1,462 matches
-
de reguli, ci și de aranjamente care au căpătat o formă mai obișnuită. Stabilitatea" ajunge să aibă o pondere etică și morală, încât: "Orice atac împotriva convențiilor și a esteticii pe care o conțin aduce atingere, în definitiv, sistemului de stratificare existent [...]. O contestare a moravurilor (a se înțelege convenții, în cazul nostru) este, de fapt, o contestare a edificiului social (a se înțelege organizarea unei lumi a artei). Sectanții sau inovatorii din lumile artei sunt deci în conflict deschis cu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care își crează vetre noi, păstrându-se însă juridic în hotarul ancestral comun ca o singură obște teritorială, cu vechile ei structuri social-economice. Între timp, unele dintre comunitățile separate intră într-un ritm mai rapid de disoluție a devălmășiei, de stratificare social-politică și economică, statul având un rol principal în procesul de disoluție, sfârșind prin a deveni stăpâniri boierești, în care devălmășia se mai păstrează doar pentru acele structuri legate de principiul de muncă și de folosință, dovadă a unor practici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din satul vecin Fântânele (Bucești), ci mai mult ca sigur că, la data respectivă, vechea formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești era deja puternic erodată și de către alte vârfuri sociale și politice ale satului, proba indubitabilă a stratificării și stadiului avansat al disoluției în obște oferindu-o acest nepot al lui Bilăi, pârcălabul Furdui. Deci, anii 1633 (data aproximată pentru zapisul lui Furdui), 1634, data certă a confirmării vânzărilor și daniilor consemnate în alte documente, reprezintă un moment
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și doar 13 birnici havaliți”. De fapt, cei 45 breslași de la Drăgănești și cei 3 de la Condrea sunt singurii înscriși la respectiva categorie fiscală din toate cele 19 sate ale ocolului Bârlad. În interiorul fiecărei categorisiri fiscale de bază exista o stratificare social-economică bine precizată, dar mai interesantă și demnă de relevat ni se pare a fi aceea din rândul birnicilor, puțin evidențiată în lucrările de profil și puțin cunoscută până acum datorită faptului că țărănimea noastră a fost prezentată mai mult
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
exemplu, Hellman și Beaton, 1986; Walker și Gresham, 1997; Bowen, Bowen și Richman, 2000), un studiu al lui Olweus (Olweus, 1993) neagă această influență. În fapt, ca de multe ori, Olweus subestimează factorii sociali lucru ce poate fi legat de stratificarea socială foarte diferită din țările Europei de Nord, unde a lucrat el în principal. Totuși, ni se pare că Olweus are, în parte, dreptate: efectivul global al unei școli nu este, în medie, un predictor puternic al tulburărilor de comportament
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
6.4. Persuasiunea birocrației 170 Cap. 7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
7 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL 7.1. Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Relativitatea devianței 184 7.2. Explicații ale devianței și crimei 186 7.3. Crima ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ca devianță 197 7.4. Controlul social 199 Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării sociale 222 Partea a IV-a INSTITUȚIILE SOCIALE Cap. 9 CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA 9
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării sociale 222 Partea a IV-a INSTITUȚIILE SOCIALE Cap. 9 CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA 9.1. Definiția familiei și a căsătoriei. Tipuri de familiei 229
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
stratificarea socială? 206 8.2. Statusul socioeconomic 209 8.3. Tipuri de sisteme de stratificare 210 8.4. Mobilitatea socială 212 8.5. Teoriile stratificării 213 8.6. Măsurarea statusului socioeconomic 219 8.7. Prestigiul ocupațional 220 8.8. Consecințele stratificării sociale 222 Partea a IV-a INSTITUȚIILE SOCIALE Cap. 9 CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA 9.1. Definiția familiei și a căsătoriei. Tipuri de familiei 229 9.2. Pattern-urile căsătoriei 231 9.3. Pattern-urile familiei 235 9.4. Familia în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
părți mari fiecare cu un număr de capitole. Prima parte face o introduce în sociologie ca disciplină științifică prin abordarea problemelor teoretice și metodologice semnificative. Partea a doua se concentrează asupra dinamicii societății. Partea a treia tratează conceptul crucial al stratificării sociale în cele trei dimensiuni definitorii: economică, politică și a prestigiului. Partea a patra, despre instituțiile sociale, se concentrează asupra a două instituții fundamentale: familia și educația. În sfârșit, partea a cincea își propune să examineze schimbarea socială prin analiza
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
le joacă sunt recompensați în moduri diferențiate. Deși fiecare societate are o structură socială distinctă, totuși aceasta conține anumite elemente comune cu oricare altă societate. Astfel, orice societate mai complexă are un sistem al diviziunii muncii și unele sisteme ale stratificării. Mai mult, oricare structura socială este aranjată într-un set al instituțiilor sociale. Discutăm ceva mai pe larg fiecare din aceste aspecte comune. Diviziunea muncii. O cauză care determină existența rolurilor diferite în orice structură socială este că oricare societate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
nivel dat al dezvoltării economice, nu există nici o formulă pentru diviziunea muncii. Modul exact cum acea diviziune este realizată este o întrebare cheie la care trebuie să răspundă orice sociolog care încearcă să descrie sau să înțeleagă o structură socială. Stratificarea socială. Alături de faptul că reprezintă suportul așteptărilor diferite, rolurile variate poartă recompense diferite. Ocupațiile diverse au niveluri distincte ale prestigiului și sunt recompensate economic în mod diferit. De asemenea, statusurile atribuite au un spectru larg al prestigiului și al recompenselor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
variate poartă recompense diferite. Ocupațiile diverse au niveluri distincte ale prestigiului și sunt recompensate economic în mod diferit. De asemenea, statusurile atribuite au un spectru larg al prestigiului și al recompenselor economice. Toate acestea generează un sistem al inegalității numit stratificare socială si reprezintă o parte importantă a structurii sociale. Stratificarea socială este legată în parte de diviziunea muncii dintr-o societate, după cum există și motive independente pentru existența ei. Spre exemplu, unele ocupații cer o instruire tehnică ridicată și sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
prestigiului și sunt recompensate economic în mod diferit. De asemenea, statusurile atribuite au un spectru larg al prestigiului și al recompenselor economice. Toate acestea generează un sistem al inegalității numit stratificare socială si reprezintă o parte importantă a structurii sociale. Stratificarea socială este legată în parte de diviziunea muncii dintr-o societate, după cum există și motive independente pentru existența ei. Spre exemplu, unele ocupații cer o instruire tehnică ridicată și sunt mai dificil de învățat decât altele. Datorită acestui lucru, în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ridicată și sunt mai dificil de învățat decât altele. Datorită acestui lucru, în parte, astfel de ocupații sunt recompensate pentru gradul lor înalt de calificare și pentru a stimula oamenii să dobândească instruirea necesară. Relațiile dintre roluri și statusuri. Din cauza stratificării sociale, există relații de inegalitate între roluri și statusuri diferite în structura socială. Datorită diviziunii muncii de asemenea există relații de cooperare și interdependență între roluri și statusuri variate. Aceste relații definesc în mare structura socială. În esență, structura socială
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
între roluri și statusuri diferite în structura socială. Datorită diviziunii muncii de asemenea există relații de cooperare și interdependență între roluri și statusuri variate. Aceste relații definesc în mare structura socială. În esență, structura socială este compusă din sisteme de stratificare și diviziune a muncii în care fiecare din acestea reprezintă un sistem interrelat al rolurilor și statusurilor. Fiecare persoană care trăiește într-o societate ocupă un număr de statusuri și joacă un număr de roluri în amândouă aceste sisteme care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Vom examina câteva din instituțiile majore ale societății în câteva din capitolele următoare. Așa cum am precizat, la fel ca structura socială în ansamblul ei, instituțiile sunt alcătuite din relațiile dintre statusuri și roluri care implică atât diviziunea muncii cât și stratificarea. Oricum, fiecare instituție conține un astfel de set de statusuri și roluri interrelate la fel ca și sistemele specifice ale diviziunii muncii și stratificării și fiecare are o funcție particulară sau un set de funcții specifice. Deoarece instituțiile unei societăți
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
instituțiile sunt alcătuite din relațiile dintre statusuri și roluri care implică atât diviziunea muncii cât și stratificarea. Oricum, fiecare instituție conține un astfel de set de statusuri și roluri interrelate la fel ca și sistemele specifice ale diviziunii muncii și stratificării și fiecare are o funcție particulară sau un set de funcții specifice. Deoarece instituțiile unei societăți sunt sprijinite puternic de cultura acesteia, oamenii învață să considere aceste instituții ca esențiale și, în mod frecvent, să le apreciez ca bune. Instituțiile
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
noastre au sens numai dacă ne referim la pattern-urile mari pe care le găsim în orice societate. SARCINI SOCIALE UNIVERSALE. Există anumite probleme care trebuiesc rezolvate de orice societate. Am discutat deja despre cele mai critice: diviziunea muncii și stratificarea. În plus, există alte sarcini cheie pe care fiecare societate trebuie să le îndeplinească. În acest sens, fiecare cultură trebuie să aibă cunoștințe despre aceste sarcini și fiecare structură socială trebuie să asigure mijloace pentru realizarea lor. Printre aceste sarcini
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Reglementarea reproducerii și a relațiilor dintre sexe: stabilirea unor reguli care asigură reproducerea societății și reglementează comportamentul sexual. * Atribuirea rolurilor: deciderea criteriilor de ocupare a rolurilor în sistemul de diviziune a muncii al societății și stabilirea felului în care sistemul stratificării va recompensa pe aceia care ocupă rolurile. * Comunicarea: asigurarea capacității oamenilor de a comunica unul cu altul prin limbă și alte simboluri. * Guvernarea: instituirea unui sistem prin care regulile sunt elaborate, disputele rezolvate și obiectivele comune îndeplinite. * Norme referitoare la
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pe care o străbate România a multiplicat problemele sociale (șomajul, sărăcia, creșterea infracționalității, prostituția, consumul de droguri ș.a.) generate de transformările social-economice și acest lucru impune concentrarea cercetărilor și eforturilor practice în direcția întăririi ordini sociale. Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Stratificarea și mobilitatea socială Stratificarea este universală și omniprezentă deoarece toate societățile sunt diferențiate datorită atât factorilor naturali, care generează indivizi umani atât de diverși din punct de vedere al inteligenței, forței, înfățișării etc. cât și unor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
România a multiplicat problemele sociale (șomajul, sărăcia, creșterea infracționalității, prostituția, consumul de droguri ș.a.) generate de transformările social-economice și acest lucru impune concentrarea cercetărilor și eforturilor practice în direcția întăririi ordini sociale. Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Stratificarea și mobilitatea socială Stratificarea este universală și omniprezentă deoarece toate societățile sunt diferențiate datorită atât factorilor naturali, care generează indivizi umani atât de diverși din punct de vedere al inteligenței, forței, înfățișării etc. cât și unor factori sociali, care diferențiază
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sociale (șomajul, sărăcia, creșterea infracționalității, prostituția, consumul de droguri ș.a.) generate de transformările social-economice și acest lucru impune concentrarea cercetărilor și eforturilor practice în direcția întăririi ordini sociale. Partea a III-a STRATIFICAREA: INEGALITATEA SOCIALĂ STRUCTURATĂ Stratificarea și mobilitatea socială Stratificarea este universală și omniprezentă deoarece toate societățile sunt diferențiate datorită atât factorilor naturali, care generează indivizi umani atât de diverși din punct de vedere al inteligenței, forței, înfățișării etc. cât și unor factori sociali, care diferențiază oamenii după activitatea pe
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]