688 matches
-
De unde ispita după gând îi răspunsă, de vreme ce întâiași dată pre Săraca Cămilă ispitiră, căriia giuruindu-i că pre lângă urechi, coarne și pre lângă peri, pene îi vor adaogi și din dobitoc pasire o vor putea face. Așijderea, numelui Cămilii titulul Struțului alcătuindu-să și de la pasiri aripi, iară de la dobitoace coarne lipindu-i-să, între dobitoace mai fericită și între pasiri mai slăvită va fi, îndată credzu, proasta (...). Altădată, pentru a descrie contrastul izbitor dintre Cămilă și Helge, Cantemir folosește procedeul stilistic al acumulării
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
a-ți asuma riscuri enorme. Am scris, de asemenea, despre inacceptabila neputință a societății românești de a-și asuma erori de o gravitate majoră. Tratamentul populației evreiești care a culminat cu pogromuri rămâne un exemplu fundamental. Am scris că politica struțului nu poate duce la nimic bun, ca să nu mai spun de neghioaba consolare: „Lasă, dom’le’, că alții au fost mai porci cu evreii..”. Când l-am citat pe Santayana cu al său: „Cei ce nu își amintesc trecutul sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
menționat și premierul român, la inculparea unor popoare. Este o cale care nu lasă în tabăra inocenților prea multe națiuni. Cei care consideră că anumite costuri sunt prea piperate, nedrepte ori chiar insultătoare, încă nu înțeleg că mai întotdeauna politica struțului are prețuri exorbitante. Atâta vreme cât ești incapabil să-ți asumi realitatea și să-i scrii cronica în deplină onestitate, nu trebuie să te miri că la un moment dat cărțile de istorie (mai apoi, poate și cele de geografie, cine știe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
până i-ar fi pierit cheful de a cogita infracțional. Dar mi-e silă să o fac, cu toată acțiunea ilicită la care s-a pretat. Dl Cornea e un om citit. Dar și un om cumplit de netrăit. Asemeni struțului, Domnia sa preferă să descifreze realitatea ascunzându-și capul sub nisip. Ce rămâne pregnant la vedere din struț invită, câteodată, la un șut. Orice efort în plus este un nemeritat exces de politețe. (Jurnalul Național, 19 noiembrie 2004) „Limpede-cleștar”? Presupunând că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
cu toată acțiunea ilicită la care s-a pretat. Dl Cornea e un om citit. Dar și un om cumplit de netrăit. Asemeni struțului, Domnia sa preferă să descifreze realitatea ascunzându-și capul sub nisip. Ce rămâne pregnant la vedere din struț invită, câteodată, la un șut. Orice efort în plus este un nemeritat exces de politețe. (Jurnalul Național, 19 noiembrie 2004) „Limpede-cleștar”? Presupunând că am „explicații limpezi-cleștar și adecvate”, dl Andrei Cornea îmi cere (22, nr. 768) să-i răspund „la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
crustacee gigante de culoare portocalie-roșcată, cu o carne asemănătoare cu cea a langustelor și homarilor. Drumul ne-a oferit posibilitatea de a admira peisajul insolit al Patagoniei, câmpie cât vezi cu ochii, unicele ființe întâlnite fiind lamele guanaco și nandu struții sud-americani, iar în apele strâmtorii, ici și colo, splendide lebede negre! Ne-am despărțit de amabilul Señor Juan Mauricio în Aeroportul "Presidente Ibanez", după mulțumirile de rigoare și după ce primiserăm diplomele de "trecători prin Punta Arenas". Ne aștepta din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Europa a făcut ca împărățiile prădalnice să fie tari, să aibă spor, adaugă Stanciu. Când se vor trezi, va fi prea târziu... O să le vină și lor rândul! "Creștinătatea" dârdâie de frică, dar în loc să pună mâna pe spadă, face precum struțul. O să-i înghită turcii cu puf și fulgi cu tot! Se vor trezi din amorțire când iataganul va lovi în porțile Budei, ale Cracoviei, ale Vienei, ale Romei!... Se vor trezi, când Mahomed își va adăpa iapa cu agheasmă din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Repeta, l-a luat pe badea Farman, străjer la primărie și epitrop la biserică și pe Moloce Ion, gospodar enoriaș, să-l însoțească la Iordan, la sfințit prin sat. După slujba de sfințire a aghiazmei, au luat cofița cu aghiasmă, struțul de busuioc și-au pornit pe lan, urmați de vreo 5-6 băieți. Aceștia strigau din răsputeri "chiralesaaaa!", "chiralesaaa!" de răsuna lanul. Câinii lătrau, vecinele ieșeau cu lumânări aprinse la poartă și totul se desfășura după tradiție. Preotul Arcadie Repta era
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a speriat, a plătit țiganca și-a alungat-o afară. Fiind îngrozită, a strigat-o repede pe bătrâna, Doca lui Gherman, care nici una, nici alta, a spus că e vorba de un deochi. S-a dus acasă, a adus un struț de busuioc, un castron cu agheasmă și stropindu-mă, a început a mă descânta: Fugi deochi, dintre ochi, Că te ajunge, te roșește Și amar te pedepsește Sabia de foc cerească, Pronia Dumnezeiască, Să te duci, să piei Cum pier
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
drept în picioare și-am început să cânt "A ruginit frunza de vii...", așa cum îl interpretam la școală, fiind școlăriță în clasa întâi. Toți au început să aplaude. De rușine, m-am acoperit toată cu pănuși. Am vârât capul ca struțul (în nisip). Pipăind printre frunze, am scos un păpușoi mai mare ca de obicei. Mi-am revenit, ei s-au potolit și-am început să-l desfac. Ce minune mare! Era cu boabele roșii ca sângele. Tata l-a luat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de cocos, stafide). Se întocmește o listă (pomelnic) cu cei decedați. Pe mormânt de așeză o față de masă și pe ea pun: colacii mari (într-un coș), 10-15 ulcioare (sau căni) cu colăcei și lumânări deasupra coliva, un castron cu struț de busuioc și agheasmă. Dacă enoriașul dispune, poate avea lângă mormânt 1-2 saci cu colăcei pentru sărmani, sucuri și vin (pentru cunoscuți). Se vorbește cu preotul (care vine în cimitir) și se așteaptă sfințirea mormântului (celui apropiat). Preotul însoțit de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
imanè de chilimbar (veac XVIII, XIX?). Ișlic, anteriu, giubea, taclit Cucoană moldovancă. Costum la fel în colori și dispoziții, însă feminin. Acoperământul capului un fel de bonetă conică, destul de înaltă, cu ciucur în vârf, și cu podoabe de pene de struț și flori în jur. Conul dintr-un fel de răsucitură alternantă de matasă verde și galbenă. Deasupra frunții, flori. Surugii cu fes roș ori albastru cizme răsfrânte larg, cu bordura în flori cusute. Unii cu șalvari. Alții cu fustanelă. Pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vioi, chică creață, ieșită la spate de sub căciula cu urechi suflecate, roase, a căror culoare trecea de la gri la roșietic. Cum se înainta foarte lent, mi-a debitat o mulțime de lucruri: despre „curcanii lui Plăcintă”, „ceva mai mici decît struții”, despre „Tovarășul” (admirativ: „ce le mai știe omu’ ista!”), despre nevastă-sa, care „are numai 65 de kile” etc. Avea totuși o nedumerire: „Ce-i aia «alimentație rațională»?” Mi-a pus întrebarea tocmai cînd ajunsesem în fața unui galantar plin cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
crustacei giganți de culoare portocalie-roșcată, cu o carne asemănătoare cu cea a langustelor și homarilor. Drumul ne-a oferit posibilitatea de a admira peisajul insolit al Patagoniei, câmpie cât vezi cu ochii, unicele ființe întâlnite fiind lamele guanaco și nandu struții sud-americani, iar în apele strâmtorii, ici și colo, splendide lebede negre! Ne-am despărțit de amabilul Señor Juan Mauricio în Aeroportul "Presidente Ibanez", după mulțumirile de rigoare și după ce primiseram diplomele de "trecători prin Punta Arenas". Ne aștepta din nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
odihnește nicicând, născând talazuri înalte și de temut și bătrânii pun din os de rechin cruci albe la poartă! Întoarcerile de pe Costa de Oro la Montevideo nu erau "șnur", ci cu popasuri pe ici, pe colo. Pe la crescătoriile de ñandu, struțul sud-american, din care se pregăteau excelente specialități, carnea fiind foarte gustoasă și "fără colesterol", și unde puteam cumpăra pentru 100 de pesoși (cca 3 dolari) frumoase ouă pictate cu peisaje, indieni, păsări și ce-i mai trecea prin cap "artistului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nuiască armele, din a declama tirade de teatru, din a face corecturi de tipar, într-un cuvânt, din toate. Îi spuneam într-o zi râzând că, în materie de laude, a mâncat la prânz un elefant și la supeu un struț. Puțin a lipsit ca această glumă să nu ducă la o ceartă serioasă. Istoricul Revoluției va fi poate pus în mare încurcătură în situația de a descrie caracterul public al lui Mirabeau. El a fost esențialmente monarhist, s-a opus
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
o preferăm ca „fapt divers” la câteva știri despre efectele sărăciei. Mai nimic nu ne duce spre o analiză complexă a cauzelor sărăciei și nici spre politici coerente de eradicare a sărăciei extreme și diminuare a celei relative. Atitudinea de struț față cu sărăcia este împărtășită fără nici o înțelegere subterană între guvernanți, opoziție (mai puțin PRM, care pariază masiv pe resentimentele săracilor și efectele discursurilor haiducești), mass-media influente, chiar și de mediile intelectuale (mai puțin cel al sociologilor). Pe scurt, eu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
în Orient și pecete a Orientului pusă pe carnea Occidentului, această parte a lumii care nu-i ca celelalte și care le conține pe toate; el e metafora noastră, atâți cîți suntem, credincioși și necredincioși, și care o facem pe struții. Să-i fim recunoscători, acestei oglinzi arzătoare care aduce la incandescență secretele noastre intime, pentru că ne face să scoatem capul din nisip. Cel mai bine păstrat, cel mai fatal pentru "previziunile noastre romantice", este și cel mai derizoriu, ca litera
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
așezat și că nu mai există pericol de întoarcere a acesteia. Masa se organizează bineînțeles de tinerii căsătoriți și presupune și aceasta un oarece ceremonial. În casa tinerilor căsătoriți, pe masa de ospăț se împodobesc trei crengi de măr, cu struți, mere și nuci. O creangă e pentru soț, a doua pentru boreasă, iar cea de a treia pentru copii, dacă cumva au apărut. Dacă familia încă nu a dat rod, cea de-a treia creangă nu se împodobește. În creanga
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
deschis, urmând a fi plătite numai după încheierea întregii ceremonii. După înmormântare toți cei ce au participat la nefericitul eveniment, primesc la ieșirea din cimitir, un pahar de rachiu pe care-l beau după ce spun «Dumnezeu să-l ierte», un struț și o lumânare pe care o duc acasă. Rudele, prietenii mai apropiați sunt invitați individual la masa de pomeană care-i așteaptă fie acasă la mort, fie la un salon din sat reținut în acest scop în următoarele trei dimineți
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ține astfel ca soarele să se reflecte în ea. Bolnavul însuși cu ochii ațintiți în cofă spune de trei ori : Eu credeam că soarele-i în capul meu, Dar el, uite-l că-i în botă. De dalac. Pe un struț mare muiat în lapte dulce, care apoi se pune pe bubă, cu un cuțit se face de 9 ori cruce, spunând : Dalac, dălăcește-te și de vârf cârnește-te. Din ce ești, să nu mai crești. Să te topești cum se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
că dincolo de fereastră se află câteo codană, țâncii cei mai răsăriți strigau: Dragă domnișoară, Ia ieși pân-afară. Dă-ne un covrig Că murim de frig ! Bucuroși gospodarii le ieșeau în întâmpinare și le dăruiau cu multă larghețe nuci, mere, struți, bani, bomboane, covrigi și câte altele. Copiii cântau la fereastra gospodarului unu sau două colinde dintr-un repertoriu foarte bogat, din care nu lipseau : «O ce veste minunată», «Trei păstori», «Domn, Domn să nălțăm», «Nașterea Ta Christoase». Dar dintre multele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sfara lui independent, de capul lui sfleder burghiu slăbănog deșirat spoit văruit stelaj dulap de bucătărie staghilă scîndură la pat așezată la perete pentru protecție împotriva frigului stingheriu singur, singuratic strai plapămă din lână străjac saltea cu paie stropșit zdrobit struț chiflă, folosită la pomeni sucăciță bucătăreasă, femeie ce servește la mesele comune la țară surupiș prăpastie S șerpar cingătoare, curea lată din piele, chimir șfencuri figuri ce se fac ca drept glume nu întotdeauna reușite la adresa cuiva șirof șurub șop
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am stabilit cu Vasile să ne ferim să relatăm, amândoi, despre aceleași lucruri. Am urmărit evoluția alor noștri din sală. În asistență - multe doamne de vârstă respectabilă, coborâte parcă din niște viniete de la începutul secolului: fețe destinse, lornioane, pene de struț la pălărie. În „prezidiu” - zâmbetul cât toată fața al directorului Institutului Italian, rezonând cu subtilitate la vocabulele românești. A fost o bună ocazie de a mai afla și unele „trucuri” ale meseriei. Nicolae Prelipceanu, de pildă, mi-a spus, înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Dinu, fără a vorbi de el, dar cu gândul la ei toți, precum, desigur, și al lor era la noi. Fiecare evita să atragă atențiunea celorlalți asupra datelor de familie, cu speranța că vor trece nebăgate în seamă. Eram ca struțul din fabulă. Bineînțeles, am ascuns mamei știrea din ziarul german cu accidentul de tren de la Ciurel. Se vorbea de 300 de răniți, noi nu credeam. Spuneau că a fost și Belloy. A și fost, precum atâția alții, unii morți, alții
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]