1,841 matches
-
cale pe-un fir de busuiocSă-mi cumperi pe un zâmbet speranțele doritePurtând suav în suflet trifoiul cu noroc.Sosi-vei tu în taină atunci când va fi scrisCu clipele sublime și dorul cel flămândPe flori înrourate, clădind un paradis,În straiele iubirii o să ajungi curând.Prin colorit de vremuri te-aștept mereu să viiDin file de poveste, o, prințule dorit !Să mă alegi stăpână, iar tu al meu să fiiLăsând pe buze focul-sărutul nesfârșit.Pe-a timpului cărare păși-vom împreunăC
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
filonul de lumină pe abur cald de pâine cu liniște mă-mbracă, un înger mă atinge. Căsuța mea, comoară de vis și nestemate ea, dulce sărutare la pragul nemuririi un leagăn fermecat, parfum de bunătate ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii. Căsuța mea, legendă cu dăruirea-i sfântă copilăria-mi fuse cu dor de veșnicii pictând pe roata vremii imaginea ce-ncântă și-o dulce nostalgie în râset de copii. Citește mai mult Căsuța meaCăsuța mea,pictată-ntr-o singură
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
cuibul din care se prelingefilonul de lumină pe abur cald de pâinecu liniște mă-mbracă, un înger mă atinge.Căsuța mea,comoară de vis și nestemateea, dulce sărutare la pragul nemuririiun leagăn fermecat, parfum de bunătateființa mi-o îmbracă în straiele iubirii.Căsuța mea,legendă cu dăruirea-i sfântăcopilăria-mi fuse cu dor de veșniciipictând pe roata vremii imaginea ce-ncântăși-o dulce nostalgie în râset de copii.... XIII. PE PAGINA INIMII, de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 1780 din 15 noiembrie
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
de iubire să împletesc din ea Cu gust dulceag de fragă, primind sărutul meu Tu m-ai ales zeiță, iar eu te-am numit un zeu. Prin șoapte de copilă ce-i plină de candoare, Cu roua dimineții zâmbind pe strai de floare Focuri aprinse, tainic, de mângâieri divine Sunt clipele rebele... Ne vom iubi și mâine! Citește mai mult Mi-ai dăruit o floare...Sfios, ținând în mână un gingaș trandafirTe-ai așezat aproape, șoptindu-mi: „Te-admir!” Un mac
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
de catifeaPetale de iubire să împletesc din eaCu gust dulceag de fragă, primind sărutul meuTu m-ai ales zeiță, iar eu te-am numit un zeu.Prin șoapte de copilă ce-i plină de candoare,Cu roua dimineții zâmbind pe strai de floareFocuri aprinse, tainic, de mângâieri divineSunt clipele rebele... Ne vom iubi și mâine!... XXII. PAULA DIANA HANDRA - PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME), de Paula Diana Handra, publicat în Ediția nr. 896 din 14 iunie 2013. PRIMĂVARA AMINTIRILOR Din pomii ninși de
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
pinteni din piatră pe care se cățăraseră. Un norișor coboară agale de pe culme și poposește în dreptul grotei. De acolo apare o formă umană cu pletele și barba complet albe, ochii ageri, dar afundați undeva în adâncul feței, trupul îmbrăcat în straie negre și un toiag în care se reazemă obosit de povara anilor. - Căpitane, căpitane, iar mi-ai călcat ținutul! - șopti rar cu vocea-i blândă. - Am venit să-ți mulțumesc pentru rugăciunile cu a căror putere ne-ai ocrotit atât
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
un singur dar: Iubirea mea cea fără de prihană Să-ți odihnească sufletul hoinar. Să-ți fie ca o cetină-nverzită Pe care să te ningi odihnitor Și-apoi,cu dorurile contopită Eu te aștept la mine în pridvor. Împodobită-n straie de mătase Odaia-i primenită și e cald, Chiar de-s nămeții mai presus de case Miroase a iubire și a brad. Ne vom iubi o iarnă ca-n poveste Și vei pleca apoi înmugurit Când primăvara îți va da
DARUL de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362505_a_363834]
-
nu este decât iubirea: „Din lacrimi cristaline durute sub zăpezi/ Un giuvaer de floare și-ascunde în petale/ Întreaga-i prospețime, iubirea din amiezi/ Și bucurie-ascunde, lumina din pocale.// Vestește primăvara minunea cea suavă/ Și ochii ni-i încântă cu straiul alb și pur/ Ridică gingaș capul și parcă zice-n slavă:/ Nu-i vreme de tristețe, e bucurie-n jur!// Privesc spre ghiocelul ce mi-e atât de drag/ Și-i sorb duios lumina ce-mprăștie în cale/ Nectar din
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VIN DE-MI CÂNTĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Curge neaua comănac Dintr-o sită nevăzută Și deodată împrumută Totul, straie de bumbac Dar sub așternut, ce cald! Ce mi-aș mai dori în plus Că pe unde-am fost eu, nu-s Gheizere ca să mă scald? Ghemuit ca un covrig Pun pe mine zece pături Ca să nu ies în o-
VIN DE-MI CÂNTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361170_a_362499]
-
mireasa, care se bucură în ziua nunții și vrea să-i placă mirelui. Toate melodiile orchestrate de maestrul Nicolae Botgros sunt îndrăgite de marele public.. Ritornelelor dânsului păstrează în genere melodia cântecului, care curge, iar linia melodică o îmbracă în strai regal și-i dă strălucire prin armonii nemuritoare. În Orchestra maestrului Botgros "LĂUTARII" se simte disciplina care-i asigură succesul pe orice scenă s-ar afla, lucru de luat în seamă și de alți dirijori de folclor. M.V.Ghioroiu: - Cum
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
mireasa, care se bucură în ziua nunții și vrea să-i placă mirelui. Toate melodiile orchestrate de maestrul Nicolae Botgros sunt îndrăgite de marele public.. Ritornelelor dânsului păstrează în genere melodia cântecului, care curge, iar linia melodică o îmbracă în strai regal și-i dă strălucire prin armonii nemuritoare. În Orchestra maestrului Botgros "LĂUTARII" se simte disciplina care-i asigură succesul pe orice scenă s-ar afla, lucru de luat în seamă și de alți dirijori de folclor. M.V.Ghioroiu: - Cum
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
acest pământ binecuvântat, să fie îmormântată în costumul popular, costum pe care-l purta cu mândrie ori de câte ori ieșea la horă în sat sau se ducea la biserică; dar văzând că nepoțica ei a fost ca o steluță strălucitoare în acest strai minunat, cusut de mînuțele ei "moi" în nopți târzii de iarnă; parcă o văd cum ochii i s-au umezit de fericire și mi-a spus, alintându-mă pe creștetul capului zicându-mi: "Costumul ți-l las ție, floricica bunchii
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
pe lângă juguri, îndemnând plăvanii care trag carele, unde dorm obosite plugurile și grapele cu dinți de lemn de salcâm ce ziua întreagă au mestecat sfântul pământ dătător de viață. În zilele cu cruce roșie în calendar, domnișani și domnișance, în straie naționale de sărbătoare, bine aprovizionați cu pastramă, brânzeturi, cașcavale de tot felul, pirostrii, tuciuleț și mălai pentru mămăligă, o țuică bună de Tudoran, în căruțe trase de „zmei” cu ciucuri roșii la gât, se îndreaptă cu toții spre munții Nucșoarei. Un
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de la Biserica de Sus, cu hramul „Intrarea în Biserică”, cheamă pe credincioși la rugăciune. De pe ulițele satului, din stânga și din dreapta Râului Doamnei, de pe sub poalele codrilor de pe Valea lui Gheorghe, Valea Ruzii sau Valea Lupului, curg roiuri de oameni îmbrăcați în straie de sărbătoare, femeile în costume naționale cusute în război, cu marame de borangic, bărbații cu cioareci, cămăși cu poale albe, scrobite, cu veste negre de dimie și cu pălăriile rotunde și mici pe vârful capului, de ți-e mai mare
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Săptămâna Mare, serile Deniilor sunt adevărate clipe de liniște și înțelepciune. Copii și vârstnici pornesc spre bisericile satului, ocupându-și locul sub impunătoarele cupole ale lăcașurilor sfinte. Vinerea Mare este aștepată cu nerăbdare, mai ales de către copiii satului care, îmbrăcați în straie de sărbătoare, în mână cu buchete de „mâțișori” de salcie, trec pe sub masa pe care este așternut Sfântul Epitaf. Se cântă Prohodul, iar zecile de lumânări aruncă raze pe fețele pioase ale credincioșilor ce ocolesc biserica. La 12 noaptea, sâmbătă
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
săi o lumină la căpătâi. Sunt apoi trei zile de sărbătoare, de petrecere, mese copioase cu carne de miel și cozonac și ouă roșii. Finii se duc cu plocoane la nași, apoi toți ies la plimbare pe ulițele satului, în straie de sărbătoare. Conform tradiției, în Duminica Paștelui nu se joacă. Se spune că, în urmă cu veacuri, s-a scufundat un han sub tropăiturile sârbelor și brâurilor jucate de domnișani și au pierit atunci zeci de suflete. Așa că, începând de
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
oferit gratis plimbări pe ponei de către Centrul de Agrement de la Nămăiești. Sărbătoarea de la Lerești este un semn de recunoștință a localnicilor față de sacrificiul Mântuitorului, față de înaintașii care le-au dat viață și i-au învățat meșteșugul coacerii pâinii, al împodobirii straielor și locuințelor, al cântecului și dansului popular, al mândriei valorilor autohtone, al dorinței de a trăi momente de liniște și bucurie, de a prelua, continua și îmbogăți tradiții străvechi în forme noi, de a înscrie noi pagini în marea carte
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
dor, A regelui codană Simți în pântec drag odor Mișcând precum o geană... Mioarele pe zi creșteau Sub grija-i de stăpână Și miei la ugere sugeau Făcând cornițe, lână... Mânată de al casei dor Ea se întoarse-acasă Ascunsă-n straie de păstor, Cu șubă, cușmă groasă... Durere, doliu, moarte, scrum Găsi-n regat în vale, Un iad arzând în foc și fum... Era prăpăd și jale. Cum vremea nu ședea în loc, Trecură luni vreo nouă Și veni ceasul de soroc
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Mănoasa Toamna tristă Și vers duios în el a pus Cum altul nu există, Și glas măiastru-n piept și gât Uns cu nectar și miere Să țină lumii de urât La ceasuri de durere. Iar zâna Iarnă i-a țesut Strai alb cu pietre rare Și un brâu roșu i-a cusut Cu perle sclipitoare. Pe cât creștea de frumușel, Înalt și lat în spate, Și straiele creșteau pe el Ca neaua de curate. Și peste ani din an în an, Frumos
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Să țină lumii de urât La ceasuri de durere. Iar zâna Iarnă i-a țesut Strai alb cu pietre rare Și un brâu roșu i-a cusut Cu perle sclipitoare. Pe cât creștea de frumușel, Înalt și lat în spate, Și straiele creșteau pe el Ca neaua de curate. Și peste ani din an în an, Frumos flăcău crescuse, Înalt ca trunchiul de castan Și mândru se făcuse. Cu ochii verzi, păr mătăsos Ca de tăciune negru, Cu mustăcioară de-abanos, Era
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
din Brâncoveni, rudă cu Matei Basarab”. În urmă cu trei ani, în 2010, în apropierea Bisericii, a fost descoperit un schelet fără cap, clavicule și coaste, îmbrăcat, pare-se, și având asupra sa un sigiliu... domnesc (au declarat inițial martorii) -, straiele și sigiliul fiind acum dispărute cu desăvârșire!!! „Un preot din Rădăuți, părintele Gheorghe Anițulesei, care a ajuns la Plăviceni împins de același tulburător impuls care mă adusese și pe mine, împreună cu câțiva prieteni la fel de «nebuni» - scrie Miron Manega, în «Predoslovia
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
aștepte poruncile arhiereului Caiafa. Baraba își dădu astfel seama din vorbele hangiului că urma să fie urmărit pas cu pas. Dimineața, Baraba se trezi odată cu răsăritul soarelui și ridicându-se din pat găsi agățat de un suport un rând de straie curate puse la dizpoziție de stăpânul casei. După ce se spălă și se îmbrăcă, coborî la parter unde stăpânul îl întâmpină cu ceai, unt, miere și pâine. Acesta nu-i spuse nimic ci doar îl invită la masă cu un semn
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
să amestece în blid foarte încet după care își întinse iar mâinile pe masă. Hangiul, un grec scund și cu niște ochi iscoditori veni de îndată lângă masă. - Ce dorește stăpânul meu? întrebă acesta într-un dialect ivrit aproximativ, văzând straiele cu care era îmbrăcat Baraba. - Vin din cel mai bun. Doi sextarius de vin. Zece cotili elini, spuse Baraba. -Am cel mai bun vin de Xerxes, cu friptură de berbec alături arhon, răspunse hangiul de data aceasta în elină! Baraba
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
zilelor de azi, trebuie să amintesc faptul că în centru, o tușă specială e dată de plimbările cu elegante trăsuri de epocă, trase de cai frumoși și bine îngrijiți. Nu-ți poți lua ochii de la caii și vizitiii îmbrăcați în straie din vremea lor de mare importanță și de la trăsurile care plimbă turiștii aflați în postura persoanelor importante, privindu-i ca pe actorii de pe scenă. Pe buze îți înflorește un zâmbet când te întâmpină actori îmbrăcați în costume de epocă, făcând
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
când te întâmpină actori îmbrăcați în costume de epocă, făcând reverențe și invitându-te cu bună dispoziție la spectacole. Dar nu de puține ori, mergând pe străzile orașului mi se părea că văd pășind moții noștri îmbrăcați după bunacuviință în straiul strămoșesc umblând pe străzile "Vianei" cu jalbe la împăratul, purtând pe chip suferința și în suflet o scânteie de nădejde. Dunărea, atât de prețuită de vienezi, poate și pentru că era iarnă, nu m-a impresionat acolo tot atât cât o
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]