350,792 matches
-
lui Max Weber, Emile Durkheim și Karl Marx, prin care autoarea deconstruiește pretențiile acestora de obiectivitate și universalitate. Iată un exemplu grăitor: "Pseudoincluderea femeilor poate fi foarte bine ilustrată de cercetările unui alt clasic al sociologiei - Emile Durkheim. Cunoscutul său studiu despre sinucidere ca efect al presiunii exercitate de condițiile sociale pornește de la anumite presupoziții de gen (natura diferită a femeilor, existența unei singure ordini sociale) și de la un set de date care indică clar diferențele de gen. în final, în loc să
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
pesimismul unor pagini din România literară. Întrebat cum se face că CNSAS una spune, alta fumează, încercînd a-l scoate basma curată pe cititorul revistei noastre, dl Onișoru a declarat: "Din informațiile noastre (!?), dînsul era tînăr pe atunci. Abia terminase studiile de specialitate. Poate să fi fost un fel de practică pe care o făcea dl Priboi..." Incredibil, dar adevărat. Candoarea dlui Onișoru întrece binișor granița unei alte însușiri a ființelor umane. Cît despre "informațiile noastre" privind vîrsta dlui Priboi...! Bine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
principal al eseului este moderația și prudența cu care, de altfel, face afirmațiile ce-i legitimează demersul analitic. Sesizând destule elemente care indică o oarecare sincronie, Lucia Țurcanu nu-i raportează pe optzeciștii basarabeni la congenerii lor din România, scopul studiului ei fiind de altfel unul așa-zicând general-teoretic: "de a dovedi că, deși savant construită, poezia livrească nu pierde din emotivitate și plasticitate, pentru că livrescul produce, de fapt, un nou tip de sensibilitate, alimentată din mediere, nu din frustrețe și
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
revăzut: Lecția lui Victor Ioan Frunză de la Teatrul Maghiar din Timișoara, un superb concert de cameră al morții, veșnică, neobosită, care ne devorează pe fiecare "elev" în parte, martor sau protagonist la spectacolul vieții; Gaițele lui Alexandru Dabija, un rafinat studiu, atent și cinic al grotescului și ridicolului care ne secondează viața. Extraordinară Carmen Tănase în Colette Duduleanu, plini de nuanțe și de rigoare Ionel Mihăilescu (Lena) și Constantin Cojocaru (Zoia), două travestiuri perfect argumentate cărora li se adaugă gaița șefă
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
o proprietate pe care corpul modern a pierdut-o. Despre intrarea șamanilor în transă și drumul în afara corpului. Drum în afara corpului Șamanii tunguși e cea de-a patra apariție din seria Mundus imaginalis a Editurii Dacia din Cluj. E un studiu savant, riguros, ce lasă senzația epuizării oricărei surse bibliografice legată de temă. De altfel, partea a doua a studiului cuprinde, de-a lungul a aproape o sută de pagini, Materiale pentru o bibliografie analitică a șamanismului tungus. Majoritatea sînt surse
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
în afara corpului Șamanii tunguși e cea de-a patra apariție din seria Mundus imaginalis a Editurii Dacia din Cluj. E un studiu savant, riguros, ce lasă senzația epuizării oricărei surse bibliografice legată de temă. De altfel, partea a doua a studiului cuprinde, de-a lungul a aproape o sută de pagini, Materiale pentru o bibliografie analitică a șamanismului tungus. Majoritatea sînt surse de limbă rusă - unele probabil nesemnalate în Occident înainte de această carte. Cititorul român cunoaște însă lucrarea lui Eliade, Șamanismul
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
arestării de către Securitate și, astfel, pierdut pentru totdeauna.) Există, după știința noastră, o singură cronică dedicată romanului Moartea cotidiană în presa vremii, cea menționată la bibliografia critică consacrată operei lui Dinu Pillat în volumul amintit mai devreme 2 și în studiul monografic al subsemnatei, Dinu Pillat - Un destin împlinit (București, DU Style, 2000). Această unică semnalare a romanului aparține lui N. Papatanasiu și a apărut în nr. 617 al Drapelului din 1947: "în editura Vatra, a apărut de curând romanul tânărului
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
de publicul cititor. Străbătând întâiele capitole ale "Morții cotidiene", putem afirma că d. Dinu Pillat a dat calităților sale literare, o..." Am citat aceste rânduri ale cronicii din 1947 și aici, ca și în finalul capitolului al VII-lea al studiului nostru, pentru că, așa cum este lesne de observat, ea este... neterminată. "Un nenoroc straniu - susțineam în continuarea pasajului citat - a făcut ca unica recenzie din epocă să fie incompletă dintr-o eroare de tipografie! Semnatarul acestor puține rânduri ne-ar fi
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
Iulia Popovici De cîțiva ani, Centrul de Studii Central și Sud-Est A Treia Europă de la Timișoara scoate, sub același nume, o revistă, al cărei număr 5 pe 2001 a apărut în mai anul acesta. Numărul e dedicat Ungariei, cu o atenție specială acordată maghiarilor din România, volumul oferind
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
poate trece cu vederea, de asemenea, că premiatul Nobel al acestui an, Kertesz Imre, nu intrase în atenția autorilor revistei). Dosarele cuprind mai scurte sau mai lungi autobiografii, povești ale unor întîlniri ale unor membri sau apropiați ai Centrului de Studii Comparate (Adriana Babeți, Anamaria Pop) cu cei trei (pentru cititorii unei alte cărți apărute recent, La răsărit, spre Tartaria, a lui Robert Kaplan, unul dintre protagoniștii întîlnirii cu Konrád György e deja un "personaj" cunoscut - bătrînul ziarist Fischer, originalul Vergiliu
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
în spiritul propriei opere. Și totuși, Ion Iovan reușește să articuleze satisfăcător măcar momentele cheie din existența autorului Crailor... punând cap la cap însemnările personale lacunare ale scriitorului, scurte extrase din mărturiile contemporanilor (Cezar Petrescu, G. Călinescu, Cella Delavrancea), din studiile și eseurile comentatorilor literari și chiar elemente de ficțiune, fie din Craii..., fie din romanul lui Mircea Nedelciu Zodia Scafandrului unde moșia Sion de la Fundulea ocupă un loc aparte. Probabil imediat după procesul de asimilare a datelor din documentele atât
Roman cu Mateiu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14513_a_15838]
-
Bibliei (sau a unor părți din ea) în românește. În totul, 55 de titluri, cuprinse între secolele XVI și XX. Doar că Psaltirea Hurmuzachi e plasată cu cîteva decenii mai devreme decît consideră specialiștii. Dl Matei Călinescu își continuă publicarea studiului despre Mateiu Caragiale, din care am mai citit fragmente și în nr. 10 al Apostrofului și într-un recent număr din revista 22. La doi ani de la șocanta dispariție a lui L. Ulici, LUCEAFĂRUL (nr. 41) publică mai multe evocări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
Ca de obicei, dl George pretinde oponentului său precizie a informației și acuratețe a formulării. Naiv, ca de obicei, dl George. Tocmai aceste însușiri lipsesc oponentului său ocazional. A apărut numărul 4 pe 2002 al TRANSILVANIEI sibiene. Din sumar, cîteva studii serioase despre L. Blaga, M. Blecher și E. Simion. Foarte frumoasă înfățișarea grafică a noii serii. Unanimitate minus unu La mari evenimente, ziarele noastre centrale scot numere pe care le putem numi antologice. Se simte nu numai efortul de a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
o actualitate acută, ciudat de ocolită într-o cultură preocupată de recuperarea critică și documentară a unei perioade prea repede înțeleasă ca pată albă în istoria literară românească. Demersul critic, destul de cuminte, are unele reușite. Găsesc totuși ciudată absența din studiu a unei definiții propriu-zise a poeziei carcerale, sau a unui capitol care să schițeze, oricît de vag, limitele și deschiderile teoretice pe care problema studiată le implică. Ce e poezia carcerală? Poezia scrisă în detenție sau poezia despre detenție, scrisă
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
pe care problema studiată le implică. Ce e poezia carcerală? Poezia scrisă în detenție sau poezia despre detenție, scrisă uneori și după ieșirea din închisoare? Cartea de față se ocupă numai de poezia ce are ca temă detenția. Rămîn în afara studiului poeți ca Vasile Voiculescu sau Ion Caraion care au fost închiși, dar, ne spune autoarea, nu au scris poezie carcerală. Definiția unui asemenea eventual gen poetic nu poate fi decît una care ține seama de contextul elaborării poeziei, de felul
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
se întîmplă cu literatura, de orice calitate ar fi ea, atunci cînd aceasta e creată într-un context complet anormal, de "experiment de laborator". Autoarea procedează însă exact invers și mărturisește la finalul cărții: "Recunoaștem tuturor poeților surprinși în acest studiu meritul de document al poemelor lor; nu le negăm suferința. Dar, pentru că un criteriu de ierarhizare se impune, noi îl alegem în exclusivitate pe cel valoric-estetic." De ce s-ar impune un criteriu de ierarhizare, și încă unul valoric, atunci cînd
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
interesată de interpretarea de text. Frumos scrise sînt primele pagini ale cărții, un scurt capitol despre poezie și rugăciune, o încercare de a privi poezia carcerală prin intermediul unei grile interpretative ce se sprijină pe conceptul de poezie pură, pornind de la studiul Abatelui Bremond, și pe distincțìa lui Blaga dintre cunoașterea paradisiacă și cunoașterea luciferică. Dar sînt pagini mai degrabă despre poezie și misticism, decît despre poezia carcerală. Un spațiu mai amplu e acordat în cel de-al treilea capitol vieții și
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
foarte generos și față de care literatura română a manifestat un interes marcat, cel puțin în secolul care tocmai s-a încheiat, acesta nu a generat la noi și o analiză critică pe măsură. De aceea semnalăm ediția a doua a studiului lui Ovidiu Moceanu, Visul și literatura (prima ediție în 1999), lucrare de literatură comparată cuprinzînd și analize dedicate fenomenului românesc. Autorul continuă aici interesul pentru fenomenul oniric din Visul și împărăția, publicată în 1998, în care visul era tratat din
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
și analize dedicate fenomenului românesc. Autorul continuă aici interesul pentru fenomenul oniric din Visul și împărăția, publicată în 1998, în care visul era tratat din perspectivă creștină. Pornind de la premisa că "datele fundamentale ale unei epoci pot fi determinate prin studiul situării ei față de ficțiune", autorul abordează problematica visului din perspectiva teoriilor științei (cărora le consacră și un capitol special la finalul volumului), a mitologiei, religiei și a reflexelor în literatură. Dar cercetarea consideră visul mai mult decît un simplu subiect
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
sînt extrem de utile pentru o înțelegere comparatistă a visului, dar secțiunile de cel mai mare interes, credem noi, sînt cele privitoare la grupul oniric (direcție, reprezentanți, concepte teoretice) sau la latura onirică a literaturii optzeciste. Un alt avantaj al acestui studiu este analiza unor opere ca Istoria ieroglifică a lui Cantemir sau Viața lumii a lui Miron Costin din perspectiva comparatistă a problematicii visului.
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
în care sensul textual se reface, diferit, după transformări aparent minime. Semnificația globală a unui text e profund modificată de dispariția sau substituirea unor cuvinte și secvențe izolate. O excelentă analiză a Ioanei Both (prezentată public și rezumată într-un studiu despre Mihai Eminescu - Poet național: Istoria și anatomia unui mit cultural) urmărește modificările spectaculoase suferite de portretul poetului (capitolul "Masca lui Eminescu"), din Viața lui Eminescu a lui Călinescu. Mai puțin evidente, modificările operate la reeditările capitolului final, Armonia eminesciană
Fragor... Fragosus by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14546_a_15871]
-
în care sensul textual se reface, diferit, după transformări aparent minime. Semnificația globală a unui text e profund modificată de dispariția sau substituirea unor cuvinte și secvențe izolate. O excelentă analiză a Ioanei Both (prezentată public și rezumată într-un studiu despre Mihai Eminescu - Poet național: Istoria și anatomia unui mit cultural) urmărește modificările spectaculoase suferite de portretul poetului (capitolul "Masca lui Eminescu"), din Viața lui Eminescu a lui Călinescu. Mai puțin evidente, modificările operate la reeditările capitolului final, Armonia eminesciană
Armoniile cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14547_a_15872]
-
numele de "La Marseillaise". Primul imn național român s-a născut prin 1861 (deci sub domnia lui Al. I. Cuza) și a fost realizat de Eduard Hübsch (1833 febr. 13, Bitse-Trenchin - 1894 sept. 9, Sinaia), compozitor, violonist și dirijor cu studii muzicale la Praga și Viena. La terminarea studiilor a fost numit concertmaistru la Opera din Hamburg, iar apoi violonist în orchestra Operei vieneze. Din motive necunoscute nouă vine în țară și se angajează ca violonist (1858-1859) și apoi compozitor și
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
s-a născut prin 1861 (deci sub domnia lui Al. I. Cuza) și a fost realizat de Eduard Hübsch (1833 febr. 13, Bitse-Trenchin - 1894 sept. 9, Sinaia), compozitor, violonist și dirijor cu studii muzicale la Praga și Viena. La terminarea studiilor a fost numit concertmaistru la Opera din Hamburg, iar apoi violonist în orchestra Operei vieneze. Din motive necunoscute nouă vine în țară și se angajează ca violonist (1858-1859) și apoi compozitor și șef de orchestră (1859-1861) al Teatrului Național din
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
omologie a celor două ramuri ale dipticului astfel sugerat poate desigur fi supusă discuției, nu însă și priceperea editorială a îngrijitoarei actualei ediții, nici acuratețea cu care au fost îngrijite textele cuprinse în ea. O atenție deosebită trebuie acordată amplului studiu introductiv, prudent și ferm în același timp, care - cu delicatețe și cu un remarcabil simț al măsurii - încearcă să lămurească câteva din problemele încâlcite ale tulburei vremi în care și-a desfășurat activitatea o strălucită generație a culturii române, printre
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]