885 matches
-
București. Pardoseala este din parchet. Acoperișul din tablă. Pridvorul închis, construit mai înalt decât restul bisericii, are în partea superioară un rând de firide nepictate. Biserica Adormirea Maicii Domnului adăpostește epitaful Mântuitorului brodat de maica Antonina în 1865, 85 de strane, policandrul și sfeșnicele lucrate în 1928 la fabrica de laminate din Brașov. În anul 1953 a fost adusă aici și instalată (funcționând un timp) moara de vânt. Ea a fost restaurată și declarată monument istoric în anul 1977. În paraclisul
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
Podul are o lungime de 515,76 metri și o lățime de aproximativ 10 metri, fiind sprijinit pe 16 arcuri apărate de bariere antigheață. El este protejat de trei turnuri, dintre care două se află pe malul din cartierul Malá Strana și cel de-al treilea pe malul Orașului Vechi. Turnul din Orașul Vechi este considerat una dintre cele mai uimitoare clădiri civile în stil gotic din lume. Balustradele podului sunt decorate cu 30 de sculpturi, majoritatea realizate în stil baroc
Podul Carol () [Corola-website/Science/335843_a_337172]
-
acestea, după inundațiile dezastruoase din 2002 (care au cauzat podului doar prejudicii minore), sprijinul pentru o reconstrucție de ansamblu a podului a crescut. S-a hotărât repararea și stabilizarea a celor doi piloni (cu numerele 8 și 9) dinspre Malá Strana. Aceștia sunt singurii piloni care nu au fost reparați după inundațiile din 1890. Reconstrucția a fost un proces gradual, pe parcursul căruia au fost închise temporar unele părți ale podului fără a-l închide în întregime. Lucrările au fost efectuate în
Podul Carol () [Corola-website/Science/335843_a_337172]
-
demontate și restaurate. Orga se încadrează în categoria orgilor baroce și a supraviețuit perioada de la construcțit pînă în prezent aproape neschimbată. Între 1865 și 1866, firma vieneză Schönthaler ridică altarul neogotic după planurile inginerului din localitate, Peter Bartesch, și realizează stranele din cor. În anul 1898, statuia lui Honterus se amplasează în fața turnului sudic, în amintirea reformatorului transilvănean. După Primul Război Mondial, galeria pentru orgă a fost extinsă și s-a consolidat bolta corului. Mai târziu au fost refăcute și fialele
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
impresionat de mulțimea de nunațe și modele a acestui decor neobișnuit, în vreme ce expertul va fi fascinat. În toate țările din răsărit, covoarele erau folosite în scop decorativ sau ca simbol al statului în primărie și în biserici, unde se decorau stranele și locurile patricienilor și ale conducătorilor breslelor. Ca să încapă în stranele înguste ele se tăiau adesea pe lungime, ceea ce demosntra că nu erau apreciate în mod deosebit. Se presupune că după Reforma care se împotrivea picturilor iconografice, covoarele au fost
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
în vreme ce expertul va fi fascinat. În toate țările din răsărit, covoarele erau folosite în scop decorativ sau ca simbol al statului în primărie și în biserici, unde se decorau stranele și locurile patricienilor și ale conducătorilor breslelor. Ca să încapă în stranele înguste ele se tăiau adesea pe lungime, ceea ce demosntra că nu erau apreciate în mod deosebit. Se presupune că după Reforma care se împotrivea picturilor iconografice, covoarele au fost cele ce împodobeau pereții bisericii reformatoare, în locul icoanelor cu sfinți și
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
pierdut ar fi avut o tematică mariologică. Pictura principală a actualului altar are ca temă o imagine a predicii de pe munte, ce ocupă un loc central în credința în harul lui Dumnezeu și în doctrina evanghelică. Altarul neogotic formează împreună cu stranele corului o unitate conceptuală. Cristelnița (Bronz, 1472): Unul dintre puținele obiecte rămase din perioada de dinainte de incendiu și în același timp un exemplu valoros al artei de turnătorie medievală. Scrierea gotică minusculă destăinuie numele dănuitorului: Parohul Johannes Reudel. În protuberanța
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
sădit pomi fructiferi și vie. Stareți au fost, în ordine, Iuvenalie Cralnic, Chiril Șaramet, Martinian Rădulescu, Damian Tivig și Gherasim Manda. La școala de meserii din Vădeni s-a lucrat mobilierul din interiorul bisericii: ușile de la intrare, ușile împărătești, sfeșnice, strane, iconostas, jilțul arhieresc. Biserica se acoperă cu șiță. Pictorul Vasile Avramescu lucrează patru ani la restaurarea picturii în forma ei veche, după ce înlătură adăugirile inestetice ale restauratorilor anteriori. La 17 noiembrie 1940 Sfântul Schit este sfințit de Î.P.S. Mitropolitul
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
un minei pentru fiecare lună a anului. Ciclul pascal gravitează în jurul sărbătorii mobile a Paștilor, care comemorează Patimile Mântuitorului. În jurul sărbătorii Paștilor anul bisericesc este împărțit în trei mari perioade, numite după cartea principală de slujbă folosită de cântăreți la strană în timpul fiecărei perioade, anume: perioada prepascală a Triodului (zece săptămâni înainte de Duminica Paștilor), perioada pascală a Penticostarului (opt săptămâni după Înviere) și perioada postpascală a Octoihului (ține tot restul anului). La Sârbi Susani funia de pe portal reprezintă întregul an ecleziastic
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
localnicii din Ciclova Montană. Pentru zidul de apărare din preajma mănăstirii s-a apelat la Prefectura Județului Caraș-Severin și la Direcția Societății Reșița. Tot în 1942 s-a reparat interiorul mănăstirii, după planurile arhitectului Dimitrie Boitor din Oravița, iar iconostasul și stranele au fost sculptate de Aurel Cotârlă tot din Oravița.Pictorul Nicolae Popovici, preot în Cacova (astăzi Grădinari) a realizat fresca din interiorul bisericii în stil bizantin. La 30 octombrie 1943 mănăstirea renovată astfel a fost sfințită cu mult fast de către
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
mână din lemn sculptat ferecată în argint, o cruce din lemn ferecat în argint aurit, o icoană a Maicii Domnului îmbrăcată în argint, o Evanghelie cu litere chirilice datând din 1845, ferecată în argint, un policandru din lemn tare, o strană arhierească precum și tabloul ctitorilor pictat în ulei pe pânză. Biserica are formă de navă (corabie). Acoperișul este în formă de șarpantă învelit cu tablă galvanizată. Pe părțile laterale ale pereților exteriori se află câte trei pilaștri fictivi cu capiteluri murale
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
impune prin monumentalitatea fațadei și prin turnul înalt de 35 m. Pictură este refăcuta în 1959-1961, de către Gheorghe Popescu și Niculina Dona- Delavrancea, frescele fiind redate în factura neobizantină, cu o coloratura românească. Sculptură este bine reprezentată la catapeteasma și strane, ca și la candelabre, policandre și sfeșnice (aliaj metalic din bronz cu alama) proiectate, de asemenea, de Ion Mincu și lucrate la Paris. Catedrală a fost construită între 1883-1895, în stilul vechii arhitecturi din Țară Românească, sub conducerea arhitectului Carol
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța () [Corola-website/Science/312558_a_313887]
-
evenimentele oficiale, inclusiv la căsătoriile principeselor Maria și Ruxandra ale căror destine au fost determinate chiar de Ecaterina. Doamna Ecaterina a făcut, de asemenea donații în bani la mănăstirile Golia și Hlincea, printre altele. Ea a înzestrat Mănăstirea Golia cu strane aduse de la Constantinopol. Din cauza luptei pentru tron dintre Gheorghe Ștefan și Vasile Lupu, Doamna Ecaterina și-a lăsat familia la Camenița. În timpul luptelor de dinaintea detronării din 1653, ea a fost evacuată în orașul Suceava. După ce, la 16 iulie 1653, Gheorghe
Ecaterina Cercheza () [Corola-website/Science/335480_a_336809]
-
fixate patru plăci de marmură cu inscripții comemorative care ilustrează patru evenimente importante: În interior se pătrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unități de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust și altar. Iconostasul, mobilierul și stranele au fost realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească. Pictura murală a fost realizată de pictorul Costin Petrescu în tehnica "„al fresca”" (frescă) și se înscrie în spiritul iconografiei tradiționale. De o parte și de alta
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
urmă erau de-alde bătrânul Alecu Forăscu, poreclit și Tololoiu, Grigore Cuza și alți câțiva de-alde aceștia, care, ținându-se de obiceiurile strămoșești, în toate sărbătorile ascultau cu evlavie slujbă bisericească de la început până la sfârșit, cântând și citind la strană de-a valma cu dascălii și preoții bisericii; iar la zile mari, ca să le ticnească veselia, împărțeau bucățica de pâine cu orfanii, cu văduvele și cu alți nevoiași, cum apucară din părinți. Atâta-i ajungea capul, atâta făceau și ei
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
pe exteriorul corului. Corul și sala sunt sprijinite de contraforturi cu trepte. Arcul triumfal și ferestrele au arcuri frânte, iar portalurile profilatura gotică. Tribuna de V are la parter bolți pe nervuri din cărămidă. Amvonul, baldachinul amvonului, balcoanele, părți ale stranelor și prospectul orgii, datat 1796, sunt tributare barocului. În anul 1792 s-a îndepărtat vechea orgă, cea actuală fiind realizată de S. Martz din Sighișoara, în anul 1796. Altarul poliptic al Bisericii Evanghelice-Lutherane din Proștea Mare, realizat între anii 1480-1510
Biserica fortificată din Târnava () [Corola-website/Science/329473_a_330802]
-
cu chenar dreptunghiular, format în brâu torsadă. Zidul despărțitor dintre pronaos și naos a fost dărâmat, fiind înlocuit cu două coloane puternice de secțiune octogonală, cu capiteluri, sprijinind trei arcade. În biserică s-au mai păstrat din vechiul mobilier doar strana domnească și cea arhierească, bogat decorate cu frunze, flori aurite și îngeri cu mâinile întinse. Ansamblul pictural al bisericii este de o mare valoare artistică. Biserica a fost pictată în 1673, în frescă, de meșteri aromâni, frații Mihai, Gheorghe și
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
fi mare politic și om de stat? Ce caută? Vom spune noi ce caută. Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluțiune socială care în Franța a fost, la noi n-a fost încă. Am făcut strane în biserica naționalității noastre neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, cari să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncă și inteligență nu plătește un ban
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de 28 iulie/9 august 1892, în biserica din Pârteștii de Sus s-a oficiat o liturghie duminicală de către un sobor de preoți format din Nicolae Lomicovschi din Vama, George Pauliuc din Burla, Nicolae Popovici din Pârteștii de Jos, la strană aflându-se cantorii Nicu Șindilar din Pârteștii de Sus și Epifanie Vasilovschi din Solca. Au fost de față la acest eveniment protopopul Ioan Mândrilă de la Rădăuți, academicianul Ion Gh. Sbiera, preoții Nicolae Sbiera (paroh de Botoșana), Epifanie Bacinschi (paroh de
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]
-
consolele și coloanele angajate. În cor se păstrează bolta gotică târzie în formă de plasă pe console. În 1845 biserica este prelungită spre vest și se construiește turnul clopotniță. Nivelul fortificat de deasupra sălii este demolat. În cor se păstrează strane gotice datate 1526, cu detalii caracteristice atelierului lui Johannes Reichmut din Sighișoara. Altarul și orga din cor au elemente stilistice clasiciste. Altarul ridicat în 1815 este opera sculptorului Michael Wolf din Sighișoara și a fost pictat în 1835 de Josef
Biserica fortificată din Dacia () [Corola-website/Science/326614_a_327943]
-
spiritul de progres al Regatului? Daca l-ar aproba partidul conservator tânărul cu stofă n-ar fi indispus a primi un portofoliu. Stadiul al patrulea începe prin scene de cochetărie între tânărul om cu stofă și iluminatul partidului, d. Sihleanu. Stranele ocupate de sfinții Serurie, Carada și Fundescu zâmbesc cu satisfacțiune la această reprezentație. Daca l-ar aproba, nu partidul conservator, dar amicii săi ar fi mai mai gata să primească un portofoliu. Stadiul al cincilea și cel din urmă - tânărul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
donator necunoscut, 1901; veșminte preoțești din mătase, stare mediocră, donator necunoscut, 1944; cărțile de slujbă pe care le regăsim la subcapitolul dedicat bibliotecii; două cruci pentru procesiuni, din lemn pictat, donator necunoscut, 1934; un analog, din lemn, donator necunoscut, 1955; strana pentru cântăreții bisericești, din lemn, donator necunoscut, 1901; două rânduri de strane pentru credincioși, din lemn, donator necunoscut, 1901; cristelniță din metal, stare rea, donator necunoscut, 1924; patru felinare pentru procesiuni, din metal și sticlă, donator necunoscut, 1945; patru sfeșnice
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cărțile de slujbă pe care le regăsim la subcapitolul dedicat bibliotecii; două cruci pentru procesiuni, din lemn pictat, donator necunoscut, 1934; un analog, din lemn, donator necunoscut, 1955; strana pentru cântăreții bisericești, din lemn, donator necunoscut, 1901; două rânduri de strane pentru credincioși, din lemn, donator necunoscut, 1901; cristelniță din metal, stare rea, donator necunoscut, 1924; patru felinare pentru procesiuni, din metal și sticlă, donator necunoscut, 1945; patru sfeșnice, din lemn, donator necunoscut, 1945; un policandru din bronz, donator necunoscut, 1900
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1964), epitaf, pânză pictată (1965), două epitafe, pânză pictată, degradate, două rânduri de veșminte din mătase (1971); 12 Minee, legate În pânză (1922), Evhologhion (1922), Tipic (1911), Triod (1921), Penticostar (1934), cruce pentru procesiuni, analog, din lemn de tei (1955), strană pentru cântăreți bisericești (1901), cristelniță, din metal (1954), felinare pentru procesiuni (1960), sfeșnice, din lemn de tei (1945), policandru din bronz (1900), clopot (1900), Octoih, legat În pânză, Catavasier (1971), Apostolat social, 4 volume, Legiuirile Bisericii Ortodoxe Române, broșată (1953
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
și sub formă de materiale, astfel: materiale În valoare de 10.000 lei folosite la cafas (pridvorul bisericii); confecționarea gratiilor geamurilor bisericii (fier, ciment, scândură, țevi, ș.a.). Din donații În materiale s-au realizat: baldachinul pentru Sfinte Moaște; balustrada cafasului; strana Maicii Domnului sculptată (unde se află icoana mare); două uși de lemn masiv de brad (la intrarea În biserică, pridvor) - donație de la mănăstirea Putna. Primește diferite materiale de construcții: 11 metri cubi nisip; trei baloți câlți; o mașină balastru; 40
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]