1,751 matches
-
ș-apoi... degeaba... Și, ca într-un adevărat ritual, nepotul și ajutoarele lui ad-hoc îl scoaseră pe bătrân în grădină. Soarele se ridicase deasupra satului, atât cât luminătorul zilei să focalizeze peisajul auroral, un petic de rai de pe malul Moldovei, străjuit la vest, în ceața zării, de Ceahlăul cel pleșuv, cu țeasta în cer. Un prilej anume hărăzit suferindului care știa, cu o precizie neverosimilă, că, în sfârșit, sosise vremea să-și ia bun-rămas de la Edenul său. Adus îndărat, în patul
... CÂND SOARELE SE VA RIDICA LA UN BĂŢ DE PRĂJINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347670_a_348999]
-
Iacob Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului așteptări La răspântia dintre punctele cardinale sau poate doar la răscrucea viselor mele, mi-am așezat piatra de hotar ca să-mi fie taină și cântec. Acum, o străjuiesc să-i fie limpezi apele și să-mi reazem fruntea bătută prea des de furtuni. Te-am chemat și pe tine acolo, în liniștea dintre două tăceri, ca să-mi șoptești cu glasul mustind din izvoare cuvântul nerostit al florilor îndrăgostite
AŞTEPTĂRI de LEONID IACOB în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362086_a_363415]
-
că murim în brațele vieții, // uităm că în spatele nostru, // umbrele își leapădă arborii”. (Noi); „când clopote vestitoare de iluzii // țipă în gura mare...”, „chiar dacă ai crește în genunchiul verbului meu, Tot așteptarea fluturilor te-ar veșnici...”, „desfrunziți de speranțe, // plopii străjuiesc anotimpurile”. Construind în imaginar un „țărm ideal”, poezia poetei Eleonora Stamate înfruntă eroziunea timpului, definindu-se ca reflectare sensibilă, estetică a unei epoci pe care o traversează, punându-se deopotrivă în situația de a se îndoi, de a se întreba
RECENZIE. VOLUMUL DE POEZIE „VIAŢA LA IMPERFECT”(BILINGV – ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ), AUTOR ELEONORA STAMATE de VALENTINA BECART în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365813_a_367142]
-
a căii sale golgotice, un fel de destin inițiatic care îi perminte autoarei să pună degetul pe rana lumii-înconjurătoare, să spună că nimic din ceea ce vede, pipăie și apoi, scrie, nu este artificiu. ,,Am străbătut/ întinderea de piatră goală, pustiul străjuit de stânci (...)" Emoționantă singurătatea aceasta, a Poeta care se întreabă ,,Cine sunt?” Creatorul care este ea, își pune întrebarea pentru a da răspunsul în public, și o face scriind pentru cei care se hrănesc, citind, din pâinea nemuririi. Cu o
VIORELA CODREANU TIRON, VRAJ(B)A CLIPEI de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366059_a_367388]
-
o potecă ce o ia spre miazăzi. Ea te conduce spre o așezare alcătuită din câteva zeci de case țărănești. Este satul Liveni-Vârnav. Casa pe care o căutăm este oarecum detașată de sat. Ajungi la ea coborând. Intrarea îi este străjuită de trei nuci bătrâni. În fund, o grădină. Pretutindeni salcâmi, care te întâmpină cu mireasma lor suavă. Casa bătrânească, modestă, de om cu posibilități mijlocii. În fața ei, tradiționalul cerdac făcut din scânduri și unit prin stâlpi cu strașina”... Mai târziu
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
așa că am plecat mai departe. Nu mă încânta ce vedeam. Eu căutam Binele și tot de rău dădeam. Când voi reuși să ajung să-l întâlnesc pe acest enigmatic domn Bine? Pașii mă poartă pe un drum de țară colbuit, străjuit pe de lături de ciulinii lui Panait Istrati. Nu au dispărut nici acum din peisajul stepei românești. Ni i-a lăsat marele cărturar moștenire. Urc o colină și când ajung în vârful ei, simt cum îmi tresaltă nările de plăcere
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365102_a_366431]
-
și totuși atâta tihnă, atâta împăcare. Părea că fiecare celulă a universului, funcționează fără greș, fiecare dintre ele știind ce are de făcut și coordonându-se impecabil cu celelalte.Tulpinile drepte de păpușoi, tăcute ca santinelele cu pușca pe umăr, străjuiau foșnind arar din frunze, toată această forfotă. După un timp, zumzetului de albine, i se alătură ca într-o orchestră și în uruitul molcom al centrifugii, prin deschizătura ei îngustă, începea să curgă tot mai gros, șuvoiul de miere translucidă
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
Elenă, care au apărat cu strășnicie, alături de ceilalți Sfinți Părinți, dreapta credință moștenita de la Hristos Domnul, transmisă prin Sfinții Săi Ucenici și Apostoli și apoi prin mucenicii și martirii veacurilor de început ale Bisericii. Din această perspectivă sfințirea Crucii care străjuiește intrarea în biserică de la Suceveni reprezintă și o amintire a bucuriei pe care Sfinta Împărăteasa Elenă a avut-o atunci când a descoperit, la Ierusalim, Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci. De asemenea, lansarea recentei monografii a localității Suceveni, redactată cu pasiune
SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA- OCROTITORI CERESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364928_a_366257]
-
în fiecare replică, se poate observa o lacrimă, de râs sau de durere, fericirea și nefericirea, pentru că ele alcătuiesc viața și aceasta a fost ilustrată prin diamantul inegalabilului său talent. Când spunem Caragiale, spunea Ceahlăul, străjerul Moldovei, spunem uriaș care străjuiește granițele literaturii române. Maestrul s-a cununat cu Nemurirea. Să-l sărbătorim, popor român! Lăsați-i pe Tipătești, Trahanachi, Farfurizi, Cațavenci, pe Zoițicile, Mițele, Zițele, pe Leonizi și Efimițe, lăsați atmosfera viciată, aerul îmbâcsit de minciuni pe care ei le
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
Ambasada Britanică, ambasadorul, de curând venit în țară, l-a întrebat de când se află în România, nedându-și seama că nu e englez.) La 15 ani citește cu aviditate Shakespeare care va rămâne unul din marii săi favoriți, bustul lui străjuindu-i biroul. Recita cu plăcere sonetele și fragmente din piese. ( La Capșa, Ion Barbu îl ruga să-i recite „Ulalume” de Edgar Poe pentru că el graseia și strica pronunția englezei.) Pătrunde cu pasiune în cultură, studiază greaca și-și face
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Crăciunul... Introducere Biserica Ortodoxă sărbătorește pe 25 decembrie (7 ianuarie) Nașterea Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Acest eveniment a avut loc în urmă cu mai bine de 2000 de ani într-o peșteră din Betleemul Iudeii. Deasupra acestui loc străjuiește de peste 1600 de ani, Biserica ctitorită de Sfânta Împărăteasă Elena. Nașterea Domnului, Praznic împărătesc cu dată fixă, numită în tradiție și Crăciunul, este sărbătoarea anuală a nașterii după trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Sărbătoarea Nașterii Domnului, deși nu este
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
ai născut Și-ai pus cu pana legământ S-ajungi recunoscut. Condeiul tău clocotitor Ne-a lăsat moștenirea Și-ai devenit nemuritor: Asta ți-a fost menirea. Sub tei un somn odihnitor Să dormi în paradis Coroanele de merișor Te străjuiască-n vis. Nicicând noi nu te vom uita Și la mormântu-ți sfânt Prinos pios pe rând vom da Ca veșnic legământ! Referință Bibliografică: Eminului / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2358, Anul VII, 15 iunie 2017. Drepturi de
EMINULUI de NELU PREDA în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366566_a_367895]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > GEORGETA RESTEMAN - TAINA SCRISULUI (5): REFUGIUL LACRIMII ASCUNSE Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Omul se naște dintr-o geană de lumină, crește frumos, cu soarele străjuindu-i viața, ca apoi să se stingă într-un amurg înroșit de poveri, de gânduri, de griji, trebuind musai să le lase în bună rânduială pentru ca sufletul său să-și afle liniștea în „lumea de dincolo” ... Și-atunci când pleacă, ce
TAINA SCRISULUI (5): REFUGIUL LACRIMII ASCUNSE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366573_a_367902]
-
se îndreptară spre Otopeni, de unde aveau să zboare pe culoare aprobate de Aviatia Civilă. Zborul deasupra României era o încântare. Munții își arătau crestele înzăpezite si pădurile de un verde închis. Apele păreau mici firicele de lână, albastre și meandrate, străjuite de păduri, iar câmpurile nesfârșite arătau ca o tablă de șah, cu pătrățele de toate culorile: verzi, galbene, vernil, maronii, roșii, violete. Ochiurile de apă arătau ca niște stropi albaștri strălucitori, pe care Dumnezeu îi risipise cu generozitate printre alte
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
cei din jur, Gheorghe Popa de Teiuș, gândind și pe patul suferinței la emanciparea națională și spirituală a românilor, se stingea din viață în martie, 1867. Și acum, când scriu aceste cuvinte , port în suflet și nu numai, urmele spinilor străjuind lângă Numele Lui... În stânga neodihnei sale, tot uitate între spinii nepăsării, stau mormintele părinților săi... Mama sa, era Elena Châlb, din Mâsca, iar tatăl său, Ioan Popa, din Galșa, care își pierde viața în urma evenimentelor din toamna anului 1849, fiind
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MORMINTE ŞI SPINI...) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366663_a_367992]
-
direct pe iarbă, nu există tăblițe care să interzică accesul. Parcurile văzute de mine în Paris, Jardin du Luxembourg și Jardins des Tuileries, seamănă mai mult cu ale noastre - alei, băncuțe, fântâni arteziene, statui. În schimb, toate marile bulevarde sunt străjuite pe margine de unul sau două rânduri de copaci. Mai mult, pe clădirile de pe laturile bulevardului Champs-Élysées poți vedea zone întinse de verdeață, la etajele superioare și pe acoperiș. La capitolul arhitectură merită să menționez și celelalte orașe vizitate. În
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
nivele, înalțat în armonia câtorva stiluri arhitectonice, maur, mediteranean și cel al caselor bulgărești, pentru a se încadra discret în aspectul oriental al zonei. Are pereți groși, de culoare albă și în exterior și în interior, acoperișuri de tiglă roșie străjuite de un minaret, cel mai ușor de recunoscut din tot complexul. Acesta nu are un rol religios, fiind folosit cel mult ca turn de observație, dar a fost amplasat datorită respectului pe care regina îl avea pentru civilizația turcă. În
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
un șemineu. Pe toate obiectele se află plăcuțe cu explicații care atestă apartenența Reginei Maria, dar din nou, nu se specifică a cărei țară a fost regină... Ușile masive, din lemn sculptat conferă un aer aristocrat. Prin ferestrele cu boltă străjuite de un grilaj se vede marea ca-ntr-un tablou de vis. Pe pereți sunt icoane și tablouri, unele pictate de ea, în special crinii, florile ei preferate. Sunt multe fotografii ale Reginei Maria în care putem admira silueta zveltă
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
poate învăța acele lucruri minunate pe care le-am descoperit doar cu pasiunea inimii mele. Am descoperit că, mai presus de frumusețile și bogățiile din palat este farmecul cerului albastru ce se zărește atât de limpede printre ramurile pinilor ce străjuiesc zidurile cetății. Și am văzut adesea că cei care intră în cetate din afara zidurilor - acolo unde este atât de cald și atâta libertate - se uită cu lăcomie și jind la veșmintele tatălui meu, la coroana și bogățiile sale. Simt că
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
ultimele raze ale soarelui într-un asfințit în care orizontul parcă a luat foc. EXT. / POIANĂ / NOAPTE Peste muchia dealului își face apariția luna. „Vânătorii de vampiri” înaintează la pasul cailor pe o potecă, printr-o vale cu un torent străjuit de arbori. În scurt timp valea se deschide și călăreții se opresc într-o poieniță. La lumina rece a astrului nopții se observă că pajiștea este presărată cu movilițe de pământ. CĂPITANUL SASU:Căpitane Arnăutu, cred că movilițele astea sunt
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
într-o familie de ardeleni originari din zona Huedinului. Primii ani din viață și-i petrece în localitatea Călățele, acolo unde Apusenii își pleacă frunțile spre Depresiunea Huedinului, într-o dulce îmbrățișare cu dealurile ce mărginesc poalele Vlădesei, masivul care străjuiește cu Pietrele lui Albe și Cetățile Ponorului poarta de intrare spre inegalabila Țară a Moților. Este crescută de bunicii din partea mamei, “măicuța” și “tătuțu”, pentru care cei doi nepoței, frații Diana și Paul (mai mare cu patru ani decât surioara
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
Dacă am fost prea rea cu el?” își reproșă. “Dar nu. Nu trebuie să par așa de ușor de cucerit. Sunt femeie și am mândria mea. Îl iubesc, dar nu trebuie să-mi pird capul.” Intrară într-un parc frumos străjuit de arbori ce umbreau cu frunzele lor aleile șerpuitoare. Mihai o trase într-un colț mai retras unde se opri brusc și i se postă în față prinzând-o cu brațele lui puternice și fără un cuvânt, o trase spre
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
Cu noi te-ai contopit... Poet iubit, Părinte drag! Oriunde-n univers vei fi; Cu dragostre ne vei privi Când stăm sera în prag ... Duși de gânduri tot privim Luceafărul ce scânteiază, Mama România luminează, Întreaga viață ... cât trăim. El străjuiește al țării hotar... Alături de ființa ta ce ne știe, Că dor ne e de Marea Românie - Credem în ochiul tău vizionar! ------------------------------------------- Marin VOICAN-GHIOROIU București iunie 2014 Referință Bibliografică: Marin VOICAN-GHIOROIU - DOR DE EMINESCU / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352357_a_353686]
-
Jubileul de 90 de ani ai Majestății Sale Regelui a fost o configurație a sentimentelor de contemplare, iubire și susținere pentru Coroana Regală, care întipărește și legitimează independența, suveranitatea și unitatea României și, deopotrivă, pentru Regele în a cărui înfățișare străjuiesc nouăzeci de ani preluați de la eternitatea munților! Manifestările jubiliare prilejuite de ziua de naștere a Majestății Sale au fost complexe, unice, magnifice, toate pecetluite cu aurul unui miez de soare ce a strălucit apoteotic în întreaga zi de douăzeci și cinci octombrie
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
se regăsesc doar la munte, la peste 1000 de m; eu am avut ocazia să găsesc în acestă perioadă câteva peticele de zăpadă la Troodos, muntele situat în sudul insulei și care atinge înălțimea de 1953 m. Două lanțuri muntoase străjuiesc ținuturile insulare ale Ciprului: Pentadaktylos - de-a lungul coastei nordice și Troodos în zona centrală și nord-vestică a insulei. Coastele stâncoase și dantelate din nord în opoziție cu plajele lungi și nisipoase din sud, câmpiile nordice acoperite cu măslini și
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]