785 matches
-
stăpânul lumii A mers apoi la glie privind adânc în zare - Și-o lacrima fierbinte depuse-n bărăgane. S-a-ntors apoi în casa și-a sărutat băiatul Și- a întrebat femeia de-ncepe seceratul ... Maternitate Tristan așezase în patul de pătimi Străjerul de noapte al castității, Corpurile aprinse de mireasma lui Eros Topiră oțelul rece, pecetluit la Toledo O vraja aiurea plutea în ete, Așezându-se simbolic pe fruntea-i Un sân rătăcit în imensul visării, răscoli tumultul în inimi. Puternică, patimă
PROFIL BIOGRAFIC-ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369260_a_370589]
-
ale prietenilor și slujitorilor fiicei sale. Nici în ruptul capului n-ar fi acceptat Soare-Împărat vreun străin să-i tulbure liniștea și fericirea fiicei sale. De aceea pusese pază strașnică la ziduri pe fioroșii căpcăuni . - Sosește... Majestatea-Sa... Soare-Împărat! trâmbițară străjerii palatului și toată lumea se trezi buimacă din vraja dragostei aprinsă de inima lui Mărțișor. Se dezmetici și Primăvara când alaiul împăratului se apropie de palatul său. Din trăsura de aur sclipitor, trasă de 12 cai înaripați, coborî luminosul împărat îmbrăcat
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
dar poruncile trebuiau executate, deși nu erau clare, deși nimeni nu-și dădea seama de ce s-a supărat așa de mult. Soare-Împărat se urcă în trăsura lui și se-ntoarse vijelios la palat. Căpitanul Zefir organiză o gardă de doisprezece străjeri cu poruncă s-o ducă pe prințesă în iatacul ei din palat, cu trăsura sa trasă de cei doisprezece porumbei, acolo s-o dezlege, dar să încuie ușa și s-o păzească. Apoi, împreună cu căpitanul Foc Nestins și gardienii săi
MĂRŢIŞOR-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374265_a_375594]
-
Acasa > Poeme > Emotie > LA POARTA TĂCERII Autor: Geanina Nicoleta Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului La poarta tăcerii Piatră de jad,ce mă uiți la poarta tăcerii, Străjer rătăcit,la hotarul iernii, înghețând; -Ești vinovat!că tu,m-ai lăsat rătăcind Vândută și pradă pe-un ban de argint,durerii! Din degete reci,răsfirate,umbrele-mi desfac Peste gânduri răzlețe și clipe ce încă mai bat, Pe umeri
LA POARTA TĂCERII de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378756_a_380085]
-
-se obișnui cu ideea că întreaga familie a fost lipsită total nejustificat de o soartă mai bună, s-a sinucis în baie. Această tragedie n-a fost decât începutul: la fel ca într-o piesă clasică, unde doar al treilea străjer și a doua doamnă de onoare scapă vii până la ultima cădere a cortinei, rând pe rând, soția lui Vasi s-a aruncat în lacul de acumulare, fiica mai mare s-a spânzurat, iar Zoli a murit izbindu-se cu mașina
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
oameni, pe care o întâlnim de la Peking (China) până la Kremlin (Rusia), și la tătari, grupați în hoardă. Attila, asupra căruia se exercită, atotputernică, influența milenarei concepții a imperiului "ceresc" universal al Chinei, a fost pentru romani, ca și Alaric, un "străjer" al graniței (Iorga), un "ofițer" înscris în ierarhia constantiniană. Dar, pentru huni, el era Hanul, stăpânul, "domnul lumii", iar împărații romani doar supușii lui. Cu toate acestea, în ciuda ambiției sale, Attila n-a bătut monedă niciodată, ci o folosea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de la început și lecturi pentru cititorii adulți, din Victor Ion Popa, de pildă. Există și o rubrică de jocuri de istețime. În mod normal, foaia își propune să joace un rol educativ accentuat (cum atestă ciclul de benzi desenate Aventurile străjerului isteț, în versuri) în perioada de intensă activitate propagandistică dinaintea celui de-al doilea război mondial. Un personaj lansat aici de Sidonia Drăgușanu și rămas în memoria copiilor este Guguță. Alți colaboratori: Pamfil Șeicaru, Marcel Marcian, Ben Corlaciu, Tudor Arghezi
CURENTUL PENTRU COPII SI TINERET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286588_a_287917]
-
nu-i biruință. Împăratul privește trist, după bătălie, departe, În munții dușmani, la marea cetate ce n-o poate Încă cuprinde. Dar anului unu Îi urmează anul doi, și de va fi nevoie, anul o sută al luptei.... Cuvinte: străji = străjeri, paznici, santinele; meterez = Întăritură militară formată dintr-un val de pământ susținută de material lemnos; Tapae = localitate din sud-vestul Daciei, unde au avut loc bătălii mari Între daci și romani. . DIN VIAȚA DACILOR după Alexandru Vlahuță Demult, cu câteva mii
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
în urmă mormane de leșuri, viața năpăstuită a iobagilor din Evul Mediu românesc formează substanța unui epic bine servit de coloritul unui limbaj cu savori de vechime. Sunt „zile învolburate”, în care își duc veacul țărani obijduiți și boieri hapsâni, „străjeri” mereu la pândă și băjenari, iscoade, neguțători, meșteșugari, lotri, vătafi, zapcii, o întreagă figurație romanescă fără cine știe ce consistență. Portretistica acestor romane, cu vagi excepții (Trică Ursu, Mitruț al Joldii, Ioan Vodă, Vlad Țepeș, Doja), nu e dominată de scrupulul individualizării
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
de primăvară). Un jurnal de călătorie, intitulat Icoane din Carpați, substituie culorii emoția: „Mă cheamă-n zare munții, munții mei!/ Ce dor, ce dor adânc mi-era de ei!” Romanticul „nebun de libertate” adoră muntele misterios și caută luna, „melancolicul străjer”. Turme în peisaj alpestru au o mișcare fabuloasă, păstorul proiectându-se în legendă: „Sara purpurie-i schimbă/ Zeghea-n mantă triumfală...” Aceasta e scenografia. Erotica, în spațiu ozonat, nu poate fi decât puritate: „Și să te iau cu mine sus
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
STRĂJERUL, publicație apărută la București, lunar, din mai până în septembrie 1937. Comitetul de conducere este alcătuit din Emanoil Bucuța (care figurează ca redactor), Apostol D. Culea, Costantin Nedelciu, Victor Ion Popa, Șt. Șoimescu, V. Voiculescu. Revista „vrea să vorbească despre tineretul
STRAJERUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289969_a_291298]
-
literaturii vremii (cadru sătesc contemporan, iubita personajului principal - șoferiță de autocamion etc.), cartea scapă în bună parte ideologizării conjuncturale. SCRIERI: Eu, Tică și alții..., București, 1954; Găinușa de aur, București, 1954; Gemenii, București, 1955; Mică e vacanța mare, București, 1956; Străjerul mării, București, 1956; Cum a plesnit bostanul de prea mult râs, București, 1956; Povești de la fereastra mea, București, 1960; Păcălici-Păcălici, în Teatru de păpuși, București, 1961; Nimeni nu se naște erou, București, 1962; Generația ’62, București, 1963; Triumful comandantului și
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
mult în fiecare dimineațăîmi îmbrac singurătateanu e cine știe cetocmai de aceea nici nu o probezîmi vine bineca să cădem la paceea îmi îmbracă umbrași uite așa ieșim la plimbarecineva de sus decupeazăun petec de cerși ne privește complice... XXVI. STRĂJERUL, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Când răsare soarele printre dealuri pășește Dumnezeu de sub tălpile sale cresc muguri de zi undeva la marginea cerului unde nimic nu se mai aude nimic nu se mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
1989), Povestea coifului tracic (1991); romane: Fiica lui Zoltes (1975), Zăpezile (1978), Burebista (1982); literatură pentru copii: Ursuleții lui Rădună (1973), Mălin, feciorul codrului (1975), Iepurele cel isteț. Vitejii (1993); comedia într-un act Discurs parlamentar și piesa școlară Sunt străjer! Volumul intitulat (neinspirat) de editor Firul de păr alb (2000) strânge versuri scrise de-a lungul timpului. În Primăvară târzie și Firul de păr alb, R.-L. propune o poezie stenică de factură clasică (prin tehnica prozodică și motive), exprimând
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
1982; Povestiri din veac în veac, București, 1984; Teorema celor trei perpendiculare, București, 1989; Povestea coifului tracic, București, 1991; Iepurele cel isteț. Vitejii, București, 1993; Firul de păr alb, pref. Ioan Romeo Roșiianu, Baia Mare, 2000; Discurs parlamentar, Ploiești, f.a.; Sunt străjer!, Ploiești, f.a. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Povestea caporalului Filip”, RL, 1975, 35; Simion Bărbulescu, „Burebista”, CNT, 1982, 38; Constantin Michael-Titus, Pagini românești. Priviri din afară, Londra, 1983, 107-110; Al. Raicu, „Burebista”, RL, 1983, 10; Petru Rezuș, Roman istoric, LCF, 1983
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
patriotice, morale, filosofice, erotice, sunt aproape comune în pofida versificației impecabile, în schimb memoria reține „tablouri” ca acela, nocturn, al cetății fără viață din Pustietate („În hlamida nopții, stropită cu aur și foc,/ Cetatea-și îmbracă cuprinsul sub farmec de lună;/ Străjerii dau zvoană, strigând din soroc în soroc/ În turnul de pază trist cornul pândarului sună...”), miniaturi cu figurație romantică, de genul celei din Jupâniță, sau spectacolul terifiant al secetei din poema Cetatea Soarelui, întrecut în putere plasticizantă doar de cel
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
o parte din poezii în placheta Cântecul vieții (1926). Ar mai fi scos încă una, intitulată Octombrie, de negăsit în biblioteci. De sub tipar i-au mai ieșit două broșuri - un „episod ostășesc” într-un act, Sergentul Soare (1938), și Cântecul străjerilor (1939). Anunțate în mai multe rânduri, volumul Covoare basarabene și romanul Cetatea moartă nu au mai apărut. Versurile de început ale lui M. par să refacă îndeaproape evoluția liricii maestrului său, Al. Macedonski. Romantismul „decadenților” și parnasianismul se împletesc astfel
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
dar și acesta se epuizează repede, concretizându-se doar în câteva poezii epico-descriptive (Pe limanul Nistrului, Akermanul, Nadia, O iarnă la Bugaz, Legenda covoarelor basarabene ș.a.). Simple versificări, satisfăcând comanda organizației carliste pentru copii și tineret, Sergentul Soare și Cântecul străjerilor nu au valoare. În schimb rețin atenția, în destul de bogata publicistică a lui M., o suită de amintiri târzii și de medalioane din lumea muzicienilor, precum și câteva schițe umoristice apărute în „Gluma”. SCRIERI: Cântecul vieții, pref. N. Davidescu, București, 1926
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
rețin atenția, în destul de bogata publicistică a lui M., o suită de amintiri târzii și de medalioane din lumea muzicienilor, precum și câteva schițe umoristice apărute în „Gluma”. SCRIERI: Cântecul vieții, pref. N. Davidescu, București, 1926; Sergentul Soare, București, 1938; Cântecul străjerilor, București, 1939. Repere bibliografice: N. Davidescu, Un poet inedit: Mihail Munteanu, ALA, 1925, 252; Mircea Ștefănescu, Poetul Mihail Munteanu, „Epoca”, 1926, 6; George Silviu, „Cântecul vieții”, DMN, 1926, 6998; I. Peltz, Un poet și o carte, „Caiete lunare”, 1926, 3-4
MUNTEANU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288297_a_289626]
-
raționale și motivațiile economice, socotite cândva ancilare. Este adevărat: fără economie și etică, fotbalul este imposibil. Dar când privim un meci de fotbal, iar nu o mascaradă regizată de niște rechini financiari, în colaborare cu „organele de drept”, asistați de străjerii înarmați cu fanioane, jocul cu balonul rotund depășește infinit regulile economiei de piață (dacă nu prin altceva, măcar prin recursul la etica de tip fairplay). Dar chiar și etica este depășită atunci când fotbalul total intră pe gazon și face minuni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
84 de localități 2. În cursul anului 1939, datele oficiale înregistrează cele mai multe conflicte de muncă în ramurile industriale în care femeile aveau o pondere considerabilă 3. Multe tinere, mai ales eleve, au activat în Falanga străjerelor, aflată, ca și Falanga străjerilor sub comanda lui Carol al II-lea. Asociația Creștină a Femeilor Române era și ea subordonată Marii falange. Instituția străjeriei urmărea educarea tineretului „în spirit religios și patriotic”, însă nu mai puțin și în scopul de a întări autoritatea regală
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
putea să se încheie această perioadă istorică fără ca cuvântul autorizat al femeilor, făuritoare de viață, să nu fie rostit pentru apărarea vieții, a pruncilor, pentru salvarea tuturor bunurilor artistice, a patrimoniului spiritual, ce este zestrea omenirii întregi și al cărui străjer a fost de-a lungul veacurilor, Femeia. Cum noi care am cerut drepturi, care am luptat programatic pentru atâtea înfăptuiri, care am ținut o uriașă adunare la Geneva pentru dezarmare, care ne-am străduit să împiedicăm acest grozav război, deodată
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de redactor-șef e deținută de C. M. Blidărescu. În Înainte cuvântare, semnată de Marin Ionescu, președintele profesorilor de religie din România, se arată că revista va fi menită să deschidă orizontul tinerilor. Se publică articole de popularizare (medicină, premilitărie, cercetași, străjeri), evocări (a răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan, a nașterii lui Ion Creangă), cronici teatrale, note de drum, epigrame, glume, șarade etc. Beletristica, susținută de puține nume notorii, e prezentă prin poezii semnate de Gheorghe Stroescu, G. Marinescu-Fulga, Decebal Ghițescu
BUCIUMUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
lui Simion Stolnicu, scriitor căruia îi consacră și o încercare critică apărută în 2002. SCRIERI: Comentarii critice, București, 1969; Demostene Botez - viața ca roman trăit, București, 1983; Profiluri literare contemporane, București, 1987; De la Eminescu la Emil Cioran, Pitești, 1996; Chemarea străjerilor, Cerașu-Prahova, 1996; Marea iubire (Mărturisirile lui Adrian Doinaru), Pitești, 1997; Cuvinte nemuritoare. Sublima eschivă a limbajului revelat, Cerașu-Prahova, 1999; Simion Stolnicu sau Despre tentația efemerului, Ploiești, 2002; Introducere în opera lui Al. Piru, Pitești, 2002; Ca o barcă împinsă de
BARBULESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285634_a_286963]
-
totuși era atât de diferită. Ceea ce nu știau, însă, scafandrii, marea era sub teroarea unei regine cu suflet rău, Regina întunericului, care nu îngăduia niciunei ființe să se miște fără consimțământul ei. În treburile întreprinse, era ajutată de cei trei străjeri de temut: Cingătoarea, Degetul de mare și Cupa. Cingătoarea venerei semăna cu o panglică de un metru și jumătate, ea când se enerva devenea albastră, iar pe întuneric lumina datorită fosforului. Cupa fosforescentă, cu gura imensă înghițea orice ființă întâlnită
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]