1,184 matches
-
februarie 1458. A făcut apoi parte din Sfatul Domnesc din 12 aprilie 1458 până la 12 august 1468. Petru Ponici l-a ucis pe Andrică, tatăl lui Petre stolnicul, în împrejurări pe care nu le cunoaștem. Pentru moartea lui Andrică, Petre stolnicul “a pârât pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică” și “i-a dat lui Petru stolnic un sat al ei pe Siret, anume Brătiești, iar pan Petre i-a dat Ilcăi, pentru acel sat, încă 40
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a ucis pe Andrică, tatăl lui Petre stolnicul, în împrejurări pe care nu le cunoaștem. Pentru moartea lui Andrică, Petre stolnicul “a pârât pe fiica panului Petru Ponici, Ilca, pentru moartea tatălui său, Andrică” și “i-a dat lui Petru stolnic un sat al ei pe Siret, anume Brătiești, iar pan Petre i-a dat Ilcăi, pentru acel sat, încă 40 de zloți tătărești și au rămas în pace veșnică.” Așadar, indiferent de litigiu și indiferent de cine este implicat în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numai așa explicându-se de ce Cozma, a trebuit să restituie banii mânăstirii. La 20 aprilie 1491, Ștefan înzestrează mânăstirea Tazlău cu mai multe sate. Trei dintre acestea făceau parte “din satele noastre drepte domnești ce sunt pe Bistrița, anume: Zăneștii, Stolnicii și Faurii, mai jos de gura Cracăului, care acele sate au fost din ocolul curților noastre de la Piatra.” Îi mai dăruie mânăstirii un sat, Bureștii, pe Siret “care acel sat Bureștii a fost ascultător de curțile de la Bacău.” Înseamnă că
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bunicului, dacă o fi existat așa ceva, plus alte două sate care formează temeiul, ocina de la care pornise formarea domeniului său. Dar chiar în anul în care începe numărătoarea noastră, la 14 octombrie 1473, are loc un proces în care Petrea, stolnicul lui Ștefan cel Mare, o pârăște pe Ilca, fiica lui Petru Ponici, pentru moartea tatălui său Andreică, pe care îl omorâse Petru Ponici. Acesta din urmă este unul din marii boieri ai Moldovei. La 20 iunie 1453, făcea parte din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1466. Ilca a recunoscut vinovăția tatălui său și “a plătit Ilca moartea lui Andreică” cu satul Brătiești. Așadar, viața unui om, fie el și boier, valora cât un sat, în cazul de față, însă, satul fiind ceva mai scump, Petrea stolnicul îi dă Ilcăi 40 de zloți tătărești ! (La 4 martie 1479, Ilca vindea un sălaș de țigani lui Dajbog, pârcălab de Neamț, iar la 29 august 1480, Voica, ce-a de-a doua fiică a lui Petru Ponici vinde și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
urmașii boierului Rotâmpan, care avea uric de la Alexandru cel Bun, patru sate, ceea ce înseamnă că moșia Rotâmpăneștilor se fărâmițase prin vânzare și suntem în prezența celei mai însemnate achiziții din perioada 1473-1488. Zbearea apare în Sfatul Domnesc în dregătoria de stolnic, una de încredere, din 8 septembre 1457, va fi pârcălab de Cetatea Albă între 1466-1471 și, apoi, va figura printre primii boieri din Sfat sau chiar ca primul boier. Printre cumpărătorii unor moșii întâlnim mari boieri, încât din 11 privilegii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
logofăt, cumpără, la 17 august 1483, o seliște la Botne, de la 11 inși, nepoții lui Mănăilă Șerbescul, printre care se număra și Iurie Șerbescul, pe care Ștefan cel Mare îl trimisese ca sol la marele duce al Lituaniei. Ion Frunteș, stolnic, dregător în Sfatul Domnesc, cumpără în 1488 satul Cioreștii de la “credinciosul nostru pan Neag pârcălab” și de la fiica sa, Marenca. În același an, Petru Frunteș cumpără de la niște boieri satul Movila, în gura Horăeții. Satul este împărțit apoi în patru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
jumătatea cealaltă din satul Piscul. În 24 ianuarie 1495, domnul dăruie “boierului nostru Toader pisar, jumătate din satul Ciofrești, partea de sus, pe Bârlad, la gura Gerului. În aceeași zi, partea de jos din același sat este dăruită lui Frunteș stolnic, alt dregător din Sfatul Domnesc, căruia i se va da încă un privilegiu la 24 ianuarie 1496. În cazul proprietăților formate dintr-un sat, s-au dat 109 privilegii, 33 confirmând o cumpărătură, 33 întărirea unei proprietăți și opt danii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
perioada în care s-a aflat în funcție dregătorul. Altfel, se indică anii de domnie. Mențiuni documentare după anul 1504 Într-un document este vorba de întărirea a trei părți dintr-un sat, în care se afla curtea boierului Petru stolnic, plus alte două sate, dintre care unul era cumpărat de la mama lui. Clănău spătarul cumpără trei sate, iar într-un document îi este întărit un sat. Patru sate le sunt întărite lui Neagu vornic și lui Tăbuciul Mititelul și fratelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul însuși, mitropolitul Theoctist, Stanciul pârcălab, Micu Crai, Petru comis, Iurie Șerbici, Grinco de la Mamurinți, popa Rusu cu fiul său, Bogdan, Tador sulger, Serchiz voit de Suceava, Ivașco Armeanul, Ivașco Faltuc cu fratele său, și fiii lui Oprișac, și Mihul stolnic, și Roman Tula “și alți destui pani”. Această participare aleasă, la fixarea hotarului unui sat, ne arată cât de important era actul în sine. Ștefan cel Mare întărea scutirile pe casele Moldoviței din Suceava (12 august 1457). La 31 august
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
aceeași zi, mănăstirii Tazlău. Cea mai importantă danie făcută, înainte să fie zidită o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o nouă biserică a mânăstirii, are loc la 20 aprilie 1491. De data aceasta dăruia “trei sate din satele noastre drepte domnești, ce sunt pe Bistrița: Zăneștii, Stolnicii și Faurii. Satele făceau parte din ocolul curților noastre de la Piatra”, Satul Stolnici avea mori și șteze pe Bistrița. Un alt sat, Bureștii, pe Siret, cu loc de prisacă peste Siret, în pustie, unde se cheamă Mânăstirea și cu bălți la Siret era dăruit Tazlăului. Satul fusese ascultător de curțile domnești de la Bacău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu curtea domnească. Vornicul era dregătorul cel mai important și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor în ținuturi și târguri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
18 boieri din Sfatul Domnesc, printre ei numărându-se Mârzea, fiul lui Stanciul, Petrică al lui Iachim, rudă cu domnul, vornicul Bodea, Luca, pârcălabul de Cetatea Albă, Arbure, pârcălabul de Neamț, comisul Ilea Huru, Iuga postelnicul și Mihău, spătarul, Barsu stolnic, Toma stolnicul, ultimii, boierii “de casă” ai domnului, care au luptat alături de Ștefan. S-a vorbit totuși despre trădarea marilor boieri, ca, mai apoi, să se ajungă la formula potrivit căreia Ștefan s-a lovit de ostilitatea marilor boieri. Un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din Sfatul Domnesc, printre ei numărându-se Mârzea, fiul lui Stanciul, Petrică al lui Iachim, rudă cu domnul, vornicul Bodea, Luca, pârcălabul de Cetatea Albă, Arbure, pârcălabul de Neamț, comisul Ilea Huru, Iuga postelnicul și Mihău, spătarul, Barsu stolnic, Toma stolnicul, ultimii, boierii “de casă” ai domnului, care au luptat alături de Ștefan. S-a vorbit totuși despre trădarea marilor boieri, ca, mai apoi, să se ajungă la formula potrivit căreia Ștefan s-a lovit de ostilitatea marilor boieri. Un salt apreciabil
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
elitei oastei sale nu era o “nuanțare de ordin social”, impusă de prejudecățile ideologice ale vremii, ci de faptul că din Sfatul Domnesc dispar după 1476 18 boieri și, mai ales, dregătorii cei mai apropiați domnului, cum erau postelnicul, paharnicul, stolnicul, comisul și spătarul. Domnul, atributele și autoritatea domniei Domnul este stăpânul țării, dominus, el se intitulează singur stăpânitor, samo derjavni, în limba slavonă, sau autocrator în limba greacă, așa cum apare într-un document din anul 1500. Din titulatura domnului, aflăm
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic, stolnic, comis. Târgurile mai însemnate aveau palisade de lemn și pământ, “garnizoana” acestora făcând-o locuitorii satelor care țineau de târgurile respective. Ca forță militară, boierii nu se puteau compara cu domnul. Este adevărat că unii boieri au fost ostili domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul i-a scurtat cu un cap, iar ceilalți au trebuit să se supună. Nu există o domnie autoritară, care să nu stârnească ostilitatea unora. Dar, după campania din 1467 și după executarea vornicului Isaia, a paharnicului Negrilă și a stolnicului Alexa nimeni nu a mai îndrăznit să cârtească pe față, deși ocaziile s-au oferit în timpul deselor războaie, care au avut loc până la moartea domnului. Neagu Djuvara se răsfăța, boier fiind, că Țările Române au fost conduse de marii boieri
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sfântului. La Vaslui a fost ridicată biserica cu hramul Tăierea Capului Sfântul Ioan Botezătorul, zidirea începându-se la 27 aprilie 1490 și încheindu-se la 20 septembrie, în același an. Hramul bisericii amintește tăierea capetelor vornicului Isaia, paharnicului Negrilă și stolnicului Alexa, la 16 ianuarie 1471, în târgul Vasluiului. Cu același hram, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, a fost ridicată și biserica de la Reuseni unde, cu 20 de ani în urmă, fusese ucis Bogdan, tatăl lui Ștefan cel Mare. Biserica Sfântului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ghicite decât prin criteriele externe ale monumentului recunoscu că patrafirul de la Banja nu poate proveni decât din România și anume de la mănăstirea Stănești din districtul Vîlcii; că lectura Stroe Vestolmiu a lui Kukulievich și Miklosich trebuie rectificată în Stroe vel stolnic; că donatorul patrafirului a fost un boier român "mare stolnic" din secolul XII; că, în fine, mănăstirea Stănești ce apare în documentele de la 1540 înainte ca o fundațiune a familiei Buzeștilor n-ar fi decât o reedificare a vechii mănăstiri
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de la Banja nu poate proveni decât din România și anume de la mănăstirea Stănești din districtul Vîlcii; că lectura Stroe Vestolmiu a lui Kukulievich și Miklosich trebuie rectificată în Stroe vel stolnic; că donatorul patrafirului a fost un boier român "mare stolnic" din secolul XII; că, în fine, mănăstirea Stănești ce apare în documentele de la 1540 înainte ca o fundațiune a familiei Buzeștilor n-ar fi decât o reedificare a vechii mănăstiri, tot cu aceleași nume, din anul 1114. Consecințele unei asemeni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a inscripțiunii: 1. că cei doi slaviști au citit rău veleatul 1114, 2. că jupân Stroe velstolnic din inscripțiune este vestitul general al lui Mihai Viteazul, Stroe Buzescul, iar jupânița Sima, soția lui; și a conchis de aci că Stroie Stolnicul cu soția sa depuseră faimosul lor patrafir la mănăstirea Stăneștii, fundațiunea Buzeștilor, în intervalul de la 1 sept. 1600 inclusiv până la 1 sept. 1601 exclusiv, pentru că la 2 octomvrie 1601 Stroie era deja mort. Cu studiul critic al acestei întrebări se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de greacă, slavonă și latină din Ardeal, așa cum mărturisește mitropolitul Ștefan Simion în Predoslovia cătră cititori 40. Demersuri simultane în activitatea lui Eustratie logofătul și Udriște Năsturel al doilea logofăt, Nicolae (Milescu) spătarul, Miron Costin sau Dosoftei și Constantin Cantacuzino stolnicul. Literatura istorică a fost, precum se știe, calea afirmării curentului umanist. Un nobil scop, o datorie în același timp, din partea celui care scrie; Miron Costin, în cuvântul către cititori, din De neamul moldovenilor: „Să încep osteneala aceasta, după atâtea vacuri
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
l’activité de la typographie grecque de Iassy (1812-1821), în „Balkan Studies“, nr. 7, 1966, p. 61-76. • Vezi însemnările lui Anatole Demidov, în Gh. Bezviconi, Călători ruși în Moldova și Muntenia, București, 1947, p. 311-399. • Tipografia fusese creată de dr. Caracaș, stolnicul Răducan Clinceanu și slugerul D. Topliceanu. 53 D. Simonescu, Din activitatea tipografică a Bucureștilor (1678-1830), București, p. 18-19. 54 Între altele și Topografia Vlahiei, scrisă de fostul proprietar, „iatrofilosoful C. Caracaș“. Din 1834 Heliade îi are asociați pe frații Hristide
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în Ungaria în 162853. Desigur că ediția folosită a fost una din cele trei apărute în Polonia (ultima oară în 1636), iar impactul ei e demonstrat de faptul că un pasaj împrumutat de acolo se regăsește într-o scrisoare a stolnicului Cantacuzino către un demnitar polon 54. Din bibliotecile românești, unde se adăpostesc doar rămășițele unor tezaure pe care le-au nimicit necruțător vicisitudinile ultimei sute de ani, se pot culege mărturii izolate despre circulația unor publicații ca Le Mercure historique
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]