1,728 matches
-
luptau pentru o cauză religioasă în primul rând. Pentru ei domnul sau împăratul erau „unșii” lui Dumnezeu. Eu luptau pentru Dumnezeu în primul rând. Luptau să apere pământul dăruit de Dumnezeu acelui popor, pământ în care era sângele și oasele străbunilor; luptau pentru ca să-și apere familiile și în primul rând copiii, care erau tot darul lui Dumnezeu; luptau pentru ca să apere bisericile, care, de fapt, erau „casele lui Dumnezeu” pe pământ. Soldații japonezi intrau în rachetele cu care erau lovite obiectivele dușmane
ALUNGAREA LUI DUMNEZEU de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351735_a_353064]
-
privești viitorul, privești trecutul! • Cu meserie nene? E scriitor! Scrie vagoanele la CFR. Nu mai e mult până departe. Pasărea se dezbracă în cer de umbră. Toamna cernea tristeți pe fețe. Circul plecase să vândă bucurii în piață. Ne cântă străbunii-n fluiere de os. • Se apropie de ficțiune, descoperind cu adevărat viața. • Sufletu-mi mintea o fură. Înaintăm în automobilul vieții, studiind oglinda retrovizoare a trecutului. Drumul spre rai trece prin iad. • Deghizate-n nuferi speranțele cresc în lacrimi. • Trăgeau
AFORISME DE VIAŢĂ (X) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346604_a_347933]
-
Un om care s-a universalizat prin dragoste de oameni, așa se cuvine să încep această prezentare, descriind, printr-o propoziție simplă, esența scriitorului George Roca, omul care în 1980 părăsea granițele țării de baștină cu un pumn din pământul străbunilor în palmele sufletului, pentru a se stabili în Sydney, Australia. Născut la 14 iulie 1946, la Huedin, județul Cluj Napoca, George Roca surprinde printr-o bogată biografie de viață și profesională (de la actor la reprezentant pentru Compania Aviatică Română TAROM și
GEORGE ROCA – POEME CIFRATE MULTILINGVE de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346712_a_348041]
-
cuprind cu brațele pe după gât, așa cum mi "-am dorit cu ardoare, băgându-mi capul în coama lui. Îi simt mirosul de ceruri. Lacrimile îmi șiroiesc pe obraji, împletindu-se cu lacrimile lui. Și îmi cer iertare înaintea lui și a străbunilor lui, pentru toți și pentru toate câte le-am făcut. Îl mângâi pe bot și îl sărut, lipindu-mi capul de obrazul lui. Nu știu cât stăm așa, însă, la un moment dat, licorna se apropie și mă lasă să o mângăi
IZVORUL IUBIRII (3)INOROGII ŞI FRAGILITATEA GINGĂŞIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346690_a_348019]
-
volumul VOI TRĂI...CLIPA http://www.trilulilu.ro/RodicaElena/9c2805455792a8 ÎNȚELEPCIUNEA Ne părăsesc oameni cinstiți Nu îi jelim, nici nu ne pasă, Noi îi avem pe ipocriți Și îi primim chiar și la masă. Unde ne e înțelepciunea Moștenită din străbuni? În țara noastră-ntotddeauna A fost iubire, oameni buni. Apărați tot ce se poate, Bucurați-vă de-acest pământ, Fiți fericiți că patria Este tot ce-avem mai sfânt! Avem nevoie de unire, Iubire-n inimă mereu, În suflet pace, omenie
LEONIDA LARI S-A MUTAT ÎNTRE STELE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351219_a_352548]
-
Toate Articolele Autorului Nimic nu pot începe fără temă, N-am chef, mă doare capul, este luni, N-am inspirații, nu am pasiuni, Să dorm sau nu - e singura dilemă. Compozitor c-o viață cam boemă, Am lenea moștenită din străbuni; Nimic nu pot începe fără temă, N-am chef, mă doare capul, este luni. Nocturna-a debutat cu o problemă, Dup-un preludiu cu libațiuni Fu rândul temei - dragostea supremă; Sonata cere variațiuni Dar n-am putut începe fără temă
FUGĂ FĂRĂ VARIAȚIUNI de DAN NOREA în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352168_a_353497]
-
pădurile; lacurile - ochii albaștrii ai țării și heleșteiele cu mult pește valoros și gustos, fiind unul din cele mai apreciate produse din gastronomia fără egal al locurilor; movilele și dealurile au nume semnificative alese cu multă pricepere și dibăcie de străbuni, văile și luncile mănoase îngrășate de untura pământului, humusul; florile de câmp gingașe în culori de curcubeu și amețitor de parfumate, străbat cele mai adânci străfunduri ale sufletului uman, nesemănate de nimeni, doar iubite de toți; podgoriile renumite cu soiuri
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
mele ești locul unde munții își înalță Templu de tăcere, văile răsună armonios în murmurul stropilor gingași de ploaie și râurile domolite duc speranțele românului în lumea largă în neant. În zbuciumul continuu al Mării Negre unde s-au vărsat lacrimile străbunilor mei ce au trăit pe plaiurile Mioriței, așa sădindu-și în suflet admirabila sămânță a sentimentelor de dragoste pentru România... -------------------------------------- Eseu participant la concurs. Tatiana Ștefan Bârlad, mai 2011 *** George Roca: Interviu cu Tatiana Ștefan George ROCA: Dragă Tatiana, ești
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
aceea a tuturor națiunilor până la un punct, în care își rupe brusc sensul, dorind a scoate în evidență diferențierea noastră clară față de națiunile nesătule, năvălitoare ni-tam ni-sam peste neamurile pașnice. Spațiul nostru nu a fost niciodată ”lățit” de străbunii noștri dincolo de locurile unde se vorbea o altă limbă, străină de a noastră. Dacă i-am bătut atunci când ne-au atacat, aceștia nu și-au venit în fire, ba chiar au stăruit în visul lor diabolic, înrăindu-se cu timpul
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
chiar dacă s-a abătut și pe la el dragostea lui Hristos creându-i și lui în țară instituții religioase creștine. Ba chiar aceasta din casa lui, a zămislit monștri de factură inchiziționistă, mai crude parcă decât cele dinainte, ateice. Bunii și străbunii noștri au știut aceasta de la bun început. Pentru asta au luptat atîtea generații, aducându-se pe ele însele ca jertfe fară cusur, căci în inimile lor nu au avut altceva decât gândul de a-și apăra Neamul. Ca orice om
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
Acasa > Stihuri > Momente > OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 244 din 01 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne ducem unii câte unii. La sânul lor ne vor străbunii, Să îngrășăm pământul țării; Ca mâine vom fi dați uitării! Ne ducem unul câte unul, De moarte, nu scapăm niciunul; Se naște-un prunc, pleacă bătrânul, Otava ierbii schimb ă f â nul. Atât de iute mai trec anii Și
OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356015_a_357344]
-
memoria ta consemnat Să rămână prin noi mai departe. Tăcut și înțelept te-ai înălțat precum un sfânt Rămânând, acolo Sus, în Marea Carte Iubire pentru neam și Lumină în Cuvânt. Înainte de sfârșitul frazei Brazda țării în care clocote sângele străbunilor Ți-a deschis Calea Spre Lumina întoarceri în Sine. Precum pasărea din interiorul Oului de aer Înălțimea îți devorează tăcerea... Doar cuvintele tale încărcate de gânduri Ne umezește tâmpla Iar din dosul ochilor tăi Îți este teamă că vei trece
ZIUA A ŞAPTEA DUPĂ ARTUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355998_a_357327]
-
dată, sufletul, pentru că, așa cum se spune, nimic nu iese mai frumos decât un lucru în care pui suflet... Ceea ce este îngrijorător pentru minunatele artiste anonime este lipsa de interes a generației tinere pentru meșteșugul ce ele l-au moștenit din străbuni. Datorită faptului că „Leftaritiko” este unul dintre cele mai reprezentative eșantioane de artă populară din Cipru dar și grație faimei sale, la 30 septembrie 2009 aceaastă capodoperă manuală fost inclusă în lista reprezentativă UNESCO - patrimoniul imaterial al culturii umanității. Doar
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
unde?... În adevărata viață!... Așa s-a intâmplat și în urmă cu patru ani, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Părintelui Gavriil Stoica la venerabila vârstă de 74 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al cărților teologice, academice și duhovnicești!... Părintele Gavriil a trecut hotarul lumii acesteia, născându-se în viața cea veșnică în noaptea de 25 spre 26 august, anul mântuirii 2008. Fiind argeșean de origine, la 25 iunie anul 1953 tânărul
PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREA CUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT GRAVIIL STOICA DE LA MĂNĂSTIREA ZAMFIRA – PRAHOVA ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355253_a_356582]
-
adâncile ape ale canalului, dar cu precauțiuni, după trei cincinale de monitorizare și pilotare existând suspiciuni că nu prea ai ce să imiți ca nechezolii și cocalarii, la un nivel care să te satisfacă spiritual când aspirațiile românești sunt din străbuni de genul tranșant, recuperăm totul sau nimic! Dar nu numai la Strasbourg, la Centrul Pompidou de la Metz sau la Paris, sincronismul azi, cu statui ieftine, fără soclu, de să-ți bage blonda mâna-n buzunar, ca lui Leopold von Sacher-Masoch
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
internațională. Ce s-ar mai putea adăuga la toate acestea? Faptul că românii își ignoră cu bună știință valorile cultural-artistice este cât se poate de regretabil. Ar trebui să învățăm din nou să ne remodelăm spiritul. Spiritul românesc moștenit din străbuni, cel care a fost atât de multă vreme pus sub obroc. Dar n-a putut fi înfrânt. Căci, iată, el iese la iveală, sub privirile lui Dumnezeu, înflorind din nou, așa cum a fost, dând lăstari aducători de flori înmiresmate și
O MIE DE VOCI ÎNTR-UNA SINGURĂ: MARIANA NICOLESCO. OMAGIU PRIMEI DOAMNE A LIRICII ROMÂNEŞTI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356774_a_358103]
-
aveau tot treizeci de ani și stră-străbunicii tot în jur de treizeci de ani ... și, dacă presupunem că noi doi am fi avut un copil, acesta ar fi avut numai în o sută douăzeci de ani treizeci și doi de străbuni ... dar în adîncimea timpului, ia gîndește-te ... din cauza asta nici nu are umanitatea amintiri de familie mai jos de bunici și uneori nici despre aceștia prea multe, pentru că, uite, numai stră-străbunicii noștri au avut treizeci și doi de părinți, șaizeci și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
aceștia prea multe, pentru că, uite, numai stră-străbunicii noștri au avut treizeci și doi de părinți, șaizeci și patru de bunici și o sută douăzeci și opt de străbunici și douăsute cinzeci și șase de stră-străbunici ... și, atunci, ia gîndește-te, noi al cărui străbun îi moștenim numele? Și ce are numele nostru atît de glorios în el, ca să ținem morțiș să nu se piardă?! Vrei să-ți calculez cîți stră-străbunici au avut stră-străbunicii străbunicilor noștri? Du-te în casă și adu-mi calculatorul ... Și
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
sau vertical, Habar nu ai ce-i aia poezie, Sărmane călăreț fără de cal! Se plimbă vântul prin livezi, Își caută din toamnă rima, De tine nici nu te mai vezi, În toate sinea ta e prima! Te crezi părinte și străbun, Doar verbul tău e cumsecade, Pe înțelept îl faci nebun, Te bucuri pentru cel ce cade. Ți-ai pus și Cerul de vânzare, Deasupra nu mai e nimic, Nu te cuprinde nicio zare, Vai, omule, cât ești de mic! De
DE TINE NICI NU TE MAI VEZI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356988_a_358317]
-
singură în toată biserica, cotrobăind ca un testamentar legal în lada de zestre a bunicii ucise de singurătate . Cine îi furase trecutul până atunci? Cine dorise ca ea să nu-și afle obârșiile ? Cu această comoară la piept, donată de străbuni, Evanghelia ce-i costase pe vremea Împăratului, prețul unei perechi de boi plus trei măji de nutrețuri coborând pe scară toate treptele deodată. Revenind în podul bisericii are din nou revelația prezenței lui Iisus. Momentul e atât de bine zugrăvit
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
exces de laude și când are ocazia să-i asculte, nu pregetă a le spune direct: „Măi, fraților, da’ ce suntem noi, românii, buricul pământului cumva? Suntem și noi un popor mic, dar în loc să ne lăudăm cu ce-au fost străbunii noștri, noi trebuie să muncim, să învățăm, să avem grijă de valorile noastre și să ne evidențiem prin fapte și realizări remarcabile între toate popoarele acestei lumi”. „Românii sunt isteți, prind repede totul, sunt descurcăreți, cu alte cuvinte”- îmi spunea
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
național. „Că-mi place sau nu, trebuie să fiu realist și să subscriu opiniei lui Cioran și-anume, că ne batem de multe ori cu cărămida în piept, mândrindu-ne cu ce-au fost și ce-au făcut bunii și străbunii noștri, în loc să punem mâna să facem noi ceva pentru țărișoara asta și să ne remarcăm cu-adevărat între celelalte popoare; uită-te, ce se întâmplă acum în țară, uite cum se mănâncă între ei cei mari și cum se luptă
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
în adâncuri, acolo latră , scos din fire , crâncen câinele pământului. Subțire rochia de mireasă valsează undeva-n văzduhuri, căruța mortului e trasă și tremură în iarnă murgul, o, câine al pământului, vezi bine că eu sunt în război cu timpul, străbunii mei purtară flinte, eu retopesc plumbii-n cuvinte. Eroare mare, cred, se face, când râde-un om de dobitoace, pentru că râsul nu e semn de multă minte, ci din lemn e capul celui care crede că umbra lui nu se
CA UN PAING de BORIS MEHR în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355229_a_356558]
-
cu doi ani, la 17 iulie anul 2010, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Părintelui Arhimandrit Teofil Bădoi - starețul mănăstirii Slănic, județul Argeș, la venerabila vârstă de 84 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al sfintelor slujbe, al cărților teologice, pastoral-spirituale și duhovnicești!... Părintele Arhimandrit Teofil Bădoi s-a născut la 11 septembrie anul 1925. A intrat în monahism, ca frate de mănăstire, la 20 februarie 1944 și a fost tuns în monahism
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – DOI ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 [Corola-blog/BlogPost/355251_a_356580]
-
sociale . 35. Astăzi 1 .V .1964 am vizitat mult dorită cetate de pe insulă Ada Kaleh și geamia lăcașuri ce amintesc de zbuciumul și frământările vechilor locuitori .Am ramas profund impresionat de grădinile și grijă urmașilor de a păstra neîntinata amintirea străbunilor . 26. 11oct.1937 . Am vizitat Bulgaria, Turcia, Grecia, Italia, Austria și Ungaria. de la data de 23 . VII 1937 . Nimic mai frumos și mai interesant că Insula Ada Kaleh, care se întrece cu oricare altă poziție a țărilor străine prin pitorescul
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]