445 matches
-
evoluția și mișcările. La scară planetară, bineînțeles, fiindcă asta Îi interesează: cum se dezvoltă și Încotro se Îndreaptă lumea - a noastră și a lor, deopotrivă. Acesta este primul secret care, de mii de ani, a rămas păzit cu mai multă strășnicie decât toate comorile Pământului. Nu se mai știe cum a fost el aflat și de către cine, nu există o istorie oficială a Centrului, fiecare misiune, odată Încheiată, este Împinsă În uitare și se șterg toate urmele care ar putea oferi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pădurii de cactuși, dar Își dădu curînd seama că aceasta nu mai era o ascunzătoare sigură și nimerită, iar cînd vocile se Îndepărtară și ieși În sfîrșit din adăpostul lui, Îndurerat de nenumărații spini care Îl Înțepaseră, Își făgădui cu strășnicie să-și dedice cea mai mare parte a timpului camuflării celei mai strîmte dintre peșterile sale, astfel Încît nimănui să nu-i fie dat vreodată să o localizeze. Se apucă de treabă cu tenacitatea și dîrzenia cu care era În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu căluș la gură, urcă din nou pe culme și șterse cu grijă urmele care duceau la punctul pe unde se cobora la refugiul lui. Ascunse cu pietre și chiar cu cuiburi treptele săpate În stîncă și Închise apoi cu strășnicie intrarea Îngustă a peșterii, terminîndu-și treaba cînd deja se auzeau vocile marinarilor care ajungeau pe culme, la zece metri deasupra capului său. În lumina difuză care pătrundea prin fisurile din pereții de stîncă, se așeză În fotoliul lui, Își aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
amărui în jur. Din acel moment albinele au pus stăpânire pe copac. Zumzăitul lor se auzea de la depărtare. Numai acest lucru m-a făcut să stau departe de cuib. Mi se părea că spinii zarzărului și acele albinelor păzesc cu strășnicie cuibul care mă atrăgea zi de zi cu misterul lui. Zarzărul și-a scuturat podoaba de câtva timp și-am căutat un moment prielnic de a mă cățăra spre cuibul care se ascundea acum privirii mele. M-am zgâriat, m-
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
care susura tainic la umbra copacilor; venea din inima pădurii, de unde nu se știe, trecea prin spatele casei și se pierdea în pădure, nu se știa unde. Vorbea cu Pârvu... cu ierburile și copacii... cu gâzele... Câinele o păzea cu strășnicie, așa cum i-a poruncit stăpânul dimineața, când a pornit în pădure... „-Măi, Pârvule, s-o păzești pe Anuca, ca pe ochii din cap!“ Și, el n-o slăbea din ochi,o clipă... era umbra ei, se hârjoneau, se fugăreau și
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
alege produsele. Fiindcă așa suntem făcuți noi, ca să considerăm cu tărie că în fiecare dintre noi, ăștia, fraierii de rând, zace un potențial hoț de care ceilalți semeni ai noștri, se simt obligați să se apere cu cea mai mare strășnicie. Cu cât se fură mai tare și mai abitir cu milionul de euro acolo sus, cu atât măsurile pe care prostul de rând le ia împotriva prostului de rând sunt mai dure. Dar nu vă pierdeți speranța, nu e departe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
tăciunie a funigeilor. Ceva covrigi (uscați), ceva pastramă usturoiată , niște măsline vechi și niște murături. Că mâncarea-i fudulia celor cu apa, numai vinul sărăcuțul hrănind însetarea bieților pământeni. Încăperea nu e arătoasă, dar simți în străfundul ei beciul cu strășnicia butoaielor, ca un glas de bas în barba încâlcită a unui călugăr”. Auzi dumneata: „Crâșmă cu zid adânc”! Adică ce vrei să spui cu asta? Păi mă gândeam și eu așa ca omul... Uite-te, domnule, cum mă trage la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
lui, sentimentele fiind reciproce. Dragostea lor este devorantă, îi aduce pe amândoi la uitarea totală de sine. Bărbatul se întreabă uneori dacă mai sunt în "toate mințile". Iubirea lor tainică, ascunsă de privirile lumii "atât de rea ... neînțelegătoare", păstrând cu strășnicie trăirea intensă numai pentru ei, conturează femeia care atrage prin misterul feminin. Se întâlnește întâmplător în tren cu Fred Vasilescu. Ea este singură, iar el este însoțit de o altă femeie. Scrisoarea ei dezvăluie neliniștea, vanitatea rănită pe care se
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
și întâlnească pe Ina. Sub diferite pretexte, o evita cât îi stătea în putință. Îi era teamă ca nu cumva, fiind în preajma ei, aceasta să-i audă chiar gândurile ce nu erau animate de sărbători, deși ea se ținea cu strășnicie să nu deconspire împovărările de care era încercată. Toate neliniștile Olgăi se aflau pe suportul acelei fapte care, deși nu fusese dată în vileag, întinase îndelungata lor prietenie. Aparent, relațiile lor erau decretate ca fiind reașezate pe făgașul normalului. Olga
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ceva banal, ca mâncatul la prânz și somnul seara. Probabil că numai eu simțeam acel frison de plăcere și teamă, o stare bolnăvicioasă, perversă, ca tot ce Îți este interzis; este cert că, Încălcând tabuul impus de mama mea cu strășnicie, mă simțeam În acea exaltare aproape erotică a corpului, căruia i se oferea o plăcere interzisă. În subconștient, plăcerea era dublată de isteria libertății; iubirea exagerată a părinților devine cu timpul o tiranie mai rea decât orice Închisoare și, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ăsta, sinuciderea era o izbândă. Însemna că ți- ai păstrat, încă, posibilitatea de a alege. Nu doar noi știam că asta e singura portiță de scăpare, ci și ei. Nicăieri lacătele nu erau mai încuiate și locul cu mai multă strășnicie păzit decât acolo unde eram separați de întâlnirea cu propria moarte. Asta nu înseamnă că în închisoare nu se murea. Dar numai când voiau ei. Nu erau atât de naivi să ne chinuiască până la moarte, dacă simțeau că, în loc să ne
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tu o iscoadă a Papei? îl întrebă prin surprindere Tommaso într-o zi pe evreu. Iar el izbucni iar în hohote de râs. Tommaso a fost pus în chilia lui să postească cu apă și pâine, apărat la ușă cu strășnicie. Fusese înștiințat că dacă va mai încălca normele, va fi îndepărtat din mânăstire. Printre acele norme era și interdicția de a se întâlni cu orice persoană străină de mânăstire. Până atunci nimeni nu dăduse de furcă superiorilor și nu crease
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dânșii lemnul glorios care dragonul a înfrânt. E o lașitate să pregătească săgeți mâinilor agile, Să lovească zidurile cu mașini, să umple câmpul de șanțuri, Și mâinile mizerabile să-și le mânjească, prin crude masacre. Atunci căpetenia curții pământești, cu strășnicie poruncește, Ca fii lui Israel din urmă, de altar să se atingă, Să sacrifice idolilor întunecați și pe Cristos să-l părăsească (31-42). Aruncați, comandanți de trupe, și voi, tribuni, abandonați; Aruncați colanele de aur, ale rănilor răsplăți. Suntem chemați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
partenerului, care Încearcă să-l subordoneze total.) „S-ar părea că o dragoste asupra căreia trebuie să ai tot timpul ochii ațintiți nu-ți poate da nici o satisfacție, că o iubire pe care ești nevoit s-o păzești cu atâta strășnicie nu reprezintă nimic.” (F.M. Dostoievski) Mânia În dragoste este un fitil al iubirii. (Supărările de moment dintre Îndrăgostiți sunt, Într-adevăr, animatoare, deoarece creează amândurora prilejul unor noi evaluări: „Dragostea are un dar: când e dulce, când amară”.) Desigur, starea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
posibilitate de abatere nu este permisă, supravegherea efectuată de către regizor își pierde complet necesitatea. Tadeusz Kantor, familiarizat cu artele plastice (ca și Wilson, de altfel), rămâne pe platoul de joc pentru a supraveghea dezvoltarea ordonată a spectacolului, ținându-l cu strășnicie în frâu. El se constituie într-o prezență de o natură aparte, superioară și străină, dar întotdeauna gata să intervină dacă e cazul. Kantor zămislește o lume căreia îi asigură o evoluție precis determinată, el este deopotrivă „genitor” și „veghetor
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
în ce/ Și mă obosesc făcându-mi semn nou, pentru alții" ("Lada"). Mobilitatea de expunere se repetă în citatul poem "Halebarda". După descrierea unei înghesuieli de balamuc în troleibuz, intervine dialogul cu moșul bătrân ca lumea: Nici o grijă, țin cu strășnicie de afurisita asta de cazma". Troleibuzul este un fel de moiră, el duce pasageri vii și morți, fără să oprească în nici o stație, pentru că are-n plan să meargă până la capăt". Ultimul vers parcă destinde puțin atmosfera creată, aparent, pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Totuși, semnificația focului s-a păstrat la nivelul mentalului popular sub forma unor superstiții și obiceiuri. În unele locuri continuă să mai fie aprinse focuri în noaptea de Paști (com. Rădășeni, jud. Suceava, de exemplu) și să fie păzite cu strășnicie. Însă nimeni nu mai cunoaște semnificația originară a acestui fapt. Motivația invocată acum este una de felul următor: "așa făceau bătrânii noștri", "am auzit că este bine" sau, pur și simplu, "așa se face". Focul are utilizări cu semnificații speciale
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Abia acum înțelegea că dragostea ei se păstrase can tinerețe) e gata săși sacrifice chiar viața: Dac a intrat el pe celălalt tărâm, oi intra și eu după dânsul. Altă ipostază a Vitoriei este cea de mamă. Ea veghează cu strășnicie ca Minodora și Gheorghiță să crească în respect față de valorile morale și legile nescrise ale pământului. Pentru fiul său, ea reprezintă un model și un mentor care îl ajută să se maturizeze prin călătoria inițiatică. Item 2: evidențierea, prin două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stagiu a fost la un spital de urgență, ca extern. Eram student în anul IV al Facultății de Medicină. M-a impresionat acolo, în primul rând directorul spitalului: profesorul Firică. Era din galeria profesorilor cu prestanță profesională, care ținea cu strășnicie la regulile de activitate ale clinicii. Raportul de gardă era „regula de aur” a discutării, în fiecare dimineață a ceea ce se întâmplase pe parcursul nopții și conduuita fiecăruia - a medicului primar - șeful gărzii, a secundarului, a internului sau externului. Era o
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
situație; disprețuia pe toți ceilalți" așa îl percepea Grigore Ghica în cartea sa Grigri iar Barbu Cioculescu îi subliniază zgîrcenia pe care o cultivă inclusiv după căsătoria care îi asigura ceea ce în stil oficial se numea profesiune proprietar: "...urmărește cu strășnicie restituirea celei mai neînsemnate datorii, reclamă un birjar care-i taxase prea piperat o cursă cu trăsura, obținînd prin hotărîre judecătorească restituirea diferenței; ...scotea banul fără plăcere" mai adaugă Barbu Cioculescu. O sondare a cauzelor care au produs astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
la toaletă”, după care țâșnește în prim-plan laxativul minune. Repetiția face să crească probabilitatea atingerii țintei într-un moment propice. Omul nu e la fel de vulnerabil la propagandă tot timpul. Odată luată în posesie, ideea primită va fi apărată cu strășnicie de IMS, împotriva oricăror argumente, ca și cum ar fi a lui. Ea, împreună cu altele, achiziționate la fel, îi creează IMS-ului convingerea că gândește, că nu poate fi prostit. Că el este cel lucid printre amețiți. Cunosc o singură opinie diferită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
locuință și resurse alimentare; plante (în cazul ierbivorelor), vânat (în cazul carnivorelor) sau sursă de apă etc. Păsările, de exemplu, își delimitează teritoriul numai după ce se cuplează în perechi și formează familii, teritoriu pe care-l vor apăra cu toată strășnicia până la sacrificiul suprem. La animalele superioare acest instinct este și mai evident și capătă caracterul net de proprietate, la apărarea căreia participă în egală măsură masculul și femela, iar dobândirea și păstrarea proprietății nu rareori se realizează prin luptă și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
profesorul elevilor și discipolilor săi. Înainte de a fi dascăl, Paulescu însă a avut șansa de a fi elevul celui mai strălucit medic și profesor al școlii de medicină franceze, căruia avea să-i poarte recunoștință întreaga lui viață, respectând cu strășnicie principiul Sfântului Irineu - rămâi tare în lucrurile pe care le-ai învățat și care ți-au fost încredințate. Este vorba de Etienne Lancereaux, președintele Academiei Franceze de Medicină, maestrul savantului român de mai târziu, a cărui discipol a fost în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de capacitatea de a nutri sentimente alese, în numele cărora pare a i se ierta orice: „o femeie se cuvine să fie în primul rând cinstită și să-și păzească cinstea ca pe ochii ei din cap, ferindu-și-o cu strășnicie de orice întinare [...] Domnul ne-a zămislit slabe de înger, socot că-i vrednică de rug numai acea femeie care se vinde pentru bani; pe câtă vreme aceea care se dă din dragoste - ale cărei puteri știm toți cât sunt de mari
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
căci „n-avea obiceiul să-și țină ochii în pământ, ci, înfumurată cum era, îi învârtea cu tâlc la dreapta și la stânga”925, ține totuși să aibă o imagine impecabilă în societate: „femeie fiind, sunt nevoită să-mi păzesc cu strășnicie cinstea, ca să pot păși cu fruntea sus printre celelalte femei”926. Donna demonicata poate fi chiar miloasă și generoasă cu cei aflați în dificultate, și acest lucru o salvează de la o catalogare total negativă din partea cititorilor, cum este cazul văduvei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]