798 matches
-
gelozie, își zicea el, ci pentru că e prea imbecil. Noua lui iubire disprețuia gelozia. Trebuie însă să fie soț și amant, cum e și ea, ca s-o păstreze. Nadina era prea prinsă în vârtejul preocupărilor moderne și nu observa străduințele lui Grigore. De altfel, nici în alte împrejurări n-ar fi observat. I se părea natural și obligatoriu să fie iubită. Așa a fost obișnuită de totdeauna, începînd cu tatăl ei, care a idolatrizat-o și chiar azi se înviorează
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tainică desperată după Nadina. Căpitanul Lache Grădinaru, crezîndu-se irezistibil pentru că numai cu săbioara lui a cucerit proprietatea Cantacuzu, de peste trei mii de pogoane, ca supliment la o nevastă urâțică și prostuță, bătea zelos din pinteni pe lângă Nadina și-și sublinia străduințele cu câte un suspin însoțit de întoarcerea ochilor pe dos. Ca să scape de el, Nadina fu obligată să se retragă puțin deoparte cu Titu Herdelea. ― E idiot rău căpitanul ăsta! zise ea plictisită. Titu se socotea întrucîtva tovarăș și complice
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ascundea de toate primejdiile. " Cît s-au zbătut ei să aibă pământ și iată că pământul i-a cules pe toți! își zicea Titu Herdelea cu o strângere de inimă. Și când te gândești că, în cele din urmă, toate străduințele noastre tot aici sunt sortite să sfîrșească!" Vreo zece țărani asudau cu lopețile, muți, gâfâind. Primarul Pravilă îi zorea mereu, speriat, parcă palmele primite de la maior I-ar fi zăpăcit cu desăvârșire. ― Câți au fost, primarule? întrebă Titu când văzu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
făcut din corp un nou „templu al lui Dumnezeu”, spunea un personaj al unui film celebru, în urmă cu cîteva decenii. La rîndul său, vizionarul Baudrillard constata, tot în urmă cu cîteva decenii, că timp de secole, a existat o străduință de a convinge oamenii că nu aveau [un corp, n.n.] ; astăzi există obstinarea sistematică de a-i conă vinge de corpul lor. O propagandă necontenită ne amintește (...) că nu avem decît un corp și că trebuie să-l salvăm. Totul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
veche și nyti cehă) arată trecutul "întunecat" al termenului, sensul inițial al cuvântului fiind cel de necaz, pericol, circumstanțe dificile (Dicționary of word origins, 1991). Cuvântul românesc "nevoie" are origine slavă (nevolja, nevolje), sensul inițial fiind cel de forțare, obligare, străduință (Dicționarul etimologic al limbii române, 2001). Drive este un cuvânt de origine germanică, derivat din termenul driban (germana preistorică). Sensul inițial al cuvântului a fost cel de "împins de la spate". Longman Dictionary of Contemporary English (2005) îl definește în prezent
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pe conceptul de motivație intrinsecă. Orientarea personală către motivația intrinsecă (studiată mai ales în domeniul sportului și al educației) se regăsește în următoarele caracteristici: i. preferința către sarcini grele și provocatoare; ii. învățarea condusă de curiozitate și interes și iii. străduința de a fi priceput și competent. În aceeași direcție, Thomas, Sorensen și Eby (2006) consideră necesară extinderea cercetărilor privind trăsăturile de personalitate dincolo de modelul Big Five și realizează o meta-analiză privind locus-ul controlului. Acest concept este definit ca o trăsătură
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
muzeu în aer liber!"49. Este susținută ideea conform căreia un muzeu nu este un simplu depozitar al colecțiilor ce așteaptă contactul cu specialistul. Marele public trebuie "pus în conștiința vieții sociale în care trăiește și muncește și îndrumat în străduința lui de a asigura o dezvoltare progresivă a traiului nostru laolaltă"50. În această viziune, muzeul în aer liber este un element de pedagogie socială. Această originalitate concretizată în înființarea Muzeului social de către Gusti și școala sa, dorința de a
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
al penitentului, ea este numită de teologia spirituală „asceză”. Aceasta nu trebuie înțeleasă doar ca un efort pur uman, ci și ca o colaborare a ființei umane cu harul care vine din partea lui Dumnezeu. Purificarea este atât un rod al străduinței omului de a înainta în viața spirituală, cât și un dar pe care Dumnezeu îl revarsă gratuit în viața acestuia. În cadrul reconcilierii sacramentale asceza îndeplinește ambele condiții și este, prin urmare, o trăire evidentă. În mod cronologic, trăirea ascetică se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de procedare și faptele lor; așa cum se spune că Alexandru cel Mare îl imita pe Ahile, Cezar pe Alexandru, Scipio pe Cirus. Și oricine va citi viața lui Cirus, scrisă de Xenofon, va recunoaște apoi, citind viața lui Scipio, că străduința acestuia de a-i semăna nu i-a adus decât glorie, și că în castitate, în bunăvoință, în omenie și în dărnicie Scipio urma pilda tuturor acelor fapte pe care Xenofon le povestește despre Cirus. Aceleași trebuie să fie modurile
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
trebuie să fii iubit sau temut, prin afirmația că oamenii iubesc așa cum vor ei și se tem după cum vrea principele, așa încât un principe înțelept trebuie să se sprijine pe ceea ce depinde de el, iar nu pe ceea ce depinde de alții. Străduința lui trebuie să fie numai aceea de a ocoli ura supușilor lui, după cum s-a mai spus. CAPITOLUL XVIII CUM TREBUIE SĂ-ȘI ȚINĂ CUVÂNTUL UN PRINCIPE Oricine înțelege că este întru totul spre lauda unui principe faptul de a
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
ciudățenie. Mai mult decât atât, am dăruit învățătoarei o sticlă din parfumul pe care-l obișnuia Mihaela, impunîndu-i aproape să-l întrebuințeze, pentru că nu-i plăcea. 90 Efortul de a o înlocui în acest chip era mare și-mi cerea străduințe prelungite. Deși simplistă, Lena simți jocul meu, cu instinctul ei de femeie. Așa că, într-o bună zi, îmi spuse pe șleau: ― Tu iubești pe alta, asta-i! Uluiala mea (căci într-adevăr a fost o uluire) luă proporții aitît de
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
eu i-am sărutat mâinile copleșit de fericire. Apoi, pus pe destăinuiri, i-am mărturisit într-o avalanșă de fraze cât o iubeam pe sora ei, cum, ars de dor, revenisem în Capitală, cum o căutasem la vechea adresă, apoi străduințele de a o regăsi cu orice preț. ― Du-te la ea și liniștește-o, sărmana! m-a îndemnat Alexa. Vă las timp până diseară. Și vrednica femeie mi-a spus unde se mutaseră, apoi a plecat cu inima mai ușoară
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a remăritat... ― Da, cu un funcționar de la Finanțe. ― În fond, de ce v-ați despărțit? Iartă-mă că sânt indiscretă. Nu v-ați înțeles? Ce puteam face decât să-i dau un răspuns vag, lăsîndu-i loc pentru orice interpretare: ― Cu toate străduințele mele n-am putut obține un echilibru între noi. Ne deosebeam prea mult. Dumneata ai mai văzut-o? ― O singură dată. Ne-am întîlnit întîmplător pe stradă. A fost pur și simplu insolentă cu mine. De-atunci m-am jurat
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lucrările de reparație și restaurare. Fie ca bunătatea lui Dumnezeu să fie neîncetat asupra acestei mănăstiri și asupra viețuitorilor ei, ca să ducă cu vrednicie mai departe, tradiția acestei mănăstiri, ctitoria Vornicului Ureche, unde odihnește mitropolitul 90 Varlaam, mare apărător al străduinței românești și iubitor de țară. Irineu Suceveanul Episcop-Vicar Arhim. Adrian Hrițcu - Exarh * 10 septembrie 1971 Am ajuns la vestita Mănăstire Secu într-un moment când lucrările de restaurare se aflau în toi. Cinste Înaltpreasfințitului Mitropolit Justin și colaboratorilor săi, autorităților
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
care a și trecut printr-un moment dificil al carierei sale, fiind trimis în judecată, pentru o pretinsă luare de mită, reclamat fiind de către doi obișnuiți clienți ai penitenciarelor. Adevărul a ieșit însă la iveală, dar, din păcate, nu prin străduința celor care i-au instrumentat, ini țial, cazul, ci ca urmare a unui împătimit infractor dar și cu un anumit spirit al onoarei, printre cei din branșa sa. Aflînd că cei doi se lăudau cum l-au „înfundat pe copoi
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
manifestată permanent, aproape obsesiv, prezentarea unei minți oneste, a unui comportament "obișnuit" care să nu ridice nici cele mai mici suspiciuni față de persoana sa, reprezintă preocupări curente ale individului deviant, astfel că duplicitatea devine a doua natură a infractorului. Această străduință intensă are drept rezultat o artificializare a conduitei infractorului, apar scăpări banale, dar extrem de sugestive pentru un observator avizat. În aceste condiții individul trăiește o intensă stare de tensiune care îi va îngreuna tot mai mult controlul asupra situației, ajungând
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
se păreau un abces. Încercam, mai ales, să uit că dintre toate cuștile prin care trecusem aceea era cea mai asemănătoare cu ce văzusem la circ. Gardienii semănau cu îngrijitorii, iar noi semănam cu animalele captive. O vreme, însă, toate străduințele mele s-au soldat cu eșecuri. Deținuții aveau parcă o pasiune specială să facă ultimilor sosiți o impresie cât mai proastă. Cel cu care mă nimerisem în celulă reușise, printr-un miracol, să ascundă de gardieni trei bucăți de sfoară
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
din primul moment o imensă bucurie că am o asemenea ființă ca învățătoare, am constatat că își iubea profesia de învățătoare și mai ales am constatat că-și iubea primii ei învățăcei. Cu ascendentul ce-l aveam asupra colegilor (grație străduinței tatei) m-am apropiat cu toată încrederea de ea, care m-a învățat metodic să scriu pe tăblița de ardezie ce se folosea atunci și apoi, dă Doamne bine, că la sfârșitul anului școlar mi-a oferit cu laude deosebite
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
sertar cu fișe și, răsturnându-l, aruncă conținutul lui aranjat alfabetic tot la coșul de hârtii. Apoi plecă spre ușa fabricii, trecând cu zgomot pe lângă domnișoara Trixie care căzuse din nou în genunchi în fața crucii. * Agentul de stradă Mancuso, în străduința sa de a aresta pe cineva, oricine ar fi, să i-l ducă sergentului, încercase să combine ceva și în timpul său liber. La reîntoarcerea de la popicărie, după ce o lăsase pe mătușa sa acasă, intră singur într-un bar, cu speranța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ferme. Totul mergea prost. * Domnul Clyde răsfoi ziarele de dimineață și îl concedie pe Reilly. Cariera de vânzător a maimuțoiului luase sfârșit. De ce-și îmbrăcase costumul în afara orelor de serviciu? Unul ca Reilly dădea peste cap zece ani de străduințe ca să-și facă un nume comercial respectabil. Vânzătorii ambulanți de crenvurști aveau și așa o faimă proastă, fără să mai fie nevoie ca unul dintre ei să leșine pe stradă în fața unui bordel. Domnul Clyde și cazanul său clocoteau și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
se păreau un abces. Încercam, mai ales, să uit că dintre toate cuștile prin care trecusem aceea era cea mai asemănătoare cu ce văzusem la circ. Gardienii semănau cu îngrijitorii, iar noi semănam cu animalele captive. O vreme, însă, toate străduințele mele s-au soldat cu eșecuri. Deținuții aveau parcă o pasiune specială să facă ultimilor sosiți o impresie cât mai proastă. Cel cu care mă nimerisem în celulă reușise, printr-un miracol, să ascundă de gardieni trei bucăți de sfoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
gata aprinse de la un domn Redbone plin de solicitudine. Mai bine ar muri Într-un accident de avion. Singurul lucru bun În legătură cu adăposturile antiaeriene este că au oferit adolescenților locuri bune În care să-și piardă virginitatea. Cele mai bune străduințe ale acestei nații nu au fost cheltuite pe buncăre. În timpul Marii Depresiuni și al celui de-ai Doilea Război Mondial nația asta s-a adunat și a construit autostrăzi, baraje și poduri. Atunci de ce, În această epocă larg deschisă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
aveau să-și schimbe limba pentru a se face ascultați. Dacă volumul lui Costin n-a putut fi editat în Franța, în schimb primele poeme ale lui Tristan Tzara, anterioare plecării sale, au fost adunate și publicate la București grație străduințelor lui Sașa Pană”. Béhar se arată, de asemenea, contrariat (și pe bună dreptate!) de entuziasmul filofuturist și de „straniul eclectism” de la Contimporanul și Integral (al cărui număr 12 cuprinde eseuri în românește, despre Futurism semnate de Stephan Roll și Ernest-Mihail
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Aștept ca măcar să mai discutăm puțin despre asta, să Încercăm să rezolvăm lucrurile, pentru că separarea noastră s-a produs prea repede și prea ușor. Cu siguranță, ar trebui să fie mai multe lacrimi, mai multe discuții, poate chiar mai multă străduință. Trec cinci minute. Cincisprezece. Douăzeci. Mă Întorc În camera copilului și-l găsesc pe Dan Întins pe jos și Înălțîndu-l pe Tom În aer pînă foarte sus, deasupra capului. Treizeci și cinci. Dan stă În balansoar, citindu-i lui Tom din Ghici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nămol și scoase un vierme gras și alb, pe care îl înfipse cu ușurință în cârlig. Aruncă guta în apă, legă capătul de o creangă și se întoarse în penumbra colibei. Studie desenul. Făcuse o treabă bună care îi compensa străduința de o săptămână... Trecuse o săptămână? Pe măsură ce câștiga noțiunea orelor, pierdea noțiunea zilelor, a săptămânilor și a lunilor. De fapt, acolo timpul era lipsit de valoare. Contau doar cel mai bun moment pentru pescuit, ora potrivită pentru vânat maimuțe sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]