2,407 matches
-
Principele se opri fascinat. - Așa ceva n-am văzut până acum! - exclamă fermecat de priveliște. - Măria Ta nu cunoaște frumusețile acestor meleaguri! De acum încolo nici un colțișor din acest rai nu-ți va fi străin. Vei domni și apăra acest pământ strămoșesc păstrat cu sângele și lacrimile înaintașilor noștri. - Aceste locuri chiar mă liniștesc. - Într-adevăr, această priveliște minunată, pe care domnia ta nu ai mai întâlnit-o, va dăinui ca o frumoasă amintire în memoria ta. Însă scopul acestei călătorii este vizita
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
ducă. Doresc să grăbesc căsătoria ta cu fiica mea și să cârmuiești aceste meleaguri. - Dacă cei care mă înconjoară consideră că sunt demn să le fiu voievoid, apoi așa voi face! - Așa să faci, fiule! Neamul nostru, și acest sânge strămoșesc, trebuie ocrotit în veacul veacurilor! Și mai ține minte un sfat de la mine, cei de dincolo de Râul cel Mare până la Marea cea Mare, sunt de același neam cu noi. Să nu te războiești cu ei, ci să trăiești în pace
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
și de nevoi/ Cu sufletul fărâme, trist și gol/ Găsim puterea de-a răzbi în noi,/ Nu facem parte din vreun protocol”/ Al celor care vor să ne zdrobească/ Și să ucidă ce ne-a mai rămas/ Din moștenirea dulce, strămoșească,/ Vor să ne-atârne sufletul de-un ceas.../” Sufletul nostru nu-i de răstignit). Concertul continuă cu alte și alte acte în care muzica te împresoară, când cu acea lină atingere, precum picurii de mir, când cu acorduri grave din
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
cu titlul: « Ortodoxia și Statul în România, sub regimurile totalitare » 26 - 28 Februarie 2011, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XV - a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: Câteva considerații istorice despre Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei - trecut, prezent și perspective » 06 Iunie 2011, am participat la Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora ... ». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: Câteva referințe despre Biserica Ortodoxă Română și Securitatea, în perioada comunistă...» 16 - Mai 2012, am participat în municipiul Galați la Simpozionul dedicat (de către Biserica Ortodoxă Română), anului jubiliar
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
abordarea vieții și operei sale din perspectiva credinței creștine ... ». 26 - 28 Februarie 2013, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVII - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești », organizat de către Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, unde am susținut referatul cu tema: « Temnițele și închisorile comuniste din România - câteva referințe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea și dispunerea lor geografică....» 16 Mai 2013, am participat în municipiul Galați
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
mult timp poate numai un adult să înoate, după ce și-a învins frică. Instinctul acesta, însă, îl pierdem iremediabil încă după primii ani de la naștere, atât din cauza naturii umane ce este astfel structurata (sălășluind în ea un spin perpetuu- păcatul strămoșesc), cât și a cauzei sale pe care oamenii n-au înțeles-o de la bun început (după cum am văzut în alte părți) și a fost nevoit să-și recâștige armonia și rațiunea de a fi, prin educație, efort și maturitate! Pentru
EGALITATE ÎNTRE IUBIRE ŞI ÎNDRĂGOSTIRE?? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361093_a_362422]
-
și va fi locuită de râvnitori ai valorilor creștine, artistice și culturale apărate de folclor înainte de toate; a fost, este și va fi locuită de ostenitori biruitori întru aceasta, din veacuri vechi, până azi! Mulți artiști au trudit în Dobrogea strămoșească, la înstelarea spiritului dobrogeanului acestei zone etnofolclorice. Au trudit chiar și unii dintre cei vremelnici, care pentru mai mult sau mai puțin timp au urmat în scaun la fruntea regiunii sau a țării. Dar nimeni nu a făcut-o mai
ANETA STAN. ÎŞI FACE DRUM SPRE INIMI, CA FLUVIUL ÎN BRAŢELE MĂRII...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361091_a_362420]
-
a curmezișul acțiunii. Însă Eminescu îi răspundea: „Dăi fără milă în ei!” Cu această ocazie poetul a publicat un articol în „Timpul” în care spunea, printre altele, că Ștefan apărătorul Moldovei și al creștinătăți este un sfânt al Bisericii noastre strămoșești. Prin noiembrie în același an un ziarist anonim scrie în publicația liberală „Democratul”, atacându-l pe Poet, spunând că „Domnul Eminescu ne-a obijnuit cu nebuniile sale publicate în Timpul. Cu ocaziunea sărbătorilor de la monastirea Putna acest domn a îndrăznit să
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE – EMINESCU ! de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361169_a_362498]
-
și perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină fiind de har și de îndestulare, fiindcă datorită lor și rugăciunilor slujitorilor, propovăduitorilor și mărturisitorilor acestor biserici, ce din veac au statornicit aici credința creștină - cea drept mărturisitoare și de-a pururi autentică ori strămoșească. Și de aceea, am considerat de cuviință (aici și acum), ca în cele ce urmează să vorbim puțin despre Biserică și în Biserică - despre rolul și importanța Ei, ajungând la multe definiții ce i se dau Bisericii, cu alte cuvinte
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – CONSTANTIN BUTIŞCĂ, BISERICILE ORTODOXE DIN ORADEA ŞI SLUJITORII LOR, EDITURA „BREVIS”, ORADEA, 2013 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361203_a_362532]
-
permanență, și-a cântat dorul, dragostea, bucuria, tristețea prin bocet, doine de cătănie, de înstrăinare, de dor și alean, iar baladele care povestesc întâmplările din viața eroilor noștri care se duceau să lupte cu dușmanul pentru apărarea și păstrarea plaiului strămoșesc, cât și revolta omului nevoiaș față de asupritori (răscoale, creșterea dărilor, greutățile vieții), zilele petrecute-n haiducie de eroii îndrădiți precum Iancu Jianu, Pintea și martirii neamului cum au fost Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Gruia
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
spiritualității noastre, atât în țară cât și dincolo de granițele ei ... și mă uitam cum jumătate din membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu președintele acestui înalt for bisericesc în persoana Prea Fericitului Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii noastre strămoșești, au venit să-l prohodească, alături de marea mulțime de credincioși, oameni de cultură, reprezentanți ai celorlalte culte și, de asemenea, a autorităților civile și militare, centrale și locale; unii dintre ierarhi i-au fost colegi și colaboratori în diferitele comisii
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
numără Duhovnicul și Sfetnicul său Daniil Sihastru, Sfinții Ierarhi Varlaam și Dosoftei ai Moldovei, Paisie și Ioan de la Neamț, Ioan de la Râșca și Secu, și mulți alți sihaștri ori pustnici și călugări ai sfințitelor pământuri și locuri moldave, românești și strămoșești. Și în aceste momente constatăm faptul că există o contribuție permanentă a vieții monahale la bunăstarea morală și duhovnicească a societății românești de la începutul sec. XXI, iar această lucrare ar fi fost cu siguranță incompletă dacă Dumnezeu nu ar fi
DESPRE STEFAN CEL MARE SI SFANT AL MOLDOVEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360936_a_362265]
-
Morala, Apologetica cu noțiuni de filozofie a religiei, totul a fost un întreg, o materie bine asimilată și bine armonizată cu tradițiile neamului, tradiții care au fost în stare, prin toate vitregiile, să ne păstreze limba românească, legea și credința strămoșească. Aceste constatări au determinat pe Preasfinția Sa Episcopul Nicolae să se bucure sufletește în mijlocul școlarilor, să adreseze tuturor cuvinte de laudă: pe cei distinși să-i premieze, pe profesorii de religie Păr.Dr.Mauriciu Cătana, protopopul Ioan Bonațiu și Dr.
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
în solidaritatea catolică, suprapunând-o pe aceasta solidarității naționale românești. Răspunsul a venit prompt și academic. L-a dat Prea Sfințitul Nicolae al Oradiei, în aplauzele unanime ale întregii asistențe. Preasfinția Sa adresându-se celor de față a spus: Biserica strămoșească a neamului nostru m-a trimis la această sărbătoare exclusiv românească pe mine, cel mai tânăr episcop al ei, ca să aduc sentimente de caldă recunoștință pentru acela care a fost Vasile Lucaciu, marele luptător al neamului românesc de dincoace de
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
un răspuns afirmativ dat din partea noastră voinții Sale de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie ca fiecare credincios al eparhiei noastre să se simtă îndemnat de conștiința lui de român și de inima lui de ortodox, să contribuie cu ceva pentru catedrala
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
amiaza mare de te vrăjesc, Omul acesta vine în lumea culturii cu toată dragostea de cântec a strămoșilor lui, cu istețimea fiului Pepelei, cu harul de a măiestri versul și de a-l pune pe melodii care miros a țărână strămoșească, a dimineți fragede și a lapte dulce de pasăre. M-a impresionat și mi s-a dezvăluit de cum l-am auzit la telefon. Sunetele și timbrul vocii veneau de la un om cu suflet mare, plin pe dinăuntru de penumbră gingașă
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
loc de frunte stă aceea că a încurajat și ajutat o mulțime de tineri teologi să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste, si care astăzi sunt preoți și slujitori destoinici ai Bisericii strămoșești. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un pastor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 [Corola-blog/BlogPost/364115_a_365444]
-
a făcut Părintele Arhimandrit Serafim Mân, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului sau față de țara aceasta și de Biserică strămoșeasca!... Se cuvine așadar, să-i aducem, si acum - la împlinirea unui an de strămutarea să la veșnicele lăcașuri, un prinos de cinstire și de recunoștință, rugându-ne lui Dumnezeu să-l răsplătească cu harul și cu dragostea sa cea nemărginita
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 [Corola-blog/BlogPost/364115_a_365444]
-
respectul ei. Copiii erau cu mult mai educați. Învățătorul, părinții și oamenii din sat erau, cum se cuvine, la fel de respectați. Azi fără tagăt poți să-ți dai cu seama și cu evlavie de un cuvânt - înaltul - că poți purta blestemul strămoșesc de uiți părinții ... , casa ... și tot ce încropește satul. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: Poezii de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 945, Anul III, 02 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
te întâmpină actori îmbrăcați în costume de epocă, făcând reverențe și invitându-te cu bună dispoziție la spectacole. Dar nu de puține ori, mergând pe străzile orașului mi se părea că văd pășind moții noștri îmbrăcați după bunacuviință în straiul strămoșesc umblând pe străzile "Vianei" cu jalbe la împăratul, purtând pe chip suferința și în suflet o scânteie de nădejde. Dunărea, atât de prețuită de vienezi, poate și pentru că era iarnă, nu m-a impresionat acolo tot atât cât o face
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
meleaguri. De-a lungul anilor, mulți au renunțat la cetățenia română în schimbul celei germane. Dar inima și gândul lor se îndreaptă mereu spre casă. Dacă îi întrebi ce înseamnă „acasă" pentru ei, îți vor spune cu nostalgie că este pământul strămoșesc din țara natală, pe care au fost nevoiți să-l părăsească, dintr-un motiv mai mult sau ai puțin întemeiat. Am stat de vorbă chiar cu persoane de etnie germană din Ardeal și cu suspin în glas mi-au mărturisit
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
bolnavului. Acum Eminescu se interesează de lada de manuscrise și de viitorul lui. După ce iese din sanatoriu, Chibici face o excursie cu el prin Italia, care nu i-a fost de bun augur. El voia să vină acasă la „mămăliga strămoșească”. Cum prezența sărbătorilor de Crăciun se apropia, Titu Maiorescu se grăbea să scape de poet, trimițându-l la Iași ca bibliotecar al Universității cu un salariu de 289 de franci „care se vor realiza din cotizații”. Acest lucru nu se
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
bine a făcut Părintele Cleopa Ilie, datorită ținutei sale morale și preoțești, a echilibrului și înțelepciunii sale, a preocupărilor sale teologice și cărturărești, a dragostei sale față de Dumnezeu și (de) oamneni, a atașamentului său față de țara aceasta și de Biserica strămoșească!... Parcurgând viața și biografia acestui părinte duhovnicesc constat, cu uimire și admirație, tăria lui de caracter și verticalitatea cu care a fost înzestrat acest contemporan al nostru în fața căruia noi nu suntem altceva decât niște oameni supuși vremurilor acestei lumi
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
tot timpul în gândurile noastre ca să nu uităm că suntem muritori și nu luăm nimic material de pe acest pământ. Domnul, Maica Domnului și toți sfinții la care vă rugați să vă întărească în credința și să luptați pentru credința noastră strămoșeasca. Doamne-ajuta! Referință Bibliografica: Aproape de Dumnezeu: Părintele Petrică Corduneanu din Bucovina / Mara Circiu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1051, Anul III, 16 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mara Circiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PARINTELE PETRICA CORDUNEANU DIN BUCOVINA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363150_a_364479]