682 matches
-
mare, încât a declanșat reflexul de autoapărare al organismului cultural și i-a regrupat pe creatorii adevărați. Literatura și-a încetinit evoluția spre normalitate, iar scriitorii și-au strâns rândurile, reașezându-se, pentru o scurtă vreme, în tranșee și inventând stratageme de supraviețuire"80. Eugen Negrici analizează evoluția literaturii după "Teze" și constată că regresul este doar în plan ideologic, deoarece apar noi formule artistice, proza autoreflexivă câștigă teren, se revine la epic, se combină exegeza cu ficțiunea, realismul cu psihologicul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții regimului Antonescu. Sovieticii știau de tratativele României cu Aliații occidentali și erau hotărîți să împiedice această țară să ajungă la o pace separată cu ei, care le-ar fi "periclitat stratagema de a se folosi de capitularea lui Antonescu ca să justifice înființarea unui guvern de ocupație după propria voie și alegere"145. În lunile ianuarie și februarie ale anului 1944, la Washington, Comitetul Operativ pentru Securitate al Departamentului de Stat a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ar putea sta mărturie mai mult decât toate celelalte: Romeo și Julieta și Regele Ioan. Romeo și Julieta este, fără îndoială, piesa în care moartea aparentă și moartea adevărată par cel mai strâns împletite în dimensiunea lor tragică. Printr-o stratagemă pusă la cale de călugărul Lorenzo, șiretlic asemănător celui folosit de doctorul Cornelius în Cymbeline, Julieta va bea o licoare dată de călugăr și va cădea într-o stare letargică având toate aparențele morții. Un paradox straniu va face însă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
mai da peste nas, se folosesc de un dispozitiv de supraveghere astfel conceput încât să ducă negreșit la umilirea tomnaticului cavaler. „Vindecat” de obișnuita-i fanfaronadă, Falstaff va fi el însuși neplăcut surprins de revelația spre care l-a condus stratagema „nevestelor”. De acum încolo, odată adevărul dat la iveală, nu se va mai putea lăsa legănat de iluziile nutrite până atunci. Supravegherea l-a aneantizat. La o astfel de supraveghere ludică participă, de obicei, membrii unei comunități, asociați pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
facă soției sale deghizate în slujnică. Beaumarchais introduce un comic de substituire în contextul dispozitivului de supraveghere conceput de șiretul și iscusitul Figaro. Pentru public, succesul operațiunii se explică tocmai prin această dublă strategie, ingenios combinată. Informat, spectatorul privește desfășurarea stratagemei, a cărei dare în vileag nu poate duce decât la eșecul aventurii soțului necredincios și la împăcarea finală dintre Conte și Contesă. Răsturnarea ludică este însoțită întotdeauna de sancționarea unui viciu pe care comunitatea vrea să-l îndrepte folosindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
duce la aflarea spontană a adevărului, căci adevărul nu se dezvăluie „de la sine”: la Elsinor, oamenii sunt prea abili, prea versați în arta camuflajului. Ei nu se deconspiră niciodată, în ciuda spionilor ce roiesc pretutindeni. E nevoie de un dispozitiv, de stratageme, de trucuri secrete, de „măsluirea” unor texte; supravegherea generalizată provoacă, într-o țară asemuită cu o închisoare, reacții de apărare pe măsură, reacții pentru care se cheltuiesc comori de energie și de inventivitate. În toată această afacere, teatrul joacă un
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
se întâmplă, de pildă, în spectacolul lui Jean-Marie Villégier, unde stăpânul casei întâmpină cele mai nebănuite dificultăți în încercarea de a se strecura sub masă. Semn teatral explicit al reticențelor lui Orgon, care nu acceptă decât constrâns să participe la stratagema pusă la cale. I-a fost impusă, iar el s-a resemnat să intre în joc fără voia lui, și asta cu atât mai mult cu cât acest aristocrat de vază se vede dintr-odată în postura acelor nenorocite de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
straniu al nașterii Demiurgului și este menit să furnizeze o explicație a existenței Întunericului și a Materiei care, aici, nu este văzută ca un al doilea principiu, ci ca o emanație la originea căreia se află Însăși Sophia. Astfel de stratageme sînt frecvent utilizate de gnostici În polemică directă cu Gen. 1:1-2, unde este sugerat că Dumnezeu a creat cerurile și pămîntul, Însă n-a creat Haosul (tôhû-wa-bôhû), Întunericul și Apele. Gnosticii dau dovadă de o remarcabilă consecvență În interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
nu mai este convertirea totală a deținuților, ci anihilarea lor ca opozanțiă”63. Câteva mărturii de la Gherla sunt edificatoare: Ne aflam deja În 1962, s-a Început reeducarea, nu În stil Pitești, mai discretă. S-a recurs la o altă stratagemă: deținuții au fost Împărțiți În grupe de câte 100 de persoane și o dată pe săptămână, Între orele 17 și 19, trebuia să participăm la o activitate de club. Un deținut primea o carte, trebuia să o citească, să Îi facă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
urmează imediat după arestare nu este brutală, ofițerii rezumându-se la amenințări și la a o forța pe tânăra, În vârstă atunci de 19 ani, să dea În prima zi de detenție declarații aproape din oră În oră. Cu toate stratagemele și insistențele anchetatorilor, nici Doina Cornea, nici gazda sa nu au dezvăluit cine este „sursa” scrisorii. Ancheta nu se Încheie Însă odată cu eliberarea din arest, ci, timp de o lună, tânăra este chemată zilnic la sediul Securității pentru a scrie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
un proces de schimb și este necesar să știm să facem compromisuri (acordarea unei concesii în schimbul alteia). În această fază întâlnim o serie de tactici pentru a „forța mâna” partenerilor de negociere: apelul la emoțiile partenerilor pentru a obține concesii, stratagema „căutării nodului în papură”, încercarea de îngrădire a posibilităților de negociere ale partenerilor, amenințările, capcanele deschise prin utilizarea unor expresii de genul „Dacă tot a venit vorba...”, „Dacă tot suntem la acest capitol...” etc.; • stabilirea aranjamentului - punctul în care fiecare
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
spun «Vrei niște zahăr?» Tehnica asta a funcționat întotdeauna atât de bine încât n-a trebuit niciodată să apelez și la întrebarea «Vrei niște lapte?»”. Tehnica 18. „În cazurile de agresiune verbală cu adevărat jignitoare, nu încerc nici un fel de stratagemă și nu am nici un fel de menajamente. Pur și simplu trag linie. Spun răspicat «Mă agresezi verbal. Am să pun imediat capăt acestei discuții și voi raporta acest incident departamentului de resurse umane și altor directori din companie. Dacă va
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
elevă foarte bună și mai știa și câte ceva din “trecutul “ meu. Mama mea era sigură că mă va susține, atât cât va putea, lucru care s-a și întâmplat ulterior. În același timp, mama mea a folosit și o stratagemă demnă de o carte polițistă. Din nou remarc, pentru a câta oară, inteligența și dragostea ei pentru copii. Am vorbit mai înainte de mica mea prietenă, Liliana. Mama ei, în timpul când Liliana stătea pe la noi, trăia (în concubinaj) cu un
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să le facă apologia în cele mai diverse contexte, apărându-le și ilustrându-le în răspăr, resuscitându-le din somnul dogmatic de idei primite de-a gata. La granița dintre seriozitatea moraliștilor și arta palinodiei, mult cultivatul autor recurge la stratageme varii, cum ar fi schimbarea de semn a axiomelor, nuanțarea sau forțarea unor convenții suspecte de anchiloză sub presiunea tradiției, moravurilor, religiei etc. Aruncând în aer metodic și convingător repertoriul de truisme legate de banal și banalitate, eseistul îi previne
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
acest pluralism tinde să devină o simplă ficțiune propagandistică. Acoperind toate resorturile puterii, Frontul ține să-și adjudece un mandat susceptibil a deveni permanență. Să fi fost convertirea celor câțiva foști din fruntea noului sistem de putere numai o pură stratagemă de captatio în faza inițială? Cu certitudine, ei subestimează hotărârea noii generații de a nu tolera ca totul să se mărginească la niște schimbări cosmetice. Trebuie spus apoi că felul de a pune problema de către acești lideri e ceva ofensator
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
conexiuni de analogii armorios dezvoltate, care permite exprimarea simbolică a legalității funcționării psihicului. Ca să poată reprezenta cu ajutorul simbolului "șarpelui" toate analogiile dintre u bl in și pervers (pe care nu le-a putut prevedea decît supraconștient), mitul apelează la o stratagemă. El îi atribuie șarpelui trăsături care îl transformă într-o făptură fabuloasă: o ființa jumătate șarpe, jumătate om, o ființă umană (sau divină) susceptibilă să ia forma unui șarpe sau pur și simplu șarjele îmblînzit, șarpele mort, simbol al victoriei
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
atribuie șarpelui trăsături care îl transformă într-o făptură fabuloasă: o ființa jumătate șarpe, jumătate om, o ființă umană (sau divină) susceptibilă să ia forma unui șarpe sau pur și simplu șarjele îmblînzit, șarpele mort, simbol al victoriei asupra vanitătii (Stratagema aceasta nu constituie un artificiu, ci este o "comprimare" imaginativă caracteristică și simbolismului viselor nocturne). Șarpele poate astfel deveni simbolul spiritualizirii-sublimării. De exemplu: șarpele îmblînzit devine atributul lui Esculap, zeul tămăduirii, ceea ce exprimă legătura strînsă, echivalența dintre vanitatea sublimată și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lui atrăgătoare (Dumnezeu și Cerul), iar principiul Răului în toată hidoșenia sa (Satan și Infernul), în măsura în care forța emotiv sugestivă dispare, devine tentant să impunem imaginea drept o realitate în vederea exaltării funcției sale morale stimulatoare. Toate instituțiile religioase apelează la această stratagemă. Dar odată lipsită de semnificația sa simbolică misterul -, imaginea devine cu timpul o convenție fără nici o forță sugestivă, ceea ce are drept consecință faptul că și contraimaginea sa, cea a Răului în sine, nu-și mai îndeplinește funcția sugestivă, nu mai
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
deschizîndu-se unui număr mai mare, ele degenerează. Elitele gîndirii caută în mod activ să prevină o contaminare a reflecției lor de către gîndirea populară, filosoful acordînd o atenție particulară limbajului, iar savantul supunîndu-și munca aprobării critice a comunității științifice. Totuși, aceste stratageme nu pot decît limita influența ideologiei. Dar cea mai mare diferență între cele trei tendințe ce inervează orice discurs social privește baza pe care se așează fiecare dintre ele. Gîndirea filosofică se desfășoară, în general, plecînd de la o certitudine asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
protagoniștilor și, ca o inovație pentru romanul românesc de până atunci, "urcă în scenă", adică în narațiunea propriu-zisă, dialogând între alții cu Ladima pe tema poeziei de avangardă. În Ultima noapte... împrumută jurnalul de campanie lui Ștefan Gheorghidiu. Toate aceste stratageme narative sunt folosite într-o interpretare simplistă, în numele autenticului. Numai că autenticul nu intră în contradicție cu imaginarul ci dimpotrivă, autenticul, ca formă de manifestare a unei existențe concrete, este substituibil imaginarului, în măsura în care acesta din urmă evidențiază sentimentul plenitudinii scriitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Mai elocvent este cazul lui Leonardo da Vinci, care, întreaga viață, a fost convins că cercetările și lucrările sale științifice sunt net superioare capodoperelor plastice pe care le-a oferit posterității. Cercetătoarea franceză propune, ca ipoteză euristică, un soi de stratagemă la care recurg acești artiști, neurmărind altceva decât să își înșele Supraeul, oferindu-i, în compensație, o creație secundară, cu un evident rol de "alibi". Un număr mare de pictori nu trece imediat la realizarea tabloului, ci execută o sumedenie
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
orașul în care s-a născut. În plus, poziția de conducător al Bisericii din Constantinopol era râvnită de mulți, fiecare având o protecție și un sprijin în personalitățile politice sau eclesiastice ale momentului. De aceea, Eutropiu a apelat la o stratagemă, și anume: l-a rugat pe împărat să-i trimită o scrisoare guvernatorului provinciei Antiohia prin care, acesta din urmă, trebuia să-l aducă pe Ioan la Constantinopol fără ca cineva să bănuiască ceva. Guvernatorul l-a invitat să facă un
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
pneuri, pe eleșteul din fundul grădinii./.../ Găsești un căjvănar și în fundul mării, glăsuiau altădată invidioșii+ puturoșii din satele vecine. (Op. cit., 11, sublinierea îmi aparține). Observația lui Master X Soluția nu era tocmai originală (o găseau în cărțile de istorie) iar stratagema antrenării în zona de proximitate ne poate aduce aminte de soluția aleasă de Petru I (Velikii, pentru Velokoruși) când și-a pregătit flota de război. Prima este "devoalată" (cuvânt-fetiș al lui Luc de Pitsou, o analiză a frecvenței și contextelor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
se opunea, insidios, gândul că împreunarea trebuie să fie un lucru neasemuit de frumos pentru o femeie. Pentru a se ajunge acolo, își amintea Schreiber, trecuse prin privarea de hrană, fusese obligat să-nghită medicamente (le mai voma uneori dar stratagema nu avea succes) și mai ales lucru insuportabil pentru el i se luaseră veșmintele și trebuia să stea în pat simțind pe piele fiecare fibră din țesătura cearșafurilor, din moliciunea păturilor. Iar pe măsură ce nervii feminini creșteau în el, simțea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
de a-l ucide cu o toporișcă. Și ce e mai trist, întregul arsenal al Mirandei de a-l trezi la realitate, de a-l umaniza și lumina, printr-un fel de psihoterapie ad-hoc, de a-l îmbrobodi prin varii stratageme, inclusiv sexuale, se irosește în zadar. Suspiciunea, calculul, mediocritatea blindată, funesta frigiditate a "partenerului" se dovedesc a fi tot atâtea ziduri inexpugnabile. Miranda, în cele două luni de claustrare supravegheată, se confruntă cu psihopatologia unui avorton, neîncetând să-l numească
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]