1,177 matches
-
pag. 47. 11. Ibidem, pag. 42. 12. G. CĂLINESCU, op. cit., pag. 39. 13. ARTUR GOROVEI, Monografia orașului Botoșani, 1926, pag. 385-386. 14. ARHIVELE STATULUI IAȘI, Tr. 1346, opisul 1528, dosarul 136/1850, intitulat: "Dum-lui cămin(ar) Gheorghi Iminovici, cu Dum-lui stolnic Costachi Bobeica, pentru 260 galbeni", fila 64. 15. GEORGE MUNTEANU, Hyperion 1 Viața lui Eminescu, București, Ed. Minerva, colecția Universitas, 1973, pag. 382, nota 12. 16. AL. PIRU, Varia Preciziuni și controverse vol. I, Ed. Eminescu, 1972, pag. 138. 17
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
59. IDEM, Ibidem, pag. 74. 60. IDEM, Ibid., pag. 73. II VASILE IURAȘCU ȘI SOȚIA SA PARASCHIVA Căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului, într-o notiță biografică despre poet, a scris că mama lor "era cea de a patra fiică a stolnicului Vasile Iurașcu din Joldești, o familie boierească, iarăși străveche a Moldovei, căci într-un decret de la Ștefan Tomșa voievod, publicat de D. Tocilescu, în anul al II-lea al cursului său de arheologie, se vede numele lui Iurașcu, figurînd printre
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prin Țara-de-Jos. Iar în cît privește moșia Joldești, de pe Siret, din ținutul Suceava, ea niciodată n-a fost în proprietatea lui Iurașco pîrcălab, ori mai ales a vreunui urmaș de al său. Să cercetăm documentele Joldeștilor, mai apropiate de vremea stolnicului Vasile Iurașcu: la 1787 iunie 6, proprietara Joldeștilor era Ecaterina Balș15. În Condica liuzilor din 1803, Joldeștii apar ținuți în arendă de căminarul Antonie Ziloti 16, dar proprietar era Iordache Balș, soțul Ecaterinei Balș. În catagrafia din anul 1820, satul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
același an, 1847, Nicolae Roset, cu soția sa, Zoița, au zidit, cu a lor cheltuială, biserica satului Joldești 21. La împroprietărirea clăcașilor din 1864, proprietarul Joldeștilor era Hagi Iordache Cantacuzino 22. Așadar, nici pomeneală nu se face prin documente, de stolnicul Vasile Iurașco, ca proprietar pe moșia Joldești și tocmai de aceasta te miră faptul că toți cercetătorii biografiei eminesciene, fără nici o ezitare, s-au lăsat induși în eroare de ifosele boierești ale lui Matei Eminescu și au transmis din unul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de pe pagina 32, găsim 16 persoane cu numele Iurașcu, mai ales de prin părțile Bacăului, înșirate pe șase generații, în lungul a două sute de ani, pînă pe la 1850. Și aici este curios faptul că din această spiță genealogică lipsește tocmai stolnicul Vasile Iurașcu, dar patru dintre copiii acestuia, printre care și mama lui Eminescu, sunt dați drept fiii lui Iordache Iurașcu, ban în 1823!! Oare și această spiță genealogică trebuie considerată "contribuție documentară"? În sfîrșit, pentru a satisface postum grandomania lui
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
prezintă și documentele care să susțină această filiațiune. Totuși, luînd de bază acest arbore genealogic, George Munteanu crede că "pe linia maternă știrile sigure (s. n.) încep tot de la străbunicul poetului, boiernașul de țară, Ion Iurașcu, și continuă cu fiul său, stolnicul Vasile Iurașcu din Joldești"29. Cînd cărțile se scriu din alte cărți, neverificate, nu se poate ajunge la concluzii sigure. Revenind la acest din urmă arbore genealogic, Augustin Z. N. Pop încurcă de-a binelea rangurile boierești și treptele rangurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din Bucovina pe Vasile Iurașcu om tînăr și de încredere și l-a pus vechil la Sarafinești, tocmai cînd Donțu o avea pe Paraschiva, care se ridica fată mare. Mănăstirea Moldovița, încă de la 30 aprilie 1795 își arendase moșia Sarafinești stolnicului Antonie Zilotii 35, care ținea în arendă și Joldeștii. După expirarea contractului de arendă, s-a făcut un schimb de moșii, între baronul Musteață și vistiernicul Iordache Balș. Prin acest schimb de moșii, Sarafineștii au trecut în proprietatea lui Iordache
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
încurcala cea mai mare vine de acolo că copiii și nepoții lui n-au aflat de la el din ce sat a plecat, nici ce părinți ori bunici a avut și nici cum se numeau aceștia. În schimb, rangul boieresc de stolnic vom arăta mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sărdariu", care avea 12 ani în 1833, cînd a fost primit la Institutul Sf. Trei-Erarhi din Iași, cu cheltuiala Epitropiei 61. Al doilea copil Iancu, era din altă familie Iurașcu. Rangul boieresc de serdar era mai mare decît rangul de stolnic. Vasile Iurașcu n-a avut rangul de serdar, mai ales în anul 1833, și nici după aceea. O carte gospod, din 21 aprilie 1826, primită la Isprăvnicia Ținutului Suceava, după ce arată că satele Vlădeni și Brehuiești au năravul de a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
să puie gard către Hrișcani: gardul Vlădenilor să fie lung de 224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau scris întocmai di pi luminata carte gospod ci au vinit, prelarg ti vei pliroforisi d-ta și fiindcă D-ta ti afli
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
224 prăjini, iar al Brehuieștilor, de 168 prăjini prăjina fiind de 24 palme. Pe copia întocmită de Isprăvnicie, găsim în continuare, următoarea adresă, către Vasile Iurașcu, care acum era stolnic și tot vechil boieresc: Isprăvnicia țănutului Sucevei Către cinstit Dumnealui stolnic Vasăle Iurașcu Din această copie ci sau scris întocmai di pi luminata carte gospod ci au vinit, prelarg ti vei pliroforisi d-ta și fiindcă D-ta ti afli și vechil numitelor moșăi (s.n.), isprăvnicia scrie Dum-tale să le îndatorești
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Sau născut la anul 1785/ și la anul 1834 dekemb./ 27 sau săvîrșit. Paraschiva/ să numește în mormînt acope/rită. Trecătoriule/ citești că au fost maică pre iubită/ soție pre lăudată a unui băr/batu cinstitu unită în bună/ faptă stolnicului Iu/rașk numitu. Pe copii și/ pe bărbatu cu întristate cău/tări înspăimîntați iau lă/satu aici în vecinici uitări /. Lîngă apa curgătoare/ deodată cumplit căzu/ din trăsura călătoare /. Au rămas necunoscută/ cu bărbatul și copii(i) /. Pe pristolul vecinicii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
la moartea soției sale, și tot lui i-a atribuit și celelalte însemnări marginale, despre copiii săi și despre alte fenomene naturale. Ne vom convinge îndată de greșeala iconomului Al. Simionescu. Grigore Cananău avea soție legitimă pe Profirița (Pulheria), fata stolnicului Costache Manole Varlaam, din Botoșani. La căsătoria sa din anul 1815, noiembrie 2067, el avea rangul de căminar. Agă a devenit la 24 februarie, 182385. Pe Paraschiva Donțului el o cunoscuse înainte de a se căsători ea cu Vasile Iurașcu. Locuința
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
trimiterea documen tară74, nu se află vreo cerere de la Vasile Iurașcu, iar Costache Iurașcu, fiul său, nu era cinovnic (= cilen) la Eforie. La fila 55 din dosarul la care d-sa se referă, nu scrie Costache Iurașcu, ci Constantin Izmirliu, stolnic care cere să fie numit cilen la giudecătoria agiutoare "unde am fost mai înainte, în locul Dum. med-cer, Costachi Kindru, care acum, prin jalbă către Logofeție, au cerut ovolnire din această slujbă, spre ami putea întîmpina greutatea casnicei mele familii"74
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
apare, în docu mente, ca vechil și supraveghetor al pădurilor de pe moșiile Corni și Budești (Guranda), fiind împuternicit de epitropia răposatului postelnic, Iancu Cananău. Și în luna mai 1838, Iorgu se afla în aceeași slujbă 76. Scrie Gheorghe Ungureanu că stolnicul Vasile Iurașcu, în anii 1839-1840, ar fi fost asesor la judecătoria din Botoșani 77. Dar Artur Gorovei, după documente de arhivă, a arătat, la judecătoria din Botoșani, în acei ani, următorul personal: În 1839 era prezident Mihalache Holban, căminar, pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
cei căftăniți dintre meseriași, slugi boierești, din trepte, birnici etc. Lista lui a ajuns la 454 boieriți!85. Printre ei, găsești arătați nominal: un fecior boieresc, făcut paharnic, un fecior de țăran făcut căminar, un cojocar și un casap făcuți stolnici, iar alt casap, făcut medelnicer! Pahar nicul Costandin Sion, care, cu multă fantezie, își pretindea originea boierească mai veche și decît întemeierea Moldovei, fiind foarte cătrănit de această inflație de titluri, i-a urmărit ca un detectiv pe toți acei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și mai mare, cînd el, boier din neam vechi, se vedea cu titlul numai de paharnic și lăsat în urma acestor proaspăt căftăniți. Este necesar să înșirăm rangurile boierești, în ascensiunea lor, din acea vreme: șătrar, pitar, sluger, clucer, polcovnic, medelnicer, stolnic, sărdar, paharnic, căminar, comis, ban, spătar, agă, postelnic, hatman, vornic, vistier și logofăt 87. Sion ne dă o mulțime de exemple de oameni (de jos), chiar simpli țărani, slujitori pe la curțile marilor boieri sau pe moșiile lor, care au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ocară, pentru că zice el "sunt moldoveni și vechi neam boieresc". Ca dovadă, el amintește cîteva nume de boieri, Iurașcu, de pe la 1700 și de alți Iurașcu, căftăniți în vremea domnilor lacomi de arginți, dar nici un cuvînt nu amintește despre Vasile Iurașcu, stolnicul, pe care nu l-a cunoscut și de care nici n-a auzit. Acesta era altă familie Iurașcu, nici măcar rudă îndepărtată cu cei pomeniți și nici descendent din acel Iurașco, pîrcălab de Hotin, după cum însuși Vasile Iurașcu stolnicul nu putea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Vasile Iurașcu, stolnicul, pe care nu l-a cunoscut și de care nici n-a auzit. Acesta era altă familie Iurașcu, nici măcar rudă îndepărtată cu cei pomeniți și nici descendent din acel Iurașco, pîrcălab de Hotin, după cum însuși Vasile Iurașcu stolnicul nu putea dovedi. Cost. Sion scrie la general că "mulți Iurășcești sunt mazili, privilegheți, ba și birnici" (p,( 323-324). Fiind ridicat dintre aceștia din urmă, ca slugă boierească, Vasile Iurașcu și-a căpătat titlul de stolnic după ce a măritat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
după cum însuși Vasile Iurașcu stolnicul nu putea dovedi. Cost. Sion scrie la general că "mulți Iurășcești sunt mazili, privilegheți, ba și birnici" (p,( 323-324). Fiind ridicat dintre aceștia din urmă, ca slugă boierească, Vasile Iurașcu și-a căpătat titlul de stolnic după ce a măritat-o pe fiică-sa Marghiolița cu stolnicul Mihalache Mavrodin. Data exactă cînd și Iurașcu a obținut rangul de stolnic n-am putut-o afla, pentru că lista publicată de Gh. Ghibănescu se oprește, fără nici un fel de explicație
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
scrie la general că "mulți Iurășcești sunt mazili, privilegheți, ba și birnici" (p,( 323-324). Fiind ridicat dintre aceștia din urmă, ca slugă boierească, Vasile Iurașcu și-a căpătat titlul de stolnic după ce a măritat-o pe fiică-sa Marghiolița cu stolnicul Mihalache Mavrodin. Data exactă cînd și Iurașcu a obținut rangul de stolnic n-am putut-o afla, pentru că lista publicată de Gh. Ghibănescu se oprește, fără nici un fel de explicație, la 27 ghenarie, 182485. Dar acordarea rangurilor de boierie a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
p,( 323-324). Fiind ridicat dintre aceștia din urmă, ca slugă boierească, Vasile Iurașcu și-a căpătat titlul de stolnic după ce a măritat-o pe fiică-sa Marghiolița cu stolnicul Mihalache Mavrodin. Data exactă cînd și Iurașcu a obținut rangul de stolnic n-am putut-o afla, pentru că lista publicată de Gh. Ghibănescu se oprește, fără nici un fel de explicație, la 27 ghenarie, 182485. Dar acordarea rangurilor de boierie a continuat. Dovadă sigură avem în documentul inedit din care am reprodus un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fără nici un fel de explicație, la 27 ghenarie, 182485. Dar acordarea rangurilor de boierie a continuat. Dovadă sigură avem în documentul inedit din care am reprodus un fragment și din care rezultă că în anul 1826 Vasile Iurașcu era deja stolnic, iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache Murguleț, găsim pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de boierie a continuat. Dovadă sigură avem în documentul inedit din care am reprodus un fragment și din care rezultă că în anul 1826 Vasile Iurașcu era deja stolnic, iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache Murguleț, găsim pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile Iurașcu a obținut titlul de stolnic de la Ioan Sandu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
sigură avem în documentul inedit din care am reprodus un fragment și din care rezultă că în anul 1826 Vasile Iurașcu era deja stolnic, iar în Izvodul de banii scutelnicilor pe 1827, după biv vel stolnic Iordache Murguleț, găsim pe stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile Iurașcu a obținut titlul de stolnic de la Ioan Sandu Sturza voievod, prin mijlocirea vistiernicului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]