fragment al acestuia, a celui individual, cu propriul său destin. Împăcarea opiniilor a avut loc când s-a ajuns la sufletul individual, în accepțiunea teologilor născut dintr-un act divin, și care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore de Nyssa, Augustin). Pentru ei, pantokrator nu înseamnă atotputernic, atotstăpînitor, dominație exterioară. înseamnă ceva mai puțin vizibil și impunător, dar mai originar. Cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
datorește fie împrumuturilor din mozaism, pe care și Justin le presupune, fie acestei largi explicații teologice, care implică influența Logosului asupra cugetării. Pentru întărirea acestei idei, Justin demonstrează că ea este familiară filosofi ei grecești și face apel la doctrina stoicilor despre logosul seminal imanent în lume, și fragmentat în nenumărate logosuri sau rațiuni seminale ale ființelor, care sunt sufletele lor individuale. Stoicismul e însă un raționalism panteist, în care logosul curge în lucruri „cum curge mierea în faguri” (Emile Brehier
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de umbră a lui reflectată în adânc, dar care activează, ca să zicem așa, în chip autonom, independent, față de cel dintâi. Acest logos secret, pe care Lucian Blaga îl numește când larvar, când abisal și care aduce pe departe cu logosul stoicilor și oarecum cu logosul din concepția lui Justin Martirul, e puterea misterioasă, care organizează obscurul domeniu al inconștientului. Inconștientul acesta e, după cum am spus în treacăt altădată, mult mai amplu și mai simetric structurat decât al lui Jung. El e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o succesiune de cauze și efecte, toate într-un șir nesfârșit, și indeterminismul ce pune omul în poziția privilegiată de a juca un rol în determinarea destinului său. Monismul de concepție este axiomă pentru teoriile deterministe. Parmenide, Socrate, Platon și Stoicii au încercat să impună legea unicității; potrivit teoriei lor, nimic nu se produce fără o cauză. Aristotel este adeptul indeterminismului, al unui neprevăzut și al unei incertitudini la care ființa nu răspunde printr-un gest sau o acțiune fatală, prescrise
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore de Nyssa, Augustin). Pentru ei, pantokrator nu înseamnă atotputernic, atotstăpînitor, dominație exterioară. înseamnă ceva mai puțin vizibil și impunător, dar mai originar. Cînd
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ultimele vizează consecințele ei. În ceea ce privește (d) raportul dintre legea naturală și societate, Locke, spre deosebire de Hobbes, face din legea naturală condiția necesară pentru existența oricărei relații sociale și a oricărei asocieri dintre oameni. Reînnoind tradiția antică a lui Aristotel și a stoicilor, el prezintă sociabilitatea ca pe un element esențial al naturii umane, dar admite că nu există societate umană în afara instituirii unui stat și a unui guvern. Așa cum rezultă din Eseurile despre legea naturală, Locke restrânge viața socială la viața în cadrul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
El e primul care, în această atmosferă de sincretism cultural, încearcă să adapteze mitologia iudaică la filosofia grecească și invers, propunând, în acest context de preocupări, formule în care realizează sinteze contradictorii. Philon preia din filosofia greacă, de la Heraclit și stoici, ideea unei substanțe primare divine care s-ar fi diferențiat în lume. Însă, spre deosebire de greci, care nu reușeau să iasă din logic în administrarea acestei idei, el îi dă o formulare cu caracter antinomic: din substanța primară emană existențe secundare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Iov se spune că Dumnezeu a cauzat ploile, pe când nu exista încă omul pe Pământ, doar spre folosul plantelor. La întrebarea retorică a lui Pavel dacă Dumnezeu are grijă de boi, din perspectiva Vechiului Testament s-ar răspunde că da. Stoicii ar fi cei care au propus concepția opusă și au fost urmați de Origene, ceea ce ar fi creat impresia că ideea apare în Vechiul Testament. În al doilea rând, ideea că natura a fost creată pentru om nu implică logic ideea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care considera absurdă ideea că animalele pot simți sau ar putea fi inteligente. După Malebranche, suferința este o consecință a păcatului originar, iar animalele, întrucât nu au participat la acest păcat, nu au de ce să cunoască suferința. Malebranche reia ideea stoicilor, după care animalele se comportă ca și cum ar suferi, dar ele nu suferă cu adevărat. Omul este un unicat și nu avem nimic comun cu animalele nici ca rațiune nici ca simpatie. Pe de altă parte, cartesienii nu mai susțin că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
companie și animale domestice O atitudine specifică față de animale, cel puțin față de cele de companie și cele domestic, poate fi întemeiată pornind de la filosofia stoică, de la luarea în considerare a situației acestor animale în relație cu societatea omenească 297. Desigur, stoicii nu spun nimic în mod explicit despre o asemenea atitudine față de animale, dar considerațiile lor despre înțelepciunea omenească și viața trăită armonios în acord cu propriile nevoi sufletești pot reprezenta o bază pentru extinderea sferei moralității. Oamenii au sentimente de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cea postmodernă, de instituționalizare a afacerilor etice. 1.1.1. Etapa religios-arhaică După cum foarte bine a scris Platon, nu suntem născuți numai pentru noi înșine, ci o parte din ființa noastră o revendică patria, o parte prietenii și, după cum socotesc stoicii, cele ce se nasc pe pământ sunt toate pentru folosul oamenilor, iar oamenii sunt născuți pentru oameni, ca ei să poată fi de folos unii altora, în aceasta trebuie să urmăm natura, aducând mediului social servicii comune, prin îndatoriri reciproce
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
care înfruntă oprimarea și nedreptatea și are rolul de mijlocitor între Divinitate și lume. Iudeul Philon din Alexandria, ajuns în contact cu filozofia grecească, a încercat pentru prima dată să adapteze la ea mitologia iudaică. El a preluat din filozofia stoicilor ideea existenței unei substanțe primare divine, căreia i-a dat un aspect dogmatic afirmînd că din substanța primară emană existențe secundare, fără însă ca prin acest proces substanța primară să sufere vreo scădere. Se aduce astfel pe terenul gîndirii ideea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
clipă-n lături! Atent la ultima lumină... Un nenorocit accident, soldat cu amputarea unui picior până la gleznă, îl țintuise în casă în ultimii ani pe Mihail Crama, aceasta nefiind totuși singura sursă a suferințelor lui morale și fizice. Le îndura stoic, niciodată plângându se, niciodată numindu-le, aceste suferințe, nici măcar prin aluzii. Dimpotrivă, glumea, avea puterea să glumească pe seama lor, acest om brav, a cărui fragilitate fizică era într-un izbitor contrast cu robustețea morală. Îl căutam și mă căuta adeseori
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
este mai degrabă contemplativ, decat activ 6. Deși Averroes a afirmat ca toti filosofii antici au fost eternaliști, eternalismul peripatetic a fost fără îndoială universal acceptat, chiar dacă doctrina impunea respect și a generat un interes intens în alte școli filosofice. Stoicii susțineau că lumea este în permanență consumată de foc și renăscuta, iar epicurienii că lumea, la fel ca toate lucrurile, vă pieri. Puterea argumentului peripatetic pentru eternalism se datorează faptului că neo-platoniștii de mijloc, cum ar fi Taurus și neo-platoniștii
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cum ne pipăiau de parcă am fi fost cine știe ce animale curioase, exotice, nemaivăzute?... Ești nedreaptă. Au fost și oameni buni. Mai sunt oameni buni? Asta-i soarta pribeagului, amarul și dorul. Ce puteam face? Trebuia să trăim, totuși... Pentru tine, filozofule stoic, a fost mai ușor, îl mângâie pe obraz. Pentru tine, butoiul lui Diogene e aproape un palat. Pesemne mie așa mi-a fost dat să sufăr... Pe buzele lui Țamblac flutură un zâmbet trist: Butoiul acesta e un refugiu ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
margini de lumină. Nu înțelegeam nimic din plasa de sentimente care se aruncaseră peste mine. Eram prizoniera unei stări de spirit care amenința să-mi distrugă echilibrul. Nu-l citisem încă pe Spinoza și nici pe Epictet sau pe ceilalți stoici greci. Poemul indian Gita mă ghida în adânc spre o iubire mai mare și căutarea perpetuă a unei stări de spirit luminoase. Singura persoană cu care puteam să comunic, nu prin sentimente, ci printr-o percepție intuitivă specială, Nichita, mă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Pogor, seară de poezie Leonida Lari. Serbare câmpenească la Mircești, expoziție dedicată poetului Vasile Alecsandri deschisă la biblioteca din comună, program cultural variat. Recitalul de poezie a fost susținut de Leonida Lari, Vasile Năstase, Agnesa Roșca, Vladimir Rusniac (Basarabia), Ionel Stoic, Vasile Barbu (Voivodina), Adina Popa și Ada Gârțoman (Iași). La Muzeul Unirii au vorbit despre cultura popoarelor neolatine: Acad. Prof. C. Ceopraga, Prof. I. Apetroaie, Asist. Anca Rusu, Prof. Liviu Leonte, Prof. Al. Vasiliu. Prof. C Tofan a pregătit expoziția
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nou că sunt și eu din neamul etniei care are semn distinctiv frunza verde. Mi-am amintit că demult îmi era milă de copaci, pentru că nu se pot mișca, privind la viață imobili, legați prin destin de pământ, adevărați eroi, stoici, necunoscând fuga, necunoscând exilul. Mi-am amintit de consternarea mea când, copil fiind, am văzut un bonsai, un copac închis din toate părțile, torturat, degenerat, pentru plăcerea omului, Stăpânul. O tortură cumplită; așa îmi închipuiam, concepând copacul bonsai ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dovadă că, dacă harta FIFA cuprinde aproape 200 de forme statale, nu se știe dacă pe ea regăsește și Bălceștiul. Vom trece brusc de la berlinezul Olympiastadion la aridele arene malteze pe care vor evolua Rapid și Dinamo. Trebuie să fim stoici, pentru a nu ne șoca schimbarea de peisaj. După cum, în măsura în care vom fi învățat ceva din acest Mondial, trebuie să rezistăm tentației de a fi noi înșine. Asta e cel mai greu: să nu fii tu, să umbli mereu cu batista
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
integra în "prezent" relația cu sacrul, prin intermediul procesului de purificare (prin cremație) a corpului imperial, conferă comunității dreptul de a-și lega în mod indestructibil viața individuală și pe cea cotidiană de zeitatea care îi personifică profilul absolut 8. Teza stoicilor despre senzație ajunge, ca și cea a atomiștilor, la apărarea tuturor imaginilor, de orice fel, contrar atitudinii binecunoscute a lui Platon (la care vom reveni ulterior); căci fie și false, prin ele însele sau ca urmare a erorilor de judecată
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
la care vom reveni ulterior); căci fie și false, prin ele însele sau ca urmare a erorilor de judecată sau de identificare (iluzii mimetice etc.), imaginile au un substrat natural; țin, așadar, de datul existenței. Din acest punct de vedere, stoicii nu se despart de atomiști și chiar împărtășesc cu ei credința că imaginile senzoriale au și o componentă intelectuală. Nicio imagine a lumii exterioare nu ne este dată într-un mod nealterat, pentru că ea este însoțită de un travaliu de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
arheologia imaginarului, pe un amplu bazin conceptual, al formelor care susțin memoria și existența comunității: gestul întemeietor și faptul glorios, politicul, credințele și instituțiile, ideologia militară și civică, identitatea colectivă și virtuțile individuale, obligatorii pentru o bună guvernare (în viziunea stoicilor, de la Cicero, la Seneca și la Marcus Aurelius, dar și a puterii creștine). Nu aspectul fantezist sau fantastic în crearea imaginarului colectiv este aici "sememul" pe care îl căutăm prin sondarea "arheologică", ci un anumit sens definitoriu pentru comunitate, nederivat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]