784 matches
-
de afaceri. Da, nu m-am gîndit niciodată la asta și este greu de probat. Dar merită toată atenția. Prin minte încep să-mi treacă imediat zeci și zeci de exemple. Ienăchiță Văcărescu, de pildă. Păi nu avea el acea strașnică dilemă cu floarea din grădină : „S-o tai, se strică !/ S-o las, mi-e frică/ Că vine altul și mi-o ridică”. Păi, dacă nu vrei sau nu poți tu să o ai, las-o, frate, în plata Domnului
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
poarte clopul. Altă dată, un „mic producător” care îmi explica cum face el cîrnații doar cu nevastă-sa, acasă, nu s-a putut abține și mi s-a lăudat cum vinde el cel puțin zece tone de cîrnați pe săptămînă. Strașnică nevastă trebuie să fi avut !... De ce toate aceste matrapazlîcuri ? Simplu : o piață de nișă în plină expansiune, cu o cerere tot mai mare, o ofertă foarte mică și o reglementare ca și inexistentă. Pe de altă parte, venituri mai mari
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de scărpinat) unei cete de copii care aleargă desculți În jur, În timp ce-i zbiară rîzÎnd unui camarad de luptă o replică Însoțită de stropi de salivă maro (de la tutunul pe care-l ține la măsea): Jack, am făcut o treabă strașnică! Sau poate un soldat sovietic, caz În care nu Împarte nimic, ci flutură o eșarfă roșie, iar fraza adresată tovarășului său sună ceva de genul: Ivan, repetă după mine: davai ceas! Cum să-ți dorești să te afunzi Într-o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Spunând acestea, moș Petrea a luat-o din loc, aruncând peste umăr: Bine ai venit, Toadere, și să te ajute Dumnezeu să te faci sănătos cât mai repede. Mulțămesc, moș Petrea! Toaibă a rămas cu privirea pierdută pe urmele moșului. „Strașnic om! De când îl știu nu l-am văzut stând în loc cum nu stă apa pe gâscă. Mereu îi grăbit către cine știe ce treabă.”... Cât a stat de vorbă cu bătrânul și a mai privit după el s a odihnit puțin și
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
sute de porci țărănești fac cincizeci de porci domnești”. Sau: bunurile cumpărate de înalții prelați puteau fi vândute. La prețuri mai convenabile, se înțelege. Ori: toți cei care nu se supuneau rânduielilor impuse, dintr-un motiv sau altul, cădeau sub strașnic blestem și afurisenie, în veacul vecilor. Gestul iertării păcatelor, amplu desenate de slujitorii Domnului, nu intra în obicei. Numai Dumnezeu avea drept de iertare... Din foarte multe motive - și puncte de vedere - și această carte a lui Vasile Ilucă are
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
voievod, și 1618, anul închinării la “cetatea Ierusalimului” de către Radu Mihnea voievod). Asta dovedește că mitropoliții vremii și boierii epitropi - așa cum am învățat de la Mănăstirea din Țarină - n-au prea călcat în mănăstirea Galata. ― Acum Radu Mihnea voievod dă acel strașnic “ucaz” prin care stabilește ca tot surplusul venitului mănăstirii dintr-un an să fie vândut și “crăițarii” - cu scrisoarea și “pecetea sfinției sale mitropolitul” - să fie depuși în palma “marelui și slăvitului patriarh”. Sper să nu se supere sfinția ta, părinte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a închinării mănăsrtirilor. Răsfoiesc discret caietul în care mi-am notat anumite chestiuni și când dau de una anume sar cu gura: ― Iaca, părinte, și un semn de prezență a celor veniți de la Ierusalim. Este semnalat la 1 decembrie 1708. ― Strașnică noutate, fiule. ― Și nu vorbesc de dragul de a spune ceva, ci au venit să facă o afacere. ― Să auzim ce au pus la cale sfințiile lor. “Adecă noi, egumenii de la sfintele m(ă)n(ă)stiri a Ierusalimului: Paisâie egumenul de la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Eram inundați, exuberanța noastră nu ne dădea pace, clocotea în noi, neastâmpărată ca marea. Cum ar fi fost chip să stăm cuminți pe locurile din compartiment? Nici pomeneală! ― Ce crezi, n-ar fi cazul să reflectăm la gustarea de dimineață? ― Strașnică idee. Tocmai mă pregăteam să leșin de foame... ― Atunci haidem în vagonul-restaurant pentru refacere. Ne-am așezat gravi la o măsuță, jucând rolul unei perechi proaspăt căsătorite. Chelnerul a venit și ne-a luat comanda. Mereu ni se părea că
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
dăm și trecutului un viitor! Regret cu sfielnică invidie, dar formula din titlu nu-mi aparține. Am citit-o acum câteva luni într-un colț de gazetă și de atunci paseistul din mine și-a pus-o pe blazon, la strașnică păstrare. Nu știu cum se face, dar toate cele trei mari vorbe considerate de ocară de către dușmanii „păltinișenilor“ - „boierii minții“, „neointerbelici“, respectiv „paseiști“ (cu variante precum ultraconservatori, reacționari, tradiționaliști, pășuniști ș.a.), printre care, cu onoare & voluptate mă prenumăr - sună frumos, captivant și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la Florin Constantiniu, de la Hasdeu și C. Giurescu la Gheorghe Buzatu, astfel încât cititorul cuminte se uită dezorientat-disperat după câte-un Keith Hitchins, Arnim Heinen & Co pentru a fi sigur că înghite o istorie bine cumpănită. Baremi analiza epocii interbelice, interval strașnic împăr țit între cele două mari ispite totalitare, a semănat (și seamănă) adesea cu luptele din Țiganiada, cu pruncii vii pe post de măciuci: dă-i cu D. Gusti în Nae Ionescu, dă-i cu Giurescu în Iorga, cu Sebastian
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
întâlnesc și să ți le pot spune pe îndelete, boierule. O văd că răsuflă de câteva ori mai adânc și în clipa următoare vorbește plină de însuflețire... Dumnezeu te-o ales și mi te-o dat în grijă, cu poruncă strașnică să-ți spun fără înconjur... Mă uit la țigancă cum își rotunjește ochii sub bolta înaltă a frunții. Nu știu cum, dar ochii ei mă cheamă parcă și, fără să vreau, mă așez pe iarbă, așteptând cu nerăbdare și curiozitate să-și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
te-am pierdut și umblu în urma matale de-mi rup oasele.” „Da’ ce grabă ai, să mă găsești?” am întrebat-o eu nedumerit. „Ți-am mai spus, conașule, că Cel de Sus mi te-a dat în seamă cu poruncă strașnică să te fac să mă urmezi.” „Și unde ar trebui să mergem acum?” am întrebat-o pe țigancă, considerând-o, fără să-mi dau seama, îndreptățită în cererea ei de a fi stăpână a spiritului meu. Țiganca a pornit-o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Iași și de unde or găsi fân să aibă a încărca păr-la 60 de cară de fân,...pentru caii măriii sale pașii...” Unul „la oamenii de pe supt Codru pentru făcutul șoproanelor...însă 30 grinzi și 100 cară frunzari.” Apoi dă poruncă strașnică unui vornic să repare cu oamenii de sub Codrul Iașilor podurile de la Șanta până la Iași „ să fie toate tocmite când va sosi măria sa pașa ce merge la Hotin”. Nu scapă de porunca lui vodă nici Mihalache Sturza - ispravnicul ținutului Roman - care
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ușurică, până la casa de marmoră a făinarului Razu, Lică nu ducea lipsă de aprovizionare. Sia văzuse ultima oară pe Lică în ziua când venise să-i povestească întîlnirea lui cu domnul gălbejit, care conducea un dog-cart, înhămat cu un murg strașnic și, alături de demnul galben, ședea o cuconiță oacheșă ce-1 mâncase cu ochii ei aprinși. Sia ascultase întîmplarea cu un fel de pică pentru cunoștinți și aventuri așa de însemnate și care păreau a ispiti așa de mult pe Lică
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
alta, intitulată: Darul „Mulțumesc!”istorisește despre un băiețel voinicel, care își aștepta cu nerăbdare aniversarea, chiar de ziua Sfântului Dumitru. Băiețelul răsfățat, obișnuit să primească toate darurile pe care le cerea părinților și rudelor, află de la bunica lui o lecție strașnică, și anume aceea că trebuie să-I mulțumească lui Dumnezeu pentru toate darurile naturii pe care le-a primit din belșug: legume, fructe, pomi, flori, apă, soare, pământ și tot ce ne înconjoară. De ziua lui, băiatul îi face un
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
cu gând de a pune eventual un cuvânt în sprijinul pacientei. Stupoare! De la secția respectivă suntem informați că nu există nici o bolnavă cu numele indicat de noi, iar doctorul Oanea se afla el însuși în concediu medical de două luni. Strașnică păcăleală am mai luat, iar acest tânăr cred că, dacă s-ar prezenta la un concurs de admitere la Institutul de teatru, ar reuși printre primii admiși pentru că a jucat cu măiestrie rolul de fiu ce-și iubește mama... Iată
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
Negoiță” și despre unele inundații din Gorj, Mehedinți și alte trei județe apropiate. Mă delectez cu superbele focuri de artificii de la Berlin. Târziu de tot, închei această zi specială... Marți, 10 noiembrie. Astăzi, în orele dimineții mă relaxez, după ziua strașnică de ieri. La TVR se difuzează ample imagini și impresii privind cei 20 de ani de la căderea „Zidului Berlinului”, eveniment crucial pe plan european și mondial. Pentru prima dată iau cunoștință de dimensiunile impresionante ale zidului, însumând 155 km lungime
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
adversarii, dar n-a mai avut timp. Unele emisiuni („Nașul”, în special) condamnă activitatea președintelui Iliescu. Din Haiti vin știri despre dezastrul provocat de seism, sporind numărul morților, răniților și enorme pagube materiale. Sâmbătă, 23 ianuarie 2010. E un ger strașnic de iarnă autentic siberiană, înregistrându-se la noi temperaturi mai scăzute cu câteva grade decât la Celiabinsk, în Siberia. La mine în casă e cald și comod, având condiții optime de lucru. După ora 16 primesc un telefon de la consăteanul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
e sub imperiul gerului. Prea ne obișnuisem în ultimii ani să trecem peste iarnă direct la vară. Poate revenim la normal cu 4 anotimpuri ca... odinioară. Duminică, 24 Ianuarie 2010. Au trecut 161 ani de la Unirea sub Cuza Vodă. Gerul strașnic restrânge unele comemorări în diverse orașe ale țării. Președintele Băsescu participă succesiv la comemorările de la Iași și Focșani. Pe un cer senin cu soare strălucitor avem parte de gerul siberian. Din această cauză, facturile la întreținerea locuințelor vor fi substanțial
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
să-mi dăruiți un obiect cât de mic, din casa Dvs. care să-mi amintească de acum înainte că a existat în viața unui copil un Dascăl admirabil, poate unicat prin toată existența lui! Cu multă considerație, A Dvs. Doinița Strașnică bucurie am mai avut, compensând, oarecum, dominanta puțin optimistă, ca să nu zic pesimistă din paginile anterioare. Sub impulsul acestei scrisori mi-am revenit cu sporit curaj că voi duce la capăt lucrul început. Tocmai când parcurgeam emoționat conținutul scrisorii, m-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
fiecare marfă întreba de preț, aprobând cu capul. Din uliță pornea la vale o hudiță. În colț era o frizerie. Aici, în odaia prietenoasă și scundă, patronul nu ducea lipsă de clienți. Se perindau mereu, frizerul Lică având întotdeauna un strașnic chef de vorbă. Aici era salonul literar. Victoriile definitive la fotbal tot la Lică se hotărau. Lăcrimând dintr-un ochi, cu gura într-o parte și slab ca un țâr, din când în când apărea vânzătorul de ziare, în gât
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
selecția pentru echipa de fotbal. Un burete Îi atîrna pe umăr și din pricina soarelui părea că are o gură uriașă, Începea un nou an școlar, cu multă bucurie și cu mult soare Încă. Julius a avut parte de cîteva săptămîni strașnice la Începutul anului. Santiago reușise să intre la Agronomie și Juan Lucas, ținîndu-se de cuvînt, i-a dat Mercedesul lui. Dar n-a fost de ajuns: pușlamaua a Îndrăznit să ceară o mașină nouă. Treaba s-a aranjat pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu-ți arăt pașaportul, bețivanule, peruviană ca Santiago, John, sîntem colegi de Universitate, bunul tău prieten, nu-i așa, Julius?, din Lima, stăpîn pe jumătate din Peru, cînd o să fie președinte o să ne trimită avionul lui, o să facem un chef strașnic În palat!, John, ai grijă cum intri, mai Încet, Julius, data trecută am dărîmat poarta, ha, ha, ha, cîți ani ai, Susahn-a?, cîte pahare de whisky ai băut, Julius?, aș vrea să te sărut, dar am nevoie mai Întîi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
patru după-amiază și zîmbi gîndindu-se că În sfîrșit ieri Santiago și Lester uitaseră de toate calculele și tacticile lor, ca să se lase În brațele desfrîului, zarvei și nebuniei acelei bacanale pe care Vlăjganul o numise, răcnind din răsputeri, un chiolhan strașnic, În timp ce destupa mereu alte sticle de băutură. Dar Bobby n-a mai rezistat; toată mahmureala și durerea de cap a unei beții Îngrozitoare Îl anunțară că era treaz de-a binelea și că degeaba Încerca să adoarmă la loc. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Începu să spună o altă glumă, În șoaptă ce-i drept, fiindcă Încă nu știa cum o să reacționeze Lester la noul pahar de whisky, fetele trebuiră să-și apropie urechea de el ca să poată auzi toate amănuntele. Era o anecdotă strașnică, cum?, cum?, Îl Întrebau ele, mai tare! nu se-aude!... Și i-au băgat un par În fund!, Încheie Vlăjganul, ridicînd glasul și făcînd să răsune În tot barul hohotul său formidabil, În timp ce Lester, În față, abia reușea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]