1,031 matches
-
deodorante și săpun / pentru Shogun, pachetul de Kent pentru / cartea lui Noica. Visul idealului al acestei generații se așternea pe rafturi în librării și respira cu greu prin ambalaj de aer comunist. Momentul de izbândă, în care cărțile au rupt strânsoarea propagandei comuniste este pus în raport cu prezentul dezamăgirii, cu ceea ce a mai rămas din libertatea câștigată. Astăzi, după douăzeci de ani, din vis se face teamă, o teamă față de libertatea gratuită și afonă a vânătorului de strigoi. Cărțile lor cad acum
“ÎMPĂRATUL DE CEARĂ”, CRONICA PREZENTATĂ LA COLOCVIUL MASTERATELOR DE LITERATURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374922_a_376251]
-
cum străpunge andezitul bolții un murmur acid îmi umblă la șuruburi și rotulă o noapte artificială lasă aerul să treacă prin obstacolul pentru care preget e vineri după-amiază și destul de frig când nimeni nu e decis să iasă din această strânsoare ferită cu mici adaosuri (Tunel) Eul, inteligent și iscoditor, doritor să dezlege enigma existenței proprii, traversează, în căutarea de sine, câteva etape, decelabile la o lectură atentă, dar funcționând, în genere, îngemănate în text. Contemplarea, mai întâi, ce se densifică
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI ION SCOROBETE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374141_a_375470]
-
PRIMĂVARA, de Camelia Petcu , publicat în Ediția nr. 1929 din 12 aprilie 2016. PRIMĂVARA E atâta sete de lumină, Că întunericul din noi Ea l-ar preface în grădină Și am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie, Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbie Să fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciunea De-al ochilor păienjeniș.. Biruitor putreziciunii, Ar ține timpului pieptiș! Pământul reavăn frământat De suflete cu pașii goi, Renaște-n brazde înălțat, Cu primavera
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
suflete cu pașii goi, Renaște-n brazde înălțat, Cu primavera cea din noi! Citește mai mult PRIMĂVARAE atâta sete de lumină,Că întunericul din noiEa l-ar preface în grădinăși am culege un braț de flori! De atâta caldă duioșie,Strânsoarea pruncilor la sân, Cu focul dragostei îmbieSă fie dorului stăpân! Și-ar arde iute uscăciuneaDe-al ochilor păienjeniș..Biruitor putreziciunii,Ar ține timpului pieptiș!Pământul reavăn frământatDe suflete cu pașii goi,Renaște-n brazde înălțat,Cu primavera cea din noi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
lungă, ca să rămân la pieptul tău mereu. Te-mbratisez și tu mă ții în brațe, zburăm pe-un norișor alb și pufos. Ce iute traversam Calea Lactee, aievea-i visul și drumul e frumos. Îți simt tot mai slăbită romantica-ti strânsoare, nu mai e vis, abia ce m-a trezit plăpânda și timidă, prima rază de soare a fost doar vis...s-a dus, s-a risipit. Dar va veni și noaptea următoare, când eu, te-oi aștepta în vis să
IN NOAPTEA CEA MAI LUNGA... de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375517_a_376846]
-
strângă de gât. Unde este tâmpita cu amantul ei? Speriată și sufocată, Maria nu reușea să scoată din gură decât gâjâituri. Irina găsise pe aragaz o tigaie și, în mare viteză, l-a pleznit cu sete-n cap. Eliberată din strânsoarea degetelor, Maria l-a îmbrâncit, trântindu-l. Căzut ca bolovanul pe pardoseala de gresie, Ghiță s-a lovit la frunte, amețit de tot sub loviturile de tigaie. A găsit și Violeta un sucitor în cămară și l-a izbit și
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
Pe aripi de blândețe, ale mele șoapte, Durerea depărtării să dispară-n zbor, Când plutesc spre tine, peste negrul nor. Brațele tristeții se-ntind, în tăcere Și îți cuprind ființa plină de durere. Să scapi, aș vrea, de a ei strânsoare Gândul tău să fie, din nou, plin de soare Ai lacrimi înghețate de răsuflul rece Voi aștepta ca răul, ploaia, să-l înece Să dispară umbra, ce-ți stătea în suflet Ușori să-ți fie pașii prin a sorții umblet
ATÂT NE MAI RĂMÂNE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372042_a_373371]
-
guri uscate, Ca în iad două satane, Cum nici unul nu răzbate, Pun mâna pe buzdugane. Buzduganele se sfarmă, Ei se prind în luptă dreaptă, Iar acum, fără vreo armă, Se smucesc, apoi așteaptă. Gâfâie și se-ncovoaie, Și icnesc în grea strânsoare, Curg pe ei subțiri șiroaie Aburinde, de sudoare. Prințul zmeul saltă-n spate Și-l aruncă jos, în iarbă, Capu-i de un zid se-abate Și își pierde-un smoc din barbă. Clătinat de lovitură, Greu din buruieni se
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
de vorbire și reuși să scâncească: - Ajutor-ajutor! Puiul care îl ținea, scăpă plasa pe jos. Celălalt se repezi pe burtă, deasupra lui Miku-Miku, strângându-l de gât. Ochișorul începu să îi lăcrimeze, închizându-se. - Nu-l strica! Miku-Miku simți că strânsoarea slăbește și că este scos din plasă. Îndrăzni să privească din nou către cei doi bandiți interplanetari care îl capturaseră. - Rău-rău! Șuieratul lui Miku-Miku îi făcu pe cei doi răufăcători să chicotească. Cel mai mic, căruia îi lipseau câțiva dinți
MIKU MIKU de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372470_a_373799]
-
întâlnit, de sufletul meu, ființa mea, te-ai îndrăgostit. Ai pășit încet, desculț în sufletul meu blând, misterele-mi descifrându-le pe rând, în gând, întorcându-mi fața de la-ntuneric către soare umbrele negre mi s-au ascuns într-o strânsoare. Tu, mi-ai clarificat inima și vederea-ncețoșată, mă iubești, chiar dacă sorții-i sunt îndatorată. Mă faci să cred în gesturi fine ce improvizează, în binele ce de răul lumii acum se-ndepărtează. În curând te voi lua de mână, în
IA-MĂ DE MÂNĂ ÎN NOVEMBRE! de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/372811_a_374140]
-
întâlnit, de sufletul meu, ființa mea, te-ai îndrăgostit. Ai pășit încet, desculț în sufletul meu blând, misterele-mi descifrându-le pe rând, în gând, întorcându-mi fața de la-ntuneric către soare umbrele negre mi s-au ascuns într-o strânsoare. Tu, mi-ai clarificat inima și vederea-ncețoșată, mă iubești, chiar dacă sorții-i sunt îndatorată. Mă faci să cred în gesturi fine ce improvizează, în binele ce de răul lumii acum se-ndepărtează. În curând te voi lua de mână, în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
ai întâlnit,de sufletul meu, ființa mea, te-ai îndrăgostit.Ai pășit încet, desculț în sufletul meu blând,misterele-mi descifrându-le pe rând, în gând,întorcându-mi fața de la-ntuneric către soareumbrele negre mi s-au ascuns într-o strânsoare.Tu, mi-ai clarificat inima și vederea-ncețoșată,mă iubești, chiar dacă sorții-i sunt îndatorată.Mă faci să cred în gesturi fine ce improvizează,în binele ce de răul lumii acum se-ndepărtează.În curând te voi lua de mână, în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
sutienul regretând fătul că a nedreptatit-o. A doua greșeală,gândi. EA se întoarse brusc cu spatele încercând să-și fixeze ținută într-un gest rapid și precipitat și pentru o clipă el îi zări zvâcnirea sânului stâng scăpat din strânsoare palmelor.Isi simți arsura sangelui.Ochii i se plimbară cu totală nerușinare pe linia lină a spatelui EI, si zâmbi la gesturile ei sigure și ...necesare.Orice femeie are felul acela inconfundabil de a-si ajusta sutienul.Se aplecă să
POVESTE DE DRAGOSTE(1) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371188_a_372517]
-
gândul și strânge-l cu putere. Primește-a lui chemare și scapă-l de dorinți. Alintă-i rătăcirea c-un strop de mângâiere, Sau poate c-un sărut din buzele-ți fierbinți. Să nu-l scapi niciodată de-a brațelor strânsoare. Adăpa-ți fericirea la setea lui tăcută, Să simți cum stropi de rouă din razele de soare Se strâng ca un fior pe lacrima-ți durută. Din patima iubirii să-i dai o picătură. Îmbracă-l în tăcere cu-al
DIN DOR DE NOI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371240_a_372569]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 959 din 16 august 2013 Toate Articolele Autorului Și-a mișcat trupul înainte și-napoi ca să se poată elibera din strânsoarea unor lanțuri nevăzute, când Leana a-ntis un braț spre el și, ridicându-l ca pe un fulg, l-a scos în curtea casei. Se mira în sinea lui: „Cum de-a reușit Leana să mă scoată afară?!...” Privind bolta cerului
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
urmat pe Andrei prin toate văgăunile pe unde-l trimiteau comandanții lui? - Dacă-mi spui, o să știu, și dintr-o mișcare s-a urcatdeasupra ei. Ia zi-i afurisito! De ce?... - Ca să fiu alături de tine. Leana reușește să se desprindă din strânsoare, se ridcă și, cum părul îi era despletit ca al rudăreselor, îl prinde cu mâna, apoi i-l trece pe la mustața lui Costică. Îl apasă pe grumaz și-i spune prin hohote de râs. - Pentru asta... Ești mulțumit? Acum trecuse
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA A DOUA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344726_a_346055]
-
Pentru-un arestat ca ea!... Că n-o las nici să vorbească; Ar vrea să mă pălmuiască, Când de limbă mă pișca. Mi-a uitat de supărare, Vai!... din cătușe a scăpat, Brațu-i simt de după cap; Dulce-i a ei strânsoare! Referință Bibliografică: STRADA VECHE prietenului meu George Roca / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 833, Anul III, 12 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cei doi profesori, coborând scările ce duceau la impunătoarea intrare a liceului, au ajuns în stradă. Pe cer norii erau antrenați într-un joc primăvăratec în jurul soarelui. Când eliberându-l din strânsoare, când îmbrățișându-l din nou cu puful lor cenușiu în continuă mișcare. Astrul suprem al constelației cerești dorea să-și arate strălucirea, însă forța lui era a unui soare cu "dinți" cum se spune în popor, fără puterea de a
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347268_a_348597]
-
te prind la strâmtoare. Încep să te pipăie pe aici și în timp ce vorbea, îi mângâia țâțișoarele ei nedezvoltate încă, apoi pe aici - spuse mai departe Eleonora, introducând mâna la încheietura picioarelor surorii mai mici. Ana se zbătea să scape din strânsoarea agresoarei, până căzură amândouă în apă, îmbrățișate. - Nebună ce ești. Lasă-mă în pace... - Lasă, Ană, că nu te-am mâncat. Așa înveți ce se întâmplă și nu mai fugi ca o disperată de la film că vezi Doamne, te-a
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ORA DE CUMPĂNĂ ... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 732 din 01 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Te așteptam la vechea răscruce de care mi-ai vorbit într-o vreme. Diminețile mele se zbăteau în strânsoarea amintirilor ca-ntr-un cerc vicios și toate zborurile erau trecute sub tăcere. Doar sufletul meu mai striga în nopțile haine plecate să vâneze... Vino, iubite, să-mi vezi așteptările răscolind în fibrele pământului. ... Te așteptam la ultima răscruce a
ORA DE CUMPĂNĂ ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348787_a_350116]
-
Cel care a ordonat să fie uciși, un belgian roșcat cu pistrui pe față și cu un singur ochi, s-a răstit la mine „Tais-toi, cabot!” (Taci, javră!). M-am oprit. În următoarea fracțiune de secundă, m-am smucit din strânsoarea negroteiului lungan și i-am aruncat o lovitură de pumn fix în bărbie, după care am dispărut în stufăriș. Dacă m-au urmărit și dacă m-au prins... Îmi ardeau tălpile, iar cârcei teribili îmi sugrumau gambele și complotau împotriva
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
din 02 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Destrăbălare amânată... (parodie după Miron Radu Paraschivescu) Miss(ă) cu mers de silfidă Să-ți facă băiatul grindă La alcovul de sub tindă Unde dorul să te-ntindă Să te culce-n caznă mare Strânsoarea s-o simți chemare Iubirea pârjolitoare... Să nu-ți dea inima brânci Să te uiți la babalâci Că-au placă-n loc de dinți Și n-au locuri printre sfinți Nici socrii și nici părinți Nici neveste cu lipici Bani
DESTRĂBĂLARE AMÂNATĂ...(PARODIE DUPĂ M.R.P.) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348974_a_350303]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > DOSAR Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 408 din 12 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Anomie Ce mai strânsoare Legea este ca un nod Fără cap, firul... Ofrandă Întinsă la uscat Piele de aborigen Tam-tam la tobă... Nutrient Culoare de roș Este bună de mâncat Spune vampirul... Păcate Până la apus Suntem cercetați toți Dosarul e greu... Simptom Mi-a
DOSAR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346771_a_348100]
-
uitat să prindă rădăcini, știa ce știa ... Veni-va timpul ca pământul, ascuns între șoapte, să se scurgă latent, mimând pofta de mărinimie ... Nu mai dau satisfacție încrederii, privesc chipul tău blând cum imploră în absida dimineții ... Cobor hotărâtă, las strânsoarea pieptului gaj sorții pofta de împărtășire evadează să știți și voi că roșul îmi dă târcoale ca o haită flămândă... Azi eu și cu tine- un oarecare- am terminat de numărat cele o mie de clipe ce ne despărțeau, trăiri
CRINI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346848_a_348177]
-
cerul, și pământul în care nu vreau să fiu. oarbă umblu între camerele regalelor gesturi. nimicul îmi aruncă un os. gândul pliază mișcarea pe fila asta. sunet. scrâșnet. banal. fiare, șine de tramvai, suflet, marginea patului pe care cad amețită strânsoarea zilei și a înserării... totul e doar minciuna pe care o respir zilnic prin ochi, gură,nas. prea multe instrumente de tortură pentru simțuri. glasul topește nările, fulgeră ochii, gura încleștată în anotimpul ăsta ciudat, în gheață prinde cleștii racului
PROMISIUNE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346898_a_348227]