802 matches
-
ales. Modelul 2 Filiera teoretică - Profilul umanist; Filiera vocațională - Profilul pedagogic SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: VI Noi stam cântând în noapte în turnul fermecat Ceși nalță fruntea sură din negrile ruine, Iar viersurile noastre, ciudate și streine, Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat. Stam singuri, și cum cerul greoi șintunecat Părea o carte veche cu taine sibiline, Noi glasul ridicarăm în cântece senine Chemând uitarea sfântă în tragicul palat. Bătând din aripi grele, trecu grozava
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma unui monolog evocator al cuplului de îndrăgostiți (imperfectul evocativ: stam, voiau, plângeau). Prin epitetul dublu (ciudate și streine) și prin antiteză - voiau să râdă, plângeau - se sugerează ideea poetică a complexității poezieicântec, a cântecului de iubire capabil să recupereze inocența originară a limbajului, după ispășirea unui vechi păcat. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul pe care îl
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
avant la lettre Bolintineanu, vine din domniile elective: Modul electif a fost în toate epocele fatal acestor țări, încă de la începutul epocelor de decădere, căci ambițioșii ce visau la tron, uniți cu cei nemulțumiți după timpuri, au avut recurs la streini. Istoria ne arată un tablou destul de trist. Armiile de invazie streine, în principate, erau mai totdeauna călăuzite de români ambițioși. Unii alergau la poloni, alții la unguri, alții la turci, alții la hanul de tătari, cărora le promitea felurite avantage
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fost în toate epocele fatal acestor țări, încă de la începutul epocelor de decădere, căci ambițioșii ce visau la tron, uniți cu cei nemulțumiți după timpuri, au avut recurs la streini. Istoria ne arată un tablou destul de trist. Armiile de invazie streine, în principate, erau mai totdeauna călăuzite de români ambițioși. Unii alergau la poloni, alții la unguri, alții la turci, alții la hanul de tătari, cărora le promitea felurite avantage, toate cu perderea dreptului de autonomie al țărei."25 Bolintineanu făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
împăcarea antitezelor. Semnalul de alarmă suna astfel la pașoptist: "La toate națiile există partide de principii sau de dinastii; sunt certe, divizii, pe cât timp aceste certe nu au a da nici o socoteală altei puteri străine; dar din momentul când neamicul strein caută să profite din aceste discordii sau să se apropie de hotarul unei asemenea țări, urile se uită, pentru un timp, certele amuțesc și toate partidele, ca un singur corp, se rădică, merge a-și face datoria; la noi însă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
scria îndurerat despre ea: "Cu multele-i icoane stă lumea risipită Ninsoarea viorie acopere-amorțită Întinsele ei plaiuri... și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine, pe cîmpul solitar. Și țintirimul doarme și crucile stau strîmbe O cucuvaie sură sună-n streine limbe .................................................................... Clopotnița plesnește, în stîlpi izbește toaca, Aripa unui demon sfîșie promoroaca ........................................................................ Și în convoi de iluzii ce luminau ca stele, A fost la groapă dusă speranța vieții mele "64 (s. n.) Avem aici prima dovadă de la înmormîn tarea Casandrei. Pusă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
suntem niște târgoveți de treabă. Sa minunat numai că în loc să învârtim alt negoț, umblăm după cântece și ne ținem de basme și vrăji. — Dealde astea sunt berechet la noi în sat, pe la muieri și babe. Merinde nu se prea găsesc. Streinii urcă rar săși caute între fetele noastre soții, că sunt tare mândre. Și zâmbi din ochi către noi. Nu cumva vă este a însurătoare? Și ne măsură cântărindune cu privirile. Am izbutit până la urmă săi spulberăm toate bănuielile și îndoiala
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și să vază de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. (Vasile Voiculescu, Iubire magică) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cuvinte (șase - zece rânduri), următoarea secvență din textul dat: Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri) despre utilitatea studierii literaturii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ales. Modelul 2 Filiera teoretică - Profilul umanist; Filiera vocațională - Profilul pedagogic SUBIECTUL I (30 de puncte) Citește următorul text: VI Noi stam cântând în noapte în turnul fermecat Ceși nalță fruntea sură din negrile ruine, Iar viersurile noastre, ciudate și streine, Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat. Stam singuri, și cum cerul greoi șintunecat Părea o carte veche cu taine sibiline, Noi glasul ridicarăm în cântece senine Chemând uitarea sfântă în tragicul palat. Bătând din aripi grele, trecu grozava
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în sinestezii specifice simbolismului. Discursul poetic ia forma unui monolog evocator al cuplului de îndrăgostiți (imperfectul evocativ: stam, voiau, plângeau). Prin epitetul dublu (ciudate și streine) și prin antiteză - voiau să râdă, plângeau - se sugerează ideea poetică a complexității poezieicântec, a cântecului de iubire capabil să recupereze inocența originară a limbajului, după ispășirea unui vechi păcat. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul pe care îl
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Facultatea de Litere și Științe ale Comunicării a Universității din Suceava, Mircea A. Diaconu (n. 1963, Orțești, Neamț) și-a dat doctoratul în 1998 cu "Mișcarea Literară Iconar". Expert în viața și opera unor scriitori bucovineni și moldoveni tip Mircea Streinul, Creangă, Hogaș, dovadă monografiile dedicate acestora, criticul și istoricul literar sucevean a citit toată literatura interbelică și încă ceva pe deasupra. Știe tot despre poezia română modernă (vezi monografia Cezar Baltag, Aula 2000), dar și despre cea postmodernă. A obținut de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
că s-au prăpădit >>. Altele sunt reflexii asupra unor situații plăcute sau neplăcute vieții omului. Exemplificăm : Foie verde matostat Rău maică m-ai blestemat Să nu trăiesc bine-n sat. Nici În sat nici În vecini Numa-n pustiu de streini. ” -//,, Foaie verde flori de ghiață De-ar ști omul ce e viața Că-i subțirică ca ghiața. Ar petrece zi și noapte Să se sature de toate. Că viața-i trecătoare Ca și floarea cînd Înfloare. Dimineața că-n pupește
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din copilărie, calitățile mitice ale copilului se estompează, satul se rupe de trăirea mitică, iar sufletul va simți din plin acel sentiment al dezrădăcinării: Apoi lasă-ți băiete, satul, cu tot farmecul frumuseților lui, și pasă de te du în loc strein și așa depărtat, dacă te lasă pârdalnica de inimă!" Acest sentiment l-a urmărit până la maturitate. Caracterizarea Smarandei Smaranda este mama lui Nică. Deși lipsesc elementele portretistice care să contureze portretul fizic, sunt suficiente elemente pentru alcătuirea unui portret moral
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu un con ținut total diferit decât cea utilizată pentru aceleași cazuri, dar în care ac tor principal este bărbatul. Este vorba de glava 214, zaceala 5 care spune: „de va mâna muerea afară fără știrea bărbatului ei la case streine unde nu-i vor fi rudeniile ei să să desparță“. Plecând de la enunțul acestei glave, constatăm că timpul și motivul nu contează, ci gestul în sine capătă importanță: fuga femeii, fără știrea soțului, într-un loc străin care poate presupune
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de acum înainte. În câteva din articolele aceleiași perioade numele lui Creangă "unul din puținii noștri oameni de valoare în literatură" revine, fie pentru a sublinia "puțina închipuire creatoare" a țicăuanului, care a compensat acest inconvenient prin "împrumutarea unei personalități streine", nimeni alta decât aceea "a poporului românesc"), modelându-și firea după tiparul ancestral; fie pentru a angaja o comparație cu P. Ispirescu sau Delavrancea, autori cărora le este superior ca simț al limbii, fiindcă scrie țărănește, într-o "limbă specială
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
vedere al concepției romantice despre rolul poporului în istorie. 9 În studierea trecutului sublinia Mihail Kogălniceanu accentul trebuie pus pe respectarea adevărului, pe nepărtinire. Străduința nu era nou în istoriografia noastră, încă Grigore Ureche își propusese „cetind și la istorii streine”, „ca să putem afla adevărul, ca să mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dreptate”. Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu cât românii, datorită știutelor împrejurări, nu au fost un popor expansionist
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a rupt mărunt-mărunt scrisoarea, păstrând totuși plicul). Dubla ucidere (prin "distanța critică" a comentariului și prin reducerea la fragmente a suportului) se referă la acel "enfant de mon esprit potachique", autor al unui text redactat "cu multă grijă în grai strein, arhaizant și prețios", cu multe "propozițiuni (care) n-au alt sens decât să etaleze bravuri gramaticale" dar având o "natură retorică de neîngăduit", mișunând de "autoironii de tot felul" și smălțuit cu improprietăți semantice și erori de "ghilimetizare". Totul anunța
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
vedere al concepției romantice despre rolul poporului în istorie. 9 În studierea trecutului sublinia Mihail Kogălniceanu accentul trebuie pus pe respectarea adevărului, pe nepărtinire. Străduința nu era nou în istoriografia noastră, încă Grigore Ureche își propusese „cetind și la istorii streine”, „ca să putem afla adevărul, ca să mă aflu scriitoriu de cuvinte deșarte, ce de dreptate”. Tendința de a scrie adevărul era cu atât mai firească în cazul istoriografiei noastre, cu cât românii, datorită știutelor împrejurări, nu au fost un popor expansionist
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
matca identității lingvistice și etnice materne, este contrasă într-o artă poetică sensibilizatoare, în special datorită pronunțatei note testimoniale din final: "Robul tău în har îți lasă/ limba cu altoi și spini/ să te-auzi în grai acasă/ rătăcit printre streini.// Milosti-mă-va pământul/ pe când stele nasc in ce/ la-nceput a fost cuvântul/ lerui, Doamne, lerui ler". Cum afirmam însă la început, există câteva linii tematice directoare, asemănătoare unor raze vectoare ce ajung să capteze tot universul imagistic al Astraliei. Prima
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și închieturi nu cruță nici sex, nici vârstă, nici stare; într-o țară în care istericalile, din zi în zi sporind, struncină și dărâmă sănătatea acelui trup nurliu și frumos carile odineoară au fost în stare a învrăji ochii tuturor streinilor; într-o așa țară, întreb, nu s-ar cădea să avem feredee de apă de râu și izvor, singur mijloc de a ușura boalile numite și de a le vindeca, ba încă și de a le dezrădăcina cu vremea dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
românii erau "nerăbdători a ieși din starea înapoiată în care rămăseseră atâta timp în privința materială, cât și intelectuală, nerăbdători a ajunge Occidentul, alergând să-l ajungă în pasurile repezi ce face către civilizație, rușinați de a sta la porțile Europei, streini de progresurile artelor, științelor și ale industriei..."8. Slujind cu credință, energie, pricepere și devoțiune un astfel de generos obiectiv, vreme de două decenii până atunci, este întrucâtva de neînțeles neincluderea inginerului montanist, hidrotehnician și constructor în cercul colaboratorilor tehnici
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
chipul minăriile, de vreme ce aceste netăgăduit sînt cele mai sigure izvoară, din care nu numai se poate păstra capitalul țărei, dar și a se înmulți foarte. Cunoscut este, și nu se poate tăgădui, că Moldova este nevoită a aduce din țări streine mai toate lucrurile pentru straie, pentru lux și alte neapărate trebuințe, deci firește trebuie să piardă bilansul cătră națiile comerțiale a<le> Evropei, pentru că exportația deosebitelor producturi nelucrate și a vitelor, care este comerțul de acum al Moldovei, nicidecum nu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lux și alte neapărate trebuințe, deci firește trebuie să piardă bilansul cătră națiile comerțiale a<le> Evropei, pentru că exportația deosebitelor producturi nelucrate și a vitelor, care este comerțul de acum al Moldovei, nicidecum nu se cumpenește cu importația. Deci, țările streine sug din Moldova, pe fieșcare an, mari some de bani și numai desvălirea unei mai mari industrii în țară, îmbunătățirea agriculturei, ce din nenorocire se află încă într-un grad foarte îngiosât, iar mai ales deschiderea minelor îmbelșugate în țară
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
produc toate, sau cele mai multe articule trebuitoare, cum și obiecturi pentru lux, acele fabrici produc asemene lucruri și anume nu numai pentru trebuința țărei, apoi prin aceasta, în o asemine industrioasă țară nu numai că se împiedică ieșirea banilor în țări streine, dar încă dinprotivă, și din alte țări se aduc some mari pe tot anul pentru exportatele producturi de industrie și, în acest chip, se sporește capitalul țărei. Însă acest izvor tot nu este așa de sigur ca minăriile, căci exportația
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]