497 matches
-
avea și ea strigăturile ei: „Rața ici, rața colea, Rața trece Dunărea Și rățoiul după ea. Iar bobocul a rămas, Eu cu dreptul nu mă las!” (aici se bătea de trei ori cu piciorul drept) La sârbă erau și aceste strigături ce opreau dansul pe loc, jucătorii trebuind să bată cu piciorul de câte ori poruncea strigătura: „Zi una la pingea, Zi două asemenea, Și cu stângul dacă vrei. Zi patru tot așa, Bate și cu dreptul, da. Zi cinci că
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Iar bobocul a rămas, Eu cu dreptul nu mă las!” (aici se bătea de trei ori cu piciorul drept) La sârbă erau și aceste strigături ce opreau dansul pe loc, jucătorii trebuind să bată cu piciorul de câte ori poruncea strigătura: „Zi una la pingea, Zi două asemenea, Și cu stângul dacă vrei. Zi patru tot așa, Bate și cu dreptul, da. Zi cinci că n-am opinci Le-am pierdut jucând pe-aici. Zi șase n-am cămașă C-am
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
desprindea din cerc și continua să joace în doi, în interiorul cercului. Acum se stiga astfel: „Foaie verde castravete, Schimbă fata măi băiete! Fata trecea la locul ei, iar băiatul poftea la joc altă fată. Continuau să joace până se auzea strigătură: „Frunză verde siminoc Treci băiatule la loc!” Acum trecea băiatul la loc, iar fata poftea la dans un alt flăcău. Ei jucau până se auzeau din nou stigăturile: „Frunză verde castravete....”, și așa mai departe. După aceste cinci jocuri, urmau
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Frunză verde de urzică Joacă fata cea mai mică!” Sau: „Frunză verde, iarbă grasă Care-i fata cea frumoasă?” Sau: „Frunză verde de dovleac Fugi de-aici că nu te plac!” Sau: „Frunză verde de trifoi Să ne iubim amândoi!” Strigăturile continuau până ce fata cu care a început jocul ajungea din nou la flăcăul cu care începuse primul joc. Atunci cineva fluiera și jocul se termina. Tot în doi se juca și „Ațica”, la care se striga: „Frunză verde baraboi
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Răsuciți ața flăcăi!” (aici perechile începeau să se învârtească) Jocul „Ardeleanca”, este un dans adus în sat de ciobanii de peste munți. Începea să se joace în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce Dar nu-mi place cașul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în sat de ciobanii de peste munți. Începea să se joace în doi, apoi se striga: „Frunză verde de brâu latu’ Ardeleanca câte patru.” După această strigătură două grupe de câte doi se adunau într-o grupă de patru. La toate strigăturile dansatorii se conformau. Se mai juca în doi și „Ciobănașul”, la care se striga: „Ciobănaș la oi m-aș duce Dar nu-mi place cașul dulce Îmi place cașul sărat Să stau cu fetele-n sat Ziua cu oițele Seara
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Iar la vară de-oi mai fi Nici atâta nu m-or ști.” Alte jocuri erau „Românul”, „Chindia”, „Polca pe furate”, „Geambaralele”, jucate toate în doi. Era regulă ca ziua de horă să se termine cu „Perinița”. Avea și ea strigături: „Cine joacă Perinița Of, Nae, Nae! Să sărute și gurița Of, Nae, Nae! Hai pune pernița jos, Of, Nae, Nae! Și te pupă cu folos Of, Nae, Nae!” Seara, după ce fetele plecau acasă (la asfințitul soarelui) atât tinerii fără familii
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Alte obiective; de urmărit: 1. interferența literaturii populare cu cea cultă (autori consacrați care au scris basme, legende, balade, doine etc.); 2. corespondența cu literatura cultă (ex.: a. doina de jale Ț elegia; b. Cântecul despre soartă Ț meditația; c. strigătura Ț epigrama; d. basmul Ț povestirea sau romanul; etc.); 3. literatura populară Ț sursă de inspirație pentru literatura cultă; 4. noblețea ideilor exprimate; 5. brevilocvența: a. mesaj scurt; d. expresia cea mai scrută a gândirii și a sentimentului; b. nu
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
jale; - doine ostășești; - doine bătrânești; - doine de cătănie; - doine de dragoste;doine de haiducie; - doine de înstrăinare; doine de ciobănie; etc. - unii specialiști (Ov. Papadima)vorbesc despre cântecul liric profan (care cuprinde: doina cântecul propriu Ț zis, cântecele de joc, strigăturile). Alte obiective, de urmărit: 1. elemente de oralitate; 2. mijloacele prin care sunt sugerate măreția și frumusețea naturii; 3. armonia versificației (precizia cadeței, diversitatea, bogăția rimei, etc.). PASTELUL - pastelul este specie a genului liric;descrierea unui peisaj ca pretext pentru
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
care doreau să se căsătorească erau obligați să dea un "examen" din care să reiasă dacă sunt sau nu apți pentru căsătorie 5. Un întreg ritual - ce presupunea pețitul, cererea în căsătorie, apoi punerea de acord a părților în ceea ce privește zestrea, strigăturile din biserică - deschideau drumul căsătoriei 6. În concepția tradițională, oamenii se căsătoreau pentru ca fiecare individ să aibă pe cineva alături la bine și la greu, să aibă urmași legitimi și să aibă ajutor la bătrânețe. Căsătoria însemna, de fapt, rezolvarea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând cu simplitate și bunăvoință păsurile țăranilor”. Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu mândre velințe de Muscel”. Dimineața, Voievodul a asistat la slujba religioasă, oficiată în biserica de la Corbi, după care s-a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri. Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc. [...] Ca fiică a
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de sat, de priveliști și obiceiurile sătenilor. Tata, fiind un fiu credincios al satului, îmi spunea adesea că "nu trebuie să lăsăm să se piardă tot ce moștenim de la înaintașii noștri". Doinele, baladele populare, colindele, bocetele, proverbele, zicătorile, snoavele, ghicitorile, strigăturile, orațiile, credințele, datinile, legendele, povestirile, basmele reflectă sufletul nostru de român, istoria noastră, felul nostru de existență, pe aceste meleaguri bucovinene, binecuvântate de Dumnezeu. În ele trebuie să vedem rădăcinile puternice pe care se sprijină neamul românesc, atât de încercat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se lua zestrea miresei. Vătăjeii (vorniceii) veneau cu sticle de rachiu în casă, cu năframă pe băț, cusută de o drușcă (domnișoară de onoare). Când se încărca zestrea în căruțe frumos împodobite se jucau pernele, cuverturile, scoarțele etc. Se strigau strigături și se chiuia. Cânta fanfara de la Grămești, care era nelipsită de la nunțile din Costișa. Nunta se făcea la casa mirelui sau la Căminul cultural (fosta primărie). Mireasa era adusă de mire și nănași. La luarea miresei se rostea o orație
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii, apoi socrii. Găina era adusă de o nevastă tânără care cânta cântarea găinii (împodobită cu flori, frunze și o țigară în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Tu bagi lumea-n pușcărie Și pui Țării grea porție. Blestemată ești răchie Că Irod tot în beție S-a jurat cu nebunie... Căutate trebuie să fi fost paginile literare și vesele, apărute cu regularitate, conținând proză, poezie, anecdote, ghicitori, strigături, fotografii de tot felul. Întruna din ele, pe lângă Legenda mănăstirii Putna, snoave, poezii populare, proverbe, este publicat un medalion despre „Un covor interesant” dăruit acum 100 de ani Bisericii Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava de soția clucerului Iordache Herțanu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu un foileton „Maica Domnului și Crăciun” din Colecția Simion Florea Marian, o pagină literară și veselă cu Ștefan Vodă Sfânt și drept, vederi foto din județul Rădăuți, dar și de la Muntele Athos, cântări de stea și colinde, snoave și strigături, ce se întâmplă în Bucovina, în țară și prin străinătate, sfaturi pentru agricultori, un bacșiș de 92 milioane lei, informații „fel de fel” și Poșta redacției; îi lipsește un lucru: data editării ziarului. * Gazeta Bucovinei cu numărul de sfintele Paști
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Apostol D. Culea; „Ce trebuie să știe fiecare român despre „Liga antirevizionistă română” de prof. univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia” „Români, îmbrățișați negoțul și meseriile” de N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te de stiliști” de Moș Nicolae; „Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Legenda Mărțișorului, de Olga Jucan, Spre luminile altei vieți: G. Topârceanu, de L. Clocotici), recenzii (Întoarcerea în timp, de Ionel Teodoreanu (E. Manoliu), Catarge de de Papatanasiu (L. Clocotici), Folclor din Bucovina (Cântec de dor, Cântec de înstrăinare, Cîntec bătrânesc, strigături, bocete), Folklor din Moldova (Doină de dor, Încheieri de scrisori), obiceiuri etc. Mai cuprindea: jocuri și șarade, cuvinte de dezlegat, silabe amestecate. Numărul următor se înscrie pe aceleași coordonate ale seriozității scrisului; deosebit de poezie și proză, publica o scenetă „Dor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Aurel, Ganea Nicolae, T.Gh. Lauric, Roștaru Ștefan, Pangratiu Aurel, S.R. Băitan, Himinciu Radu, Dobre Liviu, Zubcov Alex., Victor Lăzărescu, iar versuri: Gherman Eugen, Boicu B., Cosmaciuc Roman, Drăgușan Mihai, Breabău Dtru, Rațiu Ovidiu, Marinescu Ștefan, Neamțu Constantin. Publica și folclor: strigături, descântece, conăcărie. Redacția și administrația, Cernăuți, str.Alba Iulia nr.1 (adresa liceului). „Numai în revista Liceului „Aron Pumnul” dl. prof N. Tcaciuc Albu, continuânduși cercetările despre influența literaturii germane asupra lui Eminescu, publică un amplu și conștiincios studiu asupra
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o bătută ca la Mălinii lui Neculai Labiș [36]. Și am fost notat cu 10 de 10 și cu o sticlă de vermut și mult aplaudat de publicul din sală. Că n-am fost mut am strigat și din gură, strigături drăgălașe și frumoase. Că eram fericit atunci că-mi trăia Eugenia soția mea scumpă și drăgălașă. La începutul anului școlar în clasa III-a, 1903-1904, am început a învăța Algebra. Pentru capul meu a fost tare turcească că n-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
auzea: "Să iasă nunta în picioare la masă!". La nuntă am băgat și căruciorul școalei în patrat. Și mireasa, de la văcsuitoru 3 la meditația clasei a V-a am dus-o în căruță. Și scripcari am avut toată școala și strigături din gură, cari de care mai diocheate. Și nu știu câți din nunta aceea voioasă și gălăgioasă mai trăiesc azi!?... Atunci era în toamna anului 1905 și acum îi în primăvara anului 1971. Îs numai 66 de anișori!... Și din 100 în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
departe de frumusețea și ineditul covoarelor din copilărie. Le admiram ore Întregi cu ocazia nunților, când familia fiecărei mirese Îi etala zestrea și priceperea. Nunta de pe Târnave era o adevărată expoziție de artă populară Într-o atmosferă de cântece și strigături. Cu săptămâni Înainte, femeile Își pregăteau strigăturile și la prezentarea zestrei se desfășura un duel de o rară frumusețe și Înțelepciune populară. Când mireasa pleca Într-o comună vecină, spectacolul se Întregea cu "venitul călărașilor" și amenajarea unor porți din
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
copilărie. Le admiram ore Întregi cu ocazia nunților, când familia fiecărei mirese Îi etala zestrea și priceperea. Nunta de pe Târnave era o adevărată expoziție de artă populară Într-o atmosferă de cântece și strigături. Cu săptămâni Înainte, femeile Își pregăteau strigăturile și la prezentarea zestrei se desfășura un duel de o rară frumusețe și Înțelepciune populară. Când mireasa pleca Într-o comună vecină, spectacolul se Întregea cu "venitul călărașilor" și amenajarea unor porți din lanțuri și covoare, la primirea alaiului mirelui
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nuvelistul mi-am Însușit pseudonimul de “Paul I. Delasever” pe care l-am păstrat până prin 1960. La Îndemnul prof. universitar Onisifor Ghibu, prorectorul cu activitatea didactică a Universității clujene am Întocmit “Monografia satului natal”, care cuprindea: istoricul satului, obiceiuri, datini, strigături și cântece populare. Lucrarea mi-a fost dată ca exemplu studenților seminariști și colegilor, cu recomandarea de a o completa În anii următori. I-am ascultat sfatul, dar În peregrinările prin București, lucrarea mi-a dispărut. Un sprijin deosebit am
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]