802 matches
-
caz primează atracția unui alt orizont În speranța să-și valorifice mai bine Însușirile, talentul cu dorința de a asigura o mai bună situație materială. Emigrația este adesea determinată de adversități politice, discriminări, dificultăți materiale. Odată realizat În noul mediu strein cetățeanul sau grupul poate cere naturalizarea asimilându-se treptat În mediul majoritar. Este un proces social natural pe care Îl ilustrăm cu nume de oameni de știință, politici, personalități ecleziastice sau proprietari de pământuri și oșteni pentru ca să continuăm cu emigrația
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de pretutindeni” Oriunde până astăzi ursitele v-au dus Orice identitate v-au dat ca să vă mintă La Răsărit de sunteți sau sunteți În Apus Străini de bună de voie sau nație murindă Chiar de trăiți sub haină de alfabet strein Ori desțărați vă pierdeți, sub stăpâniri barbare Vă rog În așteptarea aceluiași destin, Români de pretutindeni, să mai aveți răbdare. 1998 Agenda activităților 03.I. Ședința de colegiu 14.I. Omagiu M. Eminescu (Prof. Căpreanu - program artistic susținut de Cercetașii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a fost coleg la universitatea ieșeană, aduce la cunoștință solicitările de acum a unor colegi de la Chișinău: 1. Presa română să ajungă În Basarabia. 2. Să se instaleze stații releu pentru T. V. În apropiere de Prut. 3. Dublarea filmelor streine În limba română pentru telespectatorii din Basarabia. Aprilie 8.IV. Ion Machedon director al publicației Amurg Sentimental o excelentă revistă de literatură, informare și divertisment de Înaltă ținută estetică și caldă pledoarie pentru valorile naționale. Editorialul exprimă această orientare cu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
strigătoare înlăuntru ideologiei burgheze nu-i tulbură pe apărătorii orânduirii burgheze...“ (Gazeta literară, 12 februarie 1959) GURGHIANU Aurel „Secretarul general al partidului, președintele republicii, întruchipează în cel mai înalt grad, noțiunea de conducător, nici un sector al activității noastre nefiindu i strein. Dimpotrivă, personalitatea sa complexă, dinamismul, puterea vizionară, realismul cel mai deplin imprimă grandiosului edificiu de construcție a întregii țări amploare pe care istoria noastră n-a cunoscut-o încă.“ (Steaua, ianuarie 1978) GUȚIA Ioan „După o absență de douăzeci și cinci de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
economică, cauzată de numeroasele confruntări militare din spațiul românesc, a determinat crearea condițiilor pentru stabilirea, aici, a străinilor veniți din sudul Dunării. Episcopul Meletie, în 1806, a adus și a așezat pe moșiile Episcopiei, așa cum arăta Melchisedec, „40 de oameni streini de peste hotar”. Unii bulgari din Huși, datorită lipsei de pământ (ei ocupându-se cu legumicultura), s-au așezat, după anul 1800, pe teritoriul satului Novaci, ce aparținea atât mănăstirii Frumoasa, cât și mănăstirii Fâstâci (com. Cozmești, jud. Vaslui). Așezându-se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-i povățui și a-i învăța spre a se purta cu toată dreptatea [...] și să aibă a da samă pentru fiește-carele dintr-ai săi și ori-carele din ceata lui dacă se va răzleți ori va fugi aiurea într-altă ceată streină”. Episcopul atrăgea atenția dregătorilor (juzi domnești, boierești sau mănăstirești) să-i ajute pe țigani pentru a nu fi asupriți sau răpiți de alții. Fiind proprietatea Episcopiei, ei aveau dreptul să circule numai în țară, „iar a trece peste hotar nici
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
erau înlăturate. Executarea comenzilor era supravegheată cu strictețe și deteriorarea materialului clientului aspru pedepsită. Însemnările de pe unele pagini ale catastihului și întărirea episcopului Meletie vorbesc de construirea de poduri și fântâni și de alte fapte bune, ca „îngroparea săracilor și streinilor”. Breasla avea și o viață juridică destul de strictă, dacă ținem cont de pedeapsa maximă care se aplica: 100 de toiege și închiderea dughenei. Biserica exercita un control asupra modului de organizare și de funcționare a breslelor. Breasla lăutarilor (scripcarilor). Din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
s-întind departe ș-a căror ochi văd de sus. Ei, da! nu mă sfiesc a spune că, dacă Alpii mă surprind și mă uimesc prin măreția lor, munții noștri îmi dezmiardă ochii, îmi inspiră bucurie sufletului. Între ceilalți, sunt strein, între aceștia sunt acasă. Pe ceilalți îi admir, pe aceștia îi iubesc. Și câmpiile, și grădinele, și satele, și târgurile noastre n-or fi ca acele din străinătate; vor fi păstrând poate urme de vechea lor sălbătăcie, dar îmi par
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
atractivă, V.l. și-a creat numeroase rubrici: „Poemele «Vieții literare»”, „Opere și autori”, „Literatura străină”, „Cronica muzicală”, „Cronica teatrală”, „Cronici franceze”, „Profiluri”, „Cărți”, „Cronica ideilor”, „Viața plastică”, „Cronica săptămânală” (cu subrubricile „Revista revistelor”, „Ecouri”, „Scrisori”, „Bibliografie”, „Expoziții”, „Cărți și reviste streine”), „La ce lucrează scriitorii” ș.a. În vederea promovării literaturii originale se organizează concursuri pentru schițe și pentru sonete. La rubrica „Pagini alese” sunt reproduse fragmente din opera lui Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, a Hortensiei Papadat-Bengescu, a lui E. Lovinescu, Paul Zarifopol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290527_a_291856]
-
literară din Bucovina (Gama literară a „Arboroasei” de E.Ar. Zaharia), situația revistelor mici (Reviste mici de Camil Petrescu, Dezarmare pentru „Răboj” de Mihail Sebastian) etc. Poezia, inserată în rubrica „Stihuri pe răboj”, e bine reprezentată de voci tinere: Mircea Streinul, George Drumur, E. Ar. Zaharia, Ion Roșca, Aurel (George) Putneanu, Al. Raicu, Gheorghe Antonovici, Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil Carianopol, Al. Șerban și tânărul istoric literar D. Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
Roșca, Aurel (George) Putneanu, Al. Raicu, Gheorghe Antonovici, Ștefan Horint, Ghedeon Coca, Teodor Scarlat, Virgil Carianopol, Al. Șerban și tânărul istoric literar D. Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
rămași birnici și anume: 1. Constantin Bâdacă 13. Grigore sin Ioni 2. Dumitru Funar 14. Ion Trăpădu 3. Ichim Ciocoiul 15. Ion Sora 4. Panaite Plugar 16. Marin Prutean 5. Constantin Luchian 17. Dumitru Tăban 6. Vasile, Prutean 18. Ștefan Strein 7. Vasile, Grădinar 19. Apostol, Bejenar 8. Sandul, Muntean 20. Neaga Prutean 9. Vasile Musteață 21. Ifteni, olar, bejenar 10. Gherasim Nedelar 22. Sandu sin Bartică 11. Radu, Muntean 23. Toader Putregai 12. Tudor sin Ioni Scutiți: 1. Lupu, cioban
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de direcție. Ziarul, cu aspect comercial, de informatie generală, nu acordă un loc deosebit știrilor culturale. În ceea ce privește literatura, publică sporadic poezie (de obicei ocazionala) și traduceri foileton din literatura engleză de consum. Colaborează cu poezie G. Breazu-Ulmu, Traian Chelariu, Mircea Streinul, Neculai Tăutu, iar cu traduceri, D. Luța. Alți colaboratori: George Drumur, Aurel Tudor, Vasile Bradu, Mihai Dan-Călinescu. C.Tt.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285897_a_287226]
-
27/decembrie 10, Iași. Adresa nr. 16.120 a Ministerului de Externe către Ministerul de Finanțe, cuprinzând textul telegramei de răspuns a consulului onorific român la Moscova, Guérin, la telegrama trimisă de N. Titulescu, la 14 noiembrie 1917 Ministerul Afacerilor Streine Iași, 27 noiembrie 1917 Nr. 16.120 Ministerul Finanțelor Nr. 47.698-28 noiembrie 1917 Domnule Ministru, Drept răspuns la telegrama d-voastră nr. 23.701 adresată Consulatului nostru General din Moscova și d-lui Capitanovici, am onoarea a vă comunica
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Caballă mare8. Mai mult decât atât, retrasul Eminescu destăinuie unui prieten grijile sale: Nu am prejudiții, și cu toate acestea mi-ar părea rău dacă țerâna aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume, ar încăpe pe mâini streine. Iartă că devin sentimental e o nerozie, dar n-am ce-i face, fiecare om își are pe ale sale9. Ipoteștii înseamnă pentru Eminescu, înainte de toate, pământ sacru și rădăcini, rădăcini care dau viață și care o întrețin. În viziunea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Azi, sărmana, nu mai are ce face cu ele. Pe de altă parte nu trebuie uitat că nu s-a putut afirma ca poetă originală fiindcă a trăit zilele dureroase pentru literatura noastră, când trebuia să te conformezi unor tipare streine oricărei arte poetice. Asta pentru a nu spune prea mult. Mâine voi da la dactilografiere prefața pe care am scris-o și pe care am să v-o remit În original ca anexă la prezenta scrisoare, probabil de abia În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
de la „Zori Noi” vine des pe aici, la Fălticeni. Spune-i că nu are nici un fel de obligație, prin asta, dar aș vrea să vadă și ce fac unii oameni modești, În umbră. Spre finele lunii, vin la mine turiști streini (am fost anunțat de asta și voi lua o decizie) . Trimit foto ce mi-a dat Dr. Diaconescu . I-am spus că mă așteptam la un peisaj. A mai fost la Biblioteca locală, o evocare G. Călinescu. S-a deschis
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fi scoțând din rezervoriul memoriei sale vrun dulce nume de iubită sau vreun ideal unguresc din romanele lui Mauriciu Jokay. Nu m-am mai ocupat mai mult de figura acestui tânăr, suspinător poate, ci am început a răsfoi, prin ziare streine, unele reviste literarii artistice etc. (Ale noastre neci nu au, neci nu vor a revedea ceva în privința asta. ) Junele meu se apropie de mine. După d-ta, mă rog, șopti el înclinîndu-se. Accent curat românesc - nu e ungur. - Poftim, zisei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de la tații greci, bulgari și numai numele de la mumă - de la dizgrațiata Românie. Și încă dacă și-ar [fi] câștigat prin ceva dreptul de-a se numi români; dar nu. Ei își urăsc țara lor mai rău și mai cumplit decât streinii. O privesc ca un exil, ca o supărătoare condițiune a esistenței lor... ei sunt... cum {EminescuOpVII 180} o spun înșii, români de naștere, francezi în inimă - și dacă Franța le-ar procura semidocților noștri avantagele pe cari li l[e
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de ars, o pagină de-ntors - iată cartea de legi a revoluțiunilor, a dreptății lui D-zeu! .......................................................................................................................................... Aici sunt mai multe pagine rupte din manuscriptul lui Toma. Or că le-a găsit de bine a le rumpe, or că vro mână streină căruia i le dedese el să le citească a avut indiscrețiunea de-a le găsi într - atâta de interesante încît să le rumpă spre păstrare. In orce caz nouă ni pare rău de-a nu fi în stare să dăm
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ideea, sămânța individualității poporului, care sămânță crește apoi {EminescuOpVII 225} ca un stejar și suge din materialul receput ca dintr-un pământ, indiferent în sine pentru ideea ce stejarul o reprezintă, sucul creșterei și a înverzirii sale. Materialul receput de la streini nu e decât gunoi, grăsime de pământ, oxigen în aer pe care stejarul, întru dezvoltarea ideei ce-o * urmărește, îl suge în nervii săi. Capitol. Ioan Capitol. Dacă doi fac aceeași, ei nu fac aceeași. - Roșii. - Reversul: Boliachiștii, aceeași neclaritate
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
asară cu voi la țară? - Venit marchize... El sui iute scările... intră în apartamente... Găsi portofoliul lui propriu pe masă, pe care știa că-l avuse în oraș... "D-zeu cu mine! gândi el. Ce-nsemnează asta?... Căută urme de om strein pin toate odăile... Nimic... Ajunse doar la ușa apartamentului din urmă. Ah! aceea era închisă de o sută de ani. Broască ruginită... Apoi se cunoștea că nu îmblase nimenea... Toată ziua aceste cugetări nu-i putură ieși din minte... Sara
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Zaharia, Roman Boca, Sandy Popescu, George Dan (sub pseudonimul George Danubia), Veniamin Tomasiu, N. Ivașcu, iar cu proză M.C. Dragomirescu. La rubrica „Cronica literară” sunt prezentate, printre altele, cartea lui N. Gherculescu Când crâșmărița e vădană și volumul lui Mircea Streinul Tarot sau Călătoria omului. În afara unui eseu dedicat operei lui Calistrat Hogaș și a unui articol intitulat Unitatea națională în literatura noastră și iscălit M. Stănescu, V.d. se ocupă în mod constant de culegerea folclorului dobrogean. M. Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290419_a_291748]
-
vreunui curent literar, cultural și social, care să modifice fizionomia universului. Unicul nostru scop se limitează la coordonarea formală și statică a unor idei”. P. a beneficiat de colaborarea unor poeți precum George Nimigeanu, Artur Enășescu, E.Ar. Zaharia, Mircea Streinul, alături de care scriu și Vasile Dorneanu, Haralambie Mihăilescu, Ioan Vespremie, I. Manolache. O prezență foarte activă este George Demetru Pan, care publică versuri, un fragment din „tragicomedia în șapte tablouri” Târfichi, sau recenzii la A. Cerneanu și E.Ar. Zaharia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
Sumarul mai include reproduceri din versurile Mariei Banuș, ale lui Lucian Blaga, Serghei Esenin (în transpunerea lui Zaharia Stancu), din proza lui Aleksandr Kuprin, cronici la cărți publicate de C. Stere (În preajma revoluției) și Emanoil Bucuța (Crescătorul de șoimi), Mircea Streinul (Carte de iconar), Iulian Vesper (Echinox în odăjdii), Ion D. Mătasă (Doi ani în Guribaba), Cezar Petrescu (Nepoata hatmanului Toma) ș.a., un necrolog al poetului Nicolae Milcu, iar Mihail Celarianu e prezent cu fragmente din romanul Polca pe furate. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]