122,264 matches
-
vivere" al lui Rene Clement, cu Alain Delon ca partener). Tînărul ambițios cedează locul cineastului cosmopolit care, profitînd de succesul obținut de "Cuțitul în apă" (numeroase premii internaționale: premiul FIPRESCI la Veneția 1962 și o nominalizare la Oscar pentru film străin), se autoexilează, stabilindu-se la Paris. Sketch-ul din "Cele mai frumoase excrocherii din lume" va marca debutul unei lungi colaborări cu scenaristul Gerard Brach. Chemat, în 1964, la Londra de un compatriot, producătorul Gene Gutowski, el va învăța engleza turnînd
Un cinema numit Polanski by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/13908_a_15233]
-
Încercând să propun studenților critica tematică drept o abordare generoasă pentru ucenici în ale scrisului și interpretării, am fost acuzată de neprofesionalism. Cum reacționați când vă confruntați cu intransigența celor care vor să facă din jargonul critic o indispensabilă limbă străină, fără de care - grav în acest moment politic - nu intrăm în Europa și nici în NATO? E.S. Îi las în pace. De omul unei singure metode trebuie să te ferești, ca și de omul care a citit o singură carte. E
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
critică în care se ia o abordare drept literă de evanghelie și se aplică unui text decent? Și reversul: cum cotați o teză care nu e foarte la curent cu tot ce se petrece în critica savantă, dar nu e străină de un proces mai larg de interpretare și are ambiția de a-și crea propriii termeni? Vă întreb acest lucru fiindcă, repet ceva ce am mai spus, nu folosiți termenii altora decât după o foarte atentă elucidare a sensului la
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
om politic ce absurditate Stîngaci, strivit de inhibiții, șters, face figură lamentabilă". Ca și: "Citesc «Jurnalul» lui Mircea Zaciu. Lectură agreabilă. Maestrul scrie «bine» ( romancier ratat). Pasaje plicticoase ( atît de desele descinderi în Capitală), intercalări filosofarde, citate abundente din autori străini. Mă întreb: de ce și-a publicat jurnalul abia din ^79, omițînd o perioadă (anii ^70) la fel de «tumultuoasă», de contradictorie și tristă pentru literatura noastră, despre care a avut, cu siguranță, notații zilnice?". Ca și, mai cu seamă: "Citit «O zi
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
vinde numai prietenilor hîrtie de ziar." Ziarele mari nu par îngrijorate de faptul că Sechelariu a ajuns proprietar la Letea. Fabrica are prețuri mari, direct proporționale cu vechimea dotării, astfel că marile cotidiane își cumpără mai toate hîrtia de la producători străini. De eventualele preferințe politice ale lui Sechelariu ar putea avea de suferit presa locală din țară. Dar după cum se știe majoritatea cotidianelor din provincie au fost "cumințite" de cenzura economică, încît dacă Sechelariu are vreo listă cu neprieteni ai PSD
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
dreptate împotriva sintagmei "les années vichyssoises" utilizată de Alexandra Laignel-Lavastine, "vichyssois" fiind un termen aplicat îndeobște colaboraționiștilor. Or, precizează fiica dramaturgului, "La Vichy, Eugène Ionesco a făcut parte din serviciile culturale ale unei legații stabilite acolo ca toate reprezentanțele țărilor străine prietene, dușmane sau neutre între 1940 și 1944" ( p. 109). Interesant este modul în care a fost făcută numirea și misiunea încredințată tinerilor atașați culturali de regimul Antonescu. Spune Marie-France Ionesco, "Eugène Ionesco a povestit adeseori că, în ajunul plecării
Ionesco după Ionesco by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13978_a_15303]
-
Itinerariu spiritual, scrieri de tinerețe, 1927. Astăzi este greu de crezut că la 20 de ani se poate citi și scrie atât de mult, este o vârstă pe care parcă am sărit-o, una de neimaginat chiar și pentru savanții străini aflați în corespondență cu tânărul student, aceștia adresându-i-se cu "Domnule Profesor" sau "Domnule Doctor". Dincolo de incontestabila sa cultură și de îndelungatul exercițiu, care i-au ascuțit sensibilitatea și intuiția, Eliade și-a exersat și simțul critic. Mă refer
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
viață, energie vitală și forță organizatoare puteau simți când exista un NOI! În Itinerariu spiritual sunt pasaje care amintesc de fervoarea predicilor din evul mediu: "...Scriu pentru că simt în carnea, în sufletul și în creionul meu revărsări de viață proaspătă, străină de viața pe care o duceți dvs. de decenii. Scriu pentru că simt în nări neliniștea greu stăpânită a celor de-o seamă cu mine și ascult înarmarea surdă, preludiul războiului ce se pregătește între NOI și VOI. Scriu pentru că sensul
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
fi recunoscut în titlul editorialului meu titlul unei cărți a lui Jean-François Revel din 1990 ( ediție românească, Humanitas, 1993, în traducerea foarte clară a lui Dan C. Mihăilescu). În ultima lună, văzînd pe mai multe canale t.v. românești și străine, auzind din oră în oră la radio sau citind în trei-patru ziare în fiecare dimineață ce se întîmplă în Irak, mi-a revenit de cîteva ori în minte extraordinara carte a eseistului francez. Remarcînd că epoca noastră beneficiază de o
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
mai contat. După o săptămînă de bombardamente înspăimîntătoare, capitala Irakului era luminată ca pe timp de pace, automobilele goneau pe străzi și populația își vedea de treabă. Lamentația unui comentator, intelectual reputat, altminteri, pe tema fiilor Americii uciși pe pămînturi străine ascundea perfid adevărul că un război atît de teribil nu făcuse, în rîndul aliaților, decît ceva mai mult de o sută de victime. Cît despre irakieni, nu cumva Saddam a ucis mai mulți decît cele trei săptămîni de război? Sub
Cunoașterea inutilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13999_a_15324]
-
Să scrii un poem despre donatorii de sînge este, la prima vedere un pariu de nesusținut. Iar rezultatul ține de domeniul miracolului: "Să te-nmulțești altfel:// sub pavăza carnetului de donator/ în încăperi albe/ sîngele tău se adună/ în vase străine/ pentru ca mai tîrziu/ să trăiască în alții// va aduce cu sine paloarea?/ fierbințeala nopților lungi,/ tremurul mîinilor mele/ cînd îți trec prin păr/ gustul cenușii tot mai apropiat/ vor fi acolo?/ Să supraviețuiești altfel:/ în trup de împrumut să te
Elegii de histrion by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14005_a_15330]
-
cheamă Bubu, este basset-hound, 2,5 ani, campioană și super năzdrăvană"; "Pisica mea. O cheamă Lilu" - sau ironice (cu nota depreciativă convertită în afecțiune): "Motanul meu. Îl cheamă Zurli ". Cîinii (nu toți de rasă) au mai ales nume de rezonanță străină - Ada, Ajax, Toby, Toya, Lisy, Cindy, Martin, Max, Freddy, Adolf, Nilo; multe (Lady, Nero, Nelson) au și la noi o tradiție bine fixată în ultimul secol. Pisicile pot avea nume exotice - Missy, Maya, Yoda, Oscar - " dar și banale - Miți, Pufuleț
Nume de animale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10373_a_11698]
-
general, personalități cărora nu le mai spune nimeni nici măcar un igienic "Sictir". La Revoluție sau după, Mona Muscă a vrut să se rupă de trecutul ei de colaboratoare cu Securitatea. Poate a crezut că, dacă misiunea ei au fost "studenții străini", așa ceva nu se pune, chiar dacă a semnat un angajment unde nu se specifica pe cine trebuia să toarne. Dacă ar fi avut măcar o picătură de umor și mai multă încredere în ea însăși, "Dana" ar fi recunoscut că a
Dana a ucis-o pe Mona by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10361_a_11686]
-
biografiei e greu de spus. în primul rând poate din cauză că Japonia din Cinci nori colorați pe cerul de răsărit îmi apare drept o ficțiune seducătoare, un construct sau un simulacru având mirajul vrăjitoresc al documentării și al cunoașterii acestei lumi "străine" chiar din miezul ei. în al doilea rând datorită realității virtuale care, în carte, subzistă oricărei realități obișnuite, personajele construindu-și propriile versiuni de realitate, conform cu modelele lor afective și mintale. Ceea se întâmplă în roman îmi pare a rămâne
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
și le veți afla! Mai bine mai tîrziu decît niciodată, adevărul se cuvine rostit. Cuvinte cu P În DILEMA VECHE (nr.132, dedicat Autismului), Dragoș Bucurenci scrie un articol (Obscenități absorbante) despre problema limbajului erotic autohton în traducerile din literaturile străine, care au, cum se știe, un vocabular literar-erotic mai firesc, mai dezvoltat, mai rafinat. Nu e prima dată că se discută chestiunea asta la noi, iar România literară i-a dedicat de mai multe ori în anii '90 editoriale și
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
interesează. Aici, la noi, pericolul este celălalt. S-a comprimat în ultima vreme, tot după un model occidental, în doi ani, studiul literaturii, dar nu ne-a obligat nimeni la aceasta, și atunci, avînd vechea mentalitate, se studiază o literatură străină în acest răstimp, cu jumătate de pagină despre un autor important, jumătate de pagină sau de oră despre altul. Nu, nici așa nu se poate. Selectezi cîțiva autori, din ceilalți dai la bibliografie, te ocupi de un curent. - Și excesele
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
e doar un partener de dialog al colonelului Merce, în escapadele sale bucureștene. La Cluj fiind, e și un zelos susținător al "politicii culturale a partidului". Ce e drept, uneori se arată frustrat: deși răspunde apelurilor "autorităților", "când acolo vin străini și diplomați", nu e răsplătit pe măsura așteptărilor: "se consideră neglijat complet", "n-a fost sprijinit în obținerea unei locuințe corespunzătoare", "nu are un serviciu pe măsura lui pentru a se putea desfășura după posibilitățile sale". Perfecta simbioză, gen bielă-manivelă
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
să se angajeze, antrenând tânăra generație la cercetări științifice importante. Măsurile promovate de Andrei Marga în timpul scurtului său ministeriat - profesorul clujean încheiase și acorduri internaționale pentru stimularea colaborării în domeniul cercetării științifice între catedre din România și catedre din universități străine menite să catalizeze participarea tinerei generații la proiecte de interes european - au căzut în desuetudine imediat ce s-a instalat în 2000 guvernul PSD, căci tot ce realizase guvernarea Convenției Democrate, chiar dacă era important pentru țară, trebuia desființat. în momentul de
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
cele două reviste fuzionează sub numele de Revista Clasică, condusă de N.I. Herescu și de un comitet de redacție din care nu lipseau George Murnu, Cezar Papacostea, I. Valaori. Caracterul revistei se schimbă radical: încep să apară articole în limbi străine, rubrica de recenzii este bine reprezentată cu discutarea critică a unor cărți publicate de reputați specialiști străini, se inițiază bibliografia clasică românească (aceasta va fi încorporată în prestigioasa Annee Philologique, cea mai importantă bibliografie din lume pentru studiile clasice) și
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
de redacție din care nu lipseau George Murnu, Cezar Papacostea, I. Valaori. Caracterul revistei se schimbă radical: încep să apară articole în limbi străine, rubrica de recenzii este bine reprezentată cu discutarea critică a unor cărți publicate de reputați specialiști străini, se inițiază bibliografia clasică românească (aceasta va fi încorporată în prestigioasa Annee Philologique, cea mai importantă bibliografie din lume pentru studiile clasice) și apar primele colaborări din partea unor savanți străini de talia unui Marouzeau sau Carcopino. Cu alte cuvinte, în
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
cu discutarea critică a unor cărți publicate de reputați specialiști străini, se inițiază bibliografia clasică românească (aceasta va fi încorporată în prestigioasa Annee Philologique, cea mai importantă bibliografie din lume pentru studiile clasice) și apar primele colaborări din partea unor savanți străini de talia unui Marouzeau sau Carcopino. Cu alte cuvinte, în scurtă vreme s-a făcut în domeniul filologiei clasice saltul în Europa. Mai menționez că Revista Clasică era deschisă tineretului și că atunci au început să se afirme viitoare personalități
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
specialiști care să poată discuta cu competență chestiuni de critică de text la Aristotel? Mă tem că nu. Și chiar dacă am avea, cred că asemenea studii trebuie publicate și într-o limbă de largă circulație într-o revistă de specialitate străină sau în Studii Clasice. Cât de important ar fi ca, la un moment dat, în prefața unei ediții de prestigiu să fie discutate, acceptate sau nu, și conjecturile lui Alexandru Baumgarten. Evident însă că lucrările serioase de acest tip trebuie
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
regelui. Adus la el, i-a poruncit să tăgăduiască pe Dumnezeul adevărat pe care-L adora. Dar el l-a întrebat pe rege, zicând: De ce cinste este vrednic cel care, părăsindu-și Țara sa, se pune în slujba altei Țări străine? Și când regele a răspuns: Este vrednic de moarte și de cel mai crud supliciu, prea înțeleptul bărbat a zis: De ce așadar să nu sufere pe drept omul care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții; au sfârtecat obrajii dreptului cum îi sfârtecaseră și coastele, dar el cuvânta cu măiestrie ca și cum ar fi dobândit mai multe guri și făcea de rușine pe vrăjmaș prin această străină înfrângere”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântul al II-lea de laudă la Sfântul Mucenic Roman, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 406) Hristos Se răstignește prin martirii Săi „Petru (...), pe când semăna
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-i ardea febra, ci îi înconjurau din toate părțile flăcările focului, scântei săreau pe răni, mușcând din răni mai cu cruzime decât o fiară sălbatică, dar ei, ca niște oameni de oțel, care ar vedea acestea petrecându se în trupuri străine, stăruiau cu bărbăție și cu curajul cuvenit lor în mărturisirea credinței, rămâneau nezdruncinați de-a lungul tuturor muncilor și arătau cu strălucire bărbăția lor și harul lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la toți Sfinții din
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]