2,683 matches
-
Emilio Bocanegra și spadasinul italian ca să completeze echipa. Noul venit avea capul rotund, pe care se zbârleau neajutorate câteva meșe de păr Între castaniu și gri. Tot părul lui era dealtfel neîngrijit și rar: favoriții până la mijlocul feței, bărbuța foarte strâmtă și tăiată scurt de la buza de jos până la bărbie, iar mustățile firave dar crețe peste bucile obrajilor pline de vinișoare roșii, la fel ca nasul gros. Era Îmbrăcat În negru, și crucea de Calatrava nu izbutea să atenueze vulgaritatea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fusese drenat de litere prin congelare. Ca profesor, predase limba și literatura suedeză. Limba suedeză scrisă se evaporase și dispăruse. Nici semnele de punctuație nu rămăseseră. Dar bunicul păstrase literatura. Nici un îngheț din lume nu poate distruge literatura. în camera strâmtă de sub brazii înalți, lângă pianul mecanic care, cu anii, se dezacordase - în plus, unele acorduri erau acum întristător de neterminate, pentru că unele note dispăruseră - acolo, în aburii moi de la bucătărie, bunicul mă conducea în lumea plină de libertate, imaginație, căldură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pe care îl pictase cu migală. Dorise ca fetele să aibă un loc de joacă și reușise din plin: vara, curtea din spatele vilei răsuna de glasurile copiilor, care zburdau veseli și foarte preocupați de jocurile lor. Arm purta niște pantaloni strâmți, puțin peste genunchi și o cămașă înnodată la mijloc. Lângă ea trebăluia serioasă Mădălina. Ca de fiecare dată când făcea treabă, sau când se juca, Mădălina își imita mama: își suflecase pantalonii până sub genunchi, și își descheiase ultimii nasturi
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
la nimic că omenirea toată le repetă), ci în Toamnă de suflet: " În șirul vieții noastre, întreg, se face seară,/ O seară fără sunet, nici vînt, nici amintiri./ Ieri a plecat o barcă, azi alte bărci plecară,/ Convoi de goluri strîmte pe undele subțiri." Deconcertantă întîlnire a două lumi la fel de neîncăpătoare, prinzînd, într-un dialog de adjective cum nu multora, în poezia noastră, le reușește, interludiul dintre fragilitate și meschinărie. Două fețe ale aceleiași strîmtorări care nu-ngăduie deplinul. De aici
Fețele îndoielii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7396_a_8721]
-
vinovată și atunci când i le relatează, și atunci când i le ascunde. Ea este fie josnică, imorală; fie ascunsă, prefăcută, mincinoasă. El rămânând un suflet sensibil și un amant oricând disponibil... Gelozia retroactivă a personajului masculin și combinările eroinei dincolo de cadrul strâmt al căsniciei dau un cocktail exploziv, într-o atmosferă oricum încărcată. Adulterul se banalizează, în păienjenișul de amiciții și pasiuni ce nu pretind și nu servesc ideea de unicitate a opțiunii, ci doar un ritm convenabil, o dinamică erotică specifică
Nu mai suntem tineri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7888_a_9213]
-
Ne închinăm depărtării / care ne pedepsește / cu nourii copți / și cu nopți / în canoane,// genunchii zilelor noastre, / pe colțuri de piatră trăsnită,/ pe ghimpii electrici de trandafiri, / pe zgură mocnită și schijă, // picotim cu fruntea pe crinii / cu vipere-n strîmtele cupe, / cu urechile-nvinse, / scheunări și lătrări, // spiridușii prozei, abțibilduri,/ cu măscări ne ațin pe cărări, / cîntări gîtuite, sub stele sfrijite, // ce stele, ce cîntări" (Spiridușii prozei). Autorul se arată îmbătat de hățișul unui concret sumbru-pitoresc, reziduu de bună seamă
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
se știe, în Patul lui Procust (1933), și nu doar rostit în treacăt, ci subliniat de un dialog metalingvistic între personajele Emilia și Fred Vasilescu: "Un tip pe care nu-l cunoști... Era puțin cam haloimăs, dar era simpatic. Surîde strîmt. - Ce e haloimăs? - Nu știi... serios? - Spune-mi! Nu știu cum să-ți spun... Dar se zice de cineva care e așa... Și gîndindu-se, cu buza scurtă: Cum să-ți spun? și hotărît: haloimăs!... așa, cu figuri". Scena surprinde foarte bine un
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
2008). E însă destul de frecventă și adăugarea în scris a articolului -i: "Paparazzii erau ciorchine în copaci" (Libertatea, 4.10.2008); "Paparazzii ziarului Libertatea au fost din nou pe fază" (ib., 28.09.2008); "Paparazzii s-au mutat pe străduța strâmtă din fața casei ei" (Jurnalul Național, 21.09.2008). Cum una dintre problemele critice ale ortografiei românești este scrierea cu unul, doi sau trei -i în final de cuvînt, nu e de mirare că găsim în internet și grafii aberante, cu
Paparazzi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7976_a_9301]
-
1 aprilie la ora 19:30. Un spectacol despre omul contemporan, care este traumatizat de frica ratării și a ierarhiilor. Într-o societate ce ne stabilește pas cu pas reperele pe care trebuie să le bifam, libertatea devine un spațiu strâmt al regurilor. O comi-tragedie despre un el și ea ce s-au cunoscut în toaleta femeilor dintr-un club numit Poligam. El și ea s-au căsătorit și i-au invitat la nunta chiar și pe părinții ei. Au avut
"Copilul rece", în premieră la Teatrul Nottara by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/79800_a_81125]
-
și ele lesbiene adevărate cu acte. Asta-i foarte economic, se eliberează 20000 de paturi. Nu-i nevoie nici de grațiere și trăim fără fonduri că în familie de doi împărți altfel mâncarea. Te miști mai puțin că-i patul strâmt și consumi puțin. Trăiești ca puiul la crescătorie. E că lumea. Să știi matale că acum vine plesneala, să vezi ce ne iubește Constituția și ne dorește la Bruxelles! și trăim bine. I-auzi! Noi ăștia 40000 nu mai ieșim
Propunere din spatele gratiilor: acceptarea soluției "homo" în celulă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78410_a_79735]
-
Traian Băsescu a declarat, în legătură cu Elena Udrea, că nu va cere niciodată unei femei să-și dea jos rochia pentru că e prea strâmtă. Probabil președintele suspendat nu-și amintește de imaginile de la cununia Elenei Udrea cu Dorin Cocoș, în anul 2003, la New York. Udrea a purtat o rochie, să-i zicem, de mireasă, extrem de strâmtă. Tocurile au fost și ele înalte. Oare cum
Cum arăta Udrea în rochie de mireasă, acum 9 ani () [Corola-journal/Journalistic/73495_a_74820]
-
să-și dea jos rochia pentru că e prea strâmtă. Probabil președintele suspendat nu-și amintește de imaginile de la cununia Elenei Udrea cu Dorin Cocoș, în anul 2003, la New York. Udrea a purtat o rochie, să-i zicem, de mireasă, extrem de strâmtă. Tocurile au fost și ele înalte. Oare cum ar fi fost Elena Udrea îmbrăcată dacă Băsescu ar fi fost responsabil de toaleta ei?
Cum arăta Udrea în rochie de mireasă, acum 9 ani () [Corola-journal/Journalistic/73495_a_74820]
-
Cristian Teodorescu Dacă te prindea poliția pe stradă la București că umblai numai în cămașă, trebuia să te umfle, după ultimele ordine ale mareșalului. Sergiu Malagamba, cîntărețul, o pățise, de la pantalonii lui strîmți. Pe Calea Victoriei, de dragul ordinii, pe un trotuar mergeai spre Palatul Telefoanelor și pe celălalt spre Capșa. Pomenea primise și el instrucțiuni asupra ținutei civililor și despre păstrarea unei atmosfere de seriozitate în oraș. Dar de cînd plecase regimentul la război
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
orală, cu reflexe arhaice, decît una studiată în școli, face parte din specificul rostirii d-sale. Ea însoțește convenabil manifestarea unui temperament tumultuos, interogativ, anxios, revendicativ. Fluxul liric e debordant, verbele se-așează năvalnic în spații care par totdeauna prea strîmte, aidoma unei cămăși în care bustul unui atlet încape cu greutate: " Ies cu un topor / în mînă / din satul meu natal. // Dar ce să fac eu / cu acest topor al meu / acum cînd am aflat cum / singurii mei dușmani adevărați
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
care se bate cu multă blândețe, e o invitație la plăcere pe care-o rănește focul și, astfel, devine mai plăcere decât plăcerea. Nu e deplin amorul când nu cunoști lucrurile pe care le poate inventa doar amorul. Caută acel strâmt atrium al cubicumului unde nu ajunge lumina, și găsește ardoarea insuportabilei, mușcătoarei înfometări de a cunoaște prin bucurie. Eu sufeream când ea-mi spunea Eu sufeream când ea-mi spunea: ŤCe treabă ai cu pantalonii, dragule?ť Victoria, împărăteasa, domnea
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]
-
și aforistică, în lumea care ne-a devenit familiară a similitudinilor reproductive. Până acolo această trecere de mână încât iată cum sună o Ars poetica: Forma ascunde fondul/ care ascunde forma/ care descoperă fondul/ care descoperă forma/ în interiorul atât de strâmt/ al poemului/ în care pogoară/ nețărmuritul spațiu". Poetul cântă culcușul câinelui drag dispărut, furtuni dichisite, stele sărind prin iarbă, dar întreprinde și autoscopia inspirației, Muzeul fiind și salonul Muzelor, unde revine cititorului bucuria de a se împlini într-un hai-ku
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
ale Bucureștiului cu o formă închegată și arhitectură frumoasă nici nu mai poate fi văzută în ansamblu, fiindcă "pedestrașul modern defilează pe cărări înguste, ocolește Ťobiectele de mobilier urbanť din ce în ce mai voluminoase, mai opace și agresive. într-un loc și așa strâmt ai cea mai diversă ofertă de pavilioane, chioșcuri, edicule, butici, gherete, refugii și șoproane, vopsite strident, variații pe tema hulitei asocieri între sticlă, tablă de fier și plastic, toate plasate în mijlocul drumului. Toate generatoare de funcții - descărcare de marfă, depozitare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7512_a_8837]
-
adesea sâni dezgoliți, de aceea nu li se par cu nimic mai speciali decât mâinile, să zicem. Dar pentru cei de la oraș, e cu totul altă poveste. Femeile moderne îi transformă în obiecte aproape mistice, ascunzându-i îndărătul sutienelor acelora strâmte. Fotografii trebuie să fie foarte atenți când fotografiază vreo femeie, căci dacă își concentrează obiectivul asupra vreunui decolteu mai larg, imediat se pot trezi că iau vreo patru anișori de stat la răcoare sub acuzația de "libertinaj burghez". Scriitorii contemporani
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]
-
nu-i spuse mamei. Când înțelesese că e pe cale să devină femeie, o cuprinsese o senzație de rușine. Simțea, pur și simplu, că toată lumea se uită la sânii ei care ieșeau atât de tare în evidență, conturându-se pe sub bluza strâmtă și legănându-se dintr-o parte în alta atunci când mergea pe stradă. Nu-i fusese ușor nici să se obișnuiască cu privirile indiscrete ale mulțimii, așa că primii ani ai adolescenței și-i petrecuse cu spatele cocârjat și umerii arcuiți. Femeile
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]
-
Cristina Alexandrescu Miley Cyrus a urcat pe scenă, în Las Vegas, într-o costumație care parcă o dezbrăca de tot. Nimic nu putea rămâne ascuns sub pantalonașii scurți și mult prea strâmți pe care îi purta fosta logodnică a lui Liam Hemsworth. Și, generoasă cum o știm, interpreta le-a oferit fanilor o imagine completă, atât din față, cât și din spate.
Miley Cyrus, porno pe scenă. Fanii s-au uitat între picioarele ei by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71797_a_73122]
-
2.1.4. Centrele de interes/activitate sunt plasate în sala de grupă astfel încât copiii pot fi permanent supravegheați. 2.1.5. Centrele de interes/activitate sunt plasate în sala de grupă astfel încât copiii nu își pot prinde mâinile, degetele, picioarele în diferite locuri strâmte. 2.2. Materialele din centrele de activitate respectă normele de sănătate și siguranță. 2.2.1. Jucăriile de lemn din sala de grupă sunt bine șlefuite, fără părți ascuțite și adecvate vârstei copiilor. 2.2.2. Jucăriile din sala de grupă sunt ușor de curățat
STANDARDE din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257404]
-
reveni la senzația inițială. Autoanestezia era însă puternică și nu ceda. Nu știam de unde venea acea amorțeală și nici când a început. La scurt timp după ce m-am mutat, locuința a început să-mi provoace o stare de nervozitate. Baia strâmtă fără fereastră, cu duș, cu o lumină chioară și podea de ciment, arăta de coșmar, dacă aș cita o replică dintr-un film vechi alb-negru. M-am străduit să repar această situație. Am început să cumpăr mărunțișuri, o savonieră frumoasă
Dubravka Ugrešic - Ministerul durerii by Octavia Ne () [Corola-journal/Journalistic/6023_a_7348]
-
scrise. Și binișor diferite. Poemele de amor ale lui Cărtărescu sunt o enormă avalanșă de imagini pe un repaus sentimental. Nici o dragoste, dar multă îndrăgostire, în aceste pulsații stranii ale unui univers familiar. Orașul înnebunește, de la cartierele hangar la bucătăriile strâmte, de parcă un curent electric își alimentează, brusc, circuitele cunoscute. Și totul începe să se miște, precipitat, halucinant, într-un basm cu tramvaie, televizoare și nostalgii. Îmi amintesc, fără să vreau, de un loc comun al comentariilor la Eminescu: natura nu
Encore! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5916_a_7241]
-
mare pe care o face Tamisa se află docurile Indiei de Vest, unde se întindea teritoriul faimos supranumit „Insula câinilor”, decorul gata ridicat al filmelor de aventuri. „Răzbunătorii” au trecut pe aici, într-o noapte, în goana mașinii... Străzile sunt strâmte. Cotite. Cu ziduri înalte de cărămidă. Fără ferestre. Mergi și mergi prin ele cum ai merge printr-un burlan. Și nu știu cărui „câine” i-a venit într-o zi ideea să facă din insula asta o republică separată de Londra - vreun
Mile End by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5919_a_7244]
-
obsesiile fiilor marelui Albion... Tocmai această nobilă grijă produce în omul onest, care în mod nejust, e bănuit, câteodată, că nu ar fi chiar onest, ... tocmai ea produce în el o veșnică alarmă a conștiinței... Ghemuit într-unul din pupitrele strâmte ale clublui de noapte Ronnie scott's unde cântau The incredible multiimenstralis Roland Kirk și The fantastic Oscar Peterson, veieuzele mici fac și mai densă obscuritatea. Totdeauna, ceva este gata să se termine, când oamenii iubesc prea mult întunericul, peste
Complotul prafului de pușcă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6186_a_7511]