2,423 matches
-
Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitate Și retrăiam alături crâmpeie de demult. Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte. Imensă e plăcerea când stau să te-ascult. Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă, Căta în depărtare pe strămoșeasca glie, Un petic de uitare, o grea sinusoidă De-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie. La casa părintească, imaginea te-apasă, Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși. Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă, Să
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
mult Goneam pe-asfaltul umed spre amintiri uitateși retrăiam alături crâmpeie de demult.Tu, povestea-i de oameni, de locuri și de fapte.Imensă e plăcerea când stau să te-ascult.Sorbind nemărginirea, privirea ta avidă,Căta în depărtare pe strămoșeasca glie,Un petic de uitare, o grea sinusoidăDe-ntoarcere în vremuri l-a ta copilărie.La casa părintească, imaginea te-apasă,Cu-acele ziduri strâmbe ce stau a prăbuși.Ce-așteaptă parcă-n chinuri să vină o vântoasă,Să-i
NICOLAE STANCU by http://confluente.ro/articole/nicolae_stancu/canal [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Hristos - Arhiereul Cel Veșnic, în Împărăția Sa cea cerească și veșnică, de care ne rugăm cu toții Lui, să aveți parte!... Așadar, fiți încredințat, Preasfințite Părinte Episcop Iustin, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să vă dăruiască multă sănătate, putere de muncă în continuare, fiindcă aveți nevoie și este nevoie de așa ceva, mult spor și multe împliniri duhovnicești, cu liniște și pace în suflet, multă bucurie sufletească, și, totodată
UN GÂND SINCER, LA O DEOSEBITĂ ANIVERSARE – PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. IUSTIN HODEA SIGHETEANUL LA ÎMPLINIREA FRUMOASEI ŞI BINECUVÂNTATEI VÂRSTE DE CINCIZECI ŞI CINCI DE ANI... de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466492284.html [Corola-blog/BlogPost/375375_a_376704]
-
2015 Toate Articolele Autorului ÎNVĂȚĂMÂNTUL ȘI REFORMA Din 1989 și până acum, „reforma” ne-a bulversat existența. Acestei paradigme i-au căzut pradă relativa noastră liniște, bruma noastră de bunăstare, de trai decent, sentimentele de mândrie națională, precum și limba noastră strămoșească. La fel ca întotdeauna, când am înlocuit, prin „revoluție”, un mod de producție cu altul, n-am folosit ceea ce era bun în vechea „infrastructură”, ci am distrus totul, reinventând totul, începând chiar cu redescoperirea roții. Am senzația că așa este
ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞI REFORMA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1440646691.html [Corola-blog/BlogPost/343972_a_345301]
-
Noica. Mai întâi: Trecut și viitor e în sufletul meu...: Eminescu nu se referă exclusiv la sinele său căci, atunci pur și simplu s-ar afla într-o continuă nefinire... Trecutul și viitorul din sufletul său sunt de fapt asumarea Strămoșească, Sinele Neamului cu Tradiția lui creștină, cu datină străbună milenară, cu tot Pantheonul culturii și virtuțiilor ortodoxe care s-au definit prin demnitate, omenie, jertfă sfântă, adevăr, credință și iubire. Asumându-se spiritualității și religiozității Neamului, evident că se asumă
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Eminescu nu este visătorul dulceag și moale din cele câteva poeme învățate pe genunchi la școală. Eminescu nicăieri nu e mai real decât în publicistica sa și în <( Alexander E. Ronnett, România Ca O Pradă-Mari Trădări și Trădători- Ed. „Credința strămoșească, Iași-2013, p. 653-654) De la Nistru pân’la Tisa/ Tot românul plânsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta singurătate;/ Din Hotin și pân’la Mare/ Vin Muscalii de-a călare/ De la Mare la Hotin/ Calea noastră ne-o ațin./ Și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
iubit toată viața satul natal, cântecul și portul popular. Talentată și perseverentă, a cules cântece originale de pe Valea Gurghiului, a luptat pentru mediatizarea folclorului din zonă, a colecționat peste cincizeci de costume populare. Își ia forța din legătura cu pământul strămoșesc, din harul pricesnelor, pentru ea muzica este sacră și tămăduitoare: „Pentru mine cântecul este leac, iar scena un altar.” Scopul muzicii ei este de a înveseli oamenii: „Eu cânt lume pentru tine,/ Lume să te veselești.” (Eu cânt lume pentru
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cântecului izvorât din adâncul sufletului, al fluierului și al tulnicului, protejat de măreția codrului și a muntelui. Am dori ca aici pe Valea Gurghiului timpul să curgă veșnic în aceeași atmosferă de tihnă, armonie și voie bună și ușa casei strămoșești să rămână mereu deschisă spre foșnetul codrului, spre susurul izvoarelor, spre stelele cerului pentru a se înnobila cu noi și noi valori, cât și spre toți cei care vor veni cu gândul de a-i cunoaște și respecta specificul scris
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Dar ele nu pot înstrăina sufletul. Chiar dacă este străpuns uneori de linia imaginară a graniței, acesta rămâne întreg, la fel de viu și nevătămat, de o parte și de alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Manastirea_sapanta_peri_d_stelian_gombos_1361863888.html [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
departe, pe Domniță și pe fete Adăpând câinii de romani sleiți de sete. (Toți privesc spre fântână.). VEZINAS Dau străinilor din fântâna sacră să bea, pe cărare, Fără delegea e foarte mare! TEHOMIR Poate înadins pândesc să pângărească Legea noastră strămoșească. În cetate îi întâlnești la tot pasul, În unghere neîngăduite își bag nasul. Ne urmăresc orice mișcare, Cu ce scop, spune-ți, oare? Așa cum sunt liberi de se plimbă peste tot Romanilor știri să le trimită pot. (Către sine. ). Oh
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
în vederea satisfacerii intereselor clerului. Ortodocșii mireni care își lepădau credința și treceau la uniți nu erau scutiți de dări și corvezile iobăgești și nu erau trecuți în rândurile cetățenilor statului ardelean. De privilegii se bucurau doar preoții care trădau credința strămoșească, dar și aceștia nu toți pentru că Diploma leopoldină de la 1701 nu a fost aplicată de dieta celor trei națiuni privilegiate: maghiarii, sașii și secuii. Românii ortodocși mireni din Alba Iulia, care nu au trecut la uniați, s-au trezit „peste
DRAMA ROMÂNILOR ORTODOCȘI DIN ALBA -IULIA LA 1701, STUDIU DE DR. IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449757440.html [Corola-blog/BlogPost/369715_a_371044]
-
noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crșanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului și Clujului iar din anul 2006 (și) ca Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului!... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_arhiepiscopul_si_mitropolitul_bartolomeu_valeriu_anania.html [Corola-blog/BlogPost/350770_a_352099]
-
consemnate de către Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Arhiereul Cel Veșnic în Împărăția Sa cea cerească și veșnică de care, ne rugăm Lui, să aibă parte!... Așadar, sunt încredințat, că sunt foarte mulți oameni de rând, credincioși și slujitori ai Bisericii noastre strămoșești, care se roagă Bunului Dumnezeu, să-l ierte, să-l odihnească și să-i răsplătească pentru faptul că i-a făcut pe ei ori pe copiii lor oameni cu școală teologică înaltă, încheiată, și pe care, apoi i-a hirotonit
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 31 din 31 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_arhiepiscopul_si_mitropolitul_bartolomeu_valeriu_anania.html [Corola-blog/BlogPost/350770_a_352099]
-
in the yard of host cam through February of the year after that, on 20 December, to find the end. Ziua de Crăciun are o semnificație importantă în viața săteanului creștin, cutume păstrate cu multă aplecare spre tot ceea ce tradiția strămoșească a încondeiat în sufletul golit de lumesc a țăranului, din largul cuprins a hotarului românesc, când zilele se coborau odată cu lăsatul secului și până în ziua nașterii Mântuitorului, când evlavia scânteia în zilele acelea de curățire a trupului și a sufletului
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
era jertfit nopții pe care o lumina cu lemnul lui, ales de cetele de copii însoțite de câțiva tineri cu câteva zile înainte de ritual. Copiii, considerați element pur al vieții, vor fi fost și atunci ca și acum în obiceiul strămoșesc, cei care vor fi oficiat, pentru potolirea spiritelor nopții, jertfa. Stejarul, în mentalitatea țăranului român, ar fi putut sugera trupul veșnic viu al Mântuitorului, supus luptei cu lumea neagră și înrăită a Satanei. Lumina focului însă era cea care îi
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
stea. La Ignat, în tradiția poporului român, pentru prepararea mâncărurilor de Crăciun se sacrifica porcul, crescut în ograda gospodarului cam de prin luna februarie a anului în care urma ca, în ziua de 20 decembrie, să-și găsească sfârșitul. Tradiția strămoșească spune că în ziua de Ignat săteanul nu făcea altceva decât pregătirile de sacrificare a porcului iar din bătrâni se credea că omul care nu avea porc gras de Crăciun și cuțit în vremea pepenilor nu aveau cum să cunoască
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
porc gras de Crăciun și cuțit în vremea pepenilor nu aveau cum să cunoască fericirea, pentru că în ziua de Ignat, o datină de demult spune că trebuie să vezi sânge pentru a avea puterea trăiniciei casei. Întâlnim iar, în tradiția strămoșească, ritualul jocului sângelui, care încă din antichitate semnifica eroismul, curajul învingătorului asupra învinsului ce se lăsa înjunghiat. Atât de puternic s-a înrădăcinat acest ritual strămoșesc al sacrificării porcului în ziua de Ignat încât, în unele zone ale țării noastre
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
trebuie să vezi sânge pentru a avea puterea trăiniciei casei. Întâlnim iar, în tradiția strămoșească, ritualul jocului sângelui, care încă din antichitate semnifica eroismul, curajul învingătorului asupra învinsului ce se lăsa înjunghiat. Atât de puternic s-a înrădăcinat acest ritual strămoșesc al sacrificării porcului în ziua de Ignat încât, în unele zone ale țării noastre manifestările triumfă cu acea imitare a grohăitului porcului. Un instrument muzical, numit surlă, confecționat asemănător unei trompete cu șase găuri, de către tinerii Brașovului, umplea cu sunetul
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Apoi, se întorc împreună la Poiana... Basarabeană, unde sunt așteptați de elevii fostului profesor de limba romană și unde împreună continua „tema pentru acasă”. Ceace este esențial în roman este marea iubire care îi leagă pe oameni, dragostea de glia strămoșească, și inimaginabilele grozăvii trăite de victimele comunismului. Nu sunt critic literar, dar cartea mi-a mers la suflet și am regretat că s-a terminat atât de repede. Am trăit împreună cu Mihai și Maria toate tragediile închisorilor sovietice din Siberia
RECENZIE DE CARTE: „TEMA PENTRU ACASĂ” DE NICOLAE DABIJA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1436197725.html [Corola-blog/BlogPost/375044_a_376373]
-
Predoslovie - semnată de preotul Emil Bota (și datată: „Ilia, / 12 martie 2015“, predoslovie unde este subliniat faptul că: «în toate scrierile sale, poezii, proză, reportaj literar și critică literară, se simte un suflet deosebit, plin de credință, cunoscător al tradiției strămoșești, tradiții pe care Miron Țic nu le-a lăsat în uitare, ci le-a transmis nouă și celor de după noi; cele două izvoare din care Miron Țic s-a inspirat, „Sfânta Scriptură“ și „Sfânta Tradiție“, le găsim în această carte
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
mult bine reușim să facem în jurul nostru. Activitatea Publicistică a P.C. Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu a) Cărți publicate 1. Teologia muncii la Sfântul Ioan Gură de Aur și actualitatea ei, Sibiu, Tipografia Eparhială, 1975, 140 p. 2. Biserica strămoșească din Transilvania în lupta pentru unitatea spirituală și națională a poporului român, Sibiu, Tipografia Eparhială, 1989, 343 p. 3. TRANSYLVANIA. Romanian History and Perpetuation, Patronaged by PRO PATRIA cultural-scientific Foundation, Bucharest, 1993, 448 p. (în colaborare). 4. Transilvania - istorie și
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478761073.html [Corola-blog/BlogPost/343128_a_344457]
-
dorința de-a învăța și să-și ajute familia, fiind cel mai mare dintre cei zece copii. Drumul parcurs este presărat cu succese obținute cu foarte mari eforturi. A fost pătruns de dorință fierbinte a românului care-și iubește glia strămoșească, limba, portul și tradițiile... având dorința nestrămutată de-a făuri pentru tinerele generații Universitatea - altar sfânt de pomenire pentru știință și cultură. Fiind cunoscut de săteni și de colegi ca (argintu’ viu), iubitor de carte și de semeni, pot să
ÎN MEORIAM ION SMEDESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1451309572.html [Corola-blog/BlogPost/368254_a_369583]
-
Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine asimilată și bine armonizată cu tradițiile neamului, tradiții care au fost în stare, prin toate vitregiile, să ne păstreze limba românească, legea și credința strămoșească. Aceste constatări au determinat pe Preasfinția Sa Episcopul Nicolae să se bucure sufletește în mijlocul școlarilor, să adreseze tuturor cuvinte de laudă: pe cei distinși să-i premieze, pe profesorii de religie Păr. Dr. Mauriciu Cătana, protopopul Ioan Bonațiu și Dr.
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
în solidaritatea catolică, suprapunând-o pe aceasta solidarității naționale românești. Răspunsul a venit prompt și academic. L-a dat Prea Sfințitul Nicolae al Oradiei, în aplauzele unanime ale întregii asistențe. Preasfinția Sa adresându-se celor de față a spus: Biserica strămoșească a neamului nostru m-a trimis la această sărbătoare exclusiv românească pe mine, cel mai tânăr episcop al ei, ca să aduc sentimente de caldă recunoștință pentru acela care a fost Vasile Lucaciu, marele luptător al neamului românesc de dincoace de
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
un răspuns afirmativ dat din partea noastră voinței Sale de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie ca fiecare credincios al eparhiei noastre să se simtă îndemnat de conștiința lui de român și de inima lui de ortodox, să contribuie cu ceva pentru catedrala
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]