1,311 matches
-
timpul este împotriva ei, ploaia-și revarsă stropii cu zgomotos peste acoperișul de ... Citește mai mult Închisorile sufletului-Destinul MagdaleneiAna PodaruEra-ntr-o dimineață posomorâta, la fel că sufletul ei, cănd Magdalena trezita că de fiecare dată când se mijeau zorile constată cu stupoare că totul se învârte-n jurul ei, cu mâna la gură și încovoiata aleargă către toaletă din fundul curții pentru ași goli amarul întrebându-se:-Oare iar sunt însărcinată?...răspunsul a venit imediat datorită calculelor făcute după calendarul femeiesc. În
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
acasă! Hai, fii tare, Buhăiene! Ia pistolul și aleargă la apartament! Fac dragoste acum. Împușcă-i în plin extaz! Se duse din nou la seif și încercă să deschidă încuietoarea unei casete încastrată în ușa voluminoasă a seifului. Constată cu stupoare că era descuiată și când observă lipsa pistolului, îl apucă un tremur al mâinilor, ai mușchilor feței și izbucni în plâns, realizând grozăvia situației în care se afla, neputința la care era redus. Începu să-i vâjâie capul, gândurile îi
TRANDAFIRUL SIRENEI-12 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383110_a_384439]
-
nimic. Primele cercetări cu privire la Munții Bucegi s-au efectuat abia în anul 1927, în partea estică a masivului, pe Valea Ialomiței, într-o zonă cunoscută sub numele de “șapte izvoare”. Aici s-a făcut o analiză a apei și spre stupoarea cercetătorilor s-a constatat că apa din acest izvor are zero bacterii. Acest fapt este unic în lume. Alte cercetări au fost realizate în anii 80. Legendele locale vorbesc și despre existența unor tezaure deosebit de valoroase, comori îngropate, acumulate de-
Serviciului Secret American în Munţii Bucegi ( ? ) [Corola-blog/BlogPost/92843_a_94135]
-
de niciun glonț. Ajunge la biroul lui Mustapha și Luce, apoi se ascunde în spatele zidului care marchează separarea de biroul paginatorilor. Aude ceva ce nu vede: „Au tras glonț după glonț. Nimeni nu a strigat. Toată lumea a fost cuprinsă de stupoare”. „Apoi o tăcere de moarte”, povestește ea. Ascunsă în spatele peretelui aude pași care se apropie și noi focuri de armă. Apoi...Apoi îi vede... Ochi mari Unul dintre ucigași o țintește cu arma. „L-am privit. Avea ochi mari, negri
„Mi-a spus: Pentru că nu te ucid, vei citi Coranul”. Întâlnirea cu ucigaşii. Mărturisirile uluitoare ale unei ZIARISTE de la Charlie Hebdo [Corola-blog/BlogPost/93052_a_94344]
-
roșii, sandale și cămăși în culori amestecate cu un surprinzător bun gust, roșu, galben, turcoaz. Bărbatul care merge cu pași mici, adăugați, poartă la șold în toc de piele un pistol uriaș. I-am întâlnit mai târziu într-un supermarket. Stupoare: Bărbatul i s-a adresat doamnei sale pe care o ținea de mână: Drăguți, nu vriei și luăm și niști gogoniele în oțiet? - Aglomerație în shuk, piața multicoloră a orașului. Arabi în blugi purtând pe deasupra cearșaful alb, tradițional sau alții
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
vigoare, domnul președinte-director general a susținut că ieri s-a făcut o plată de un milion și jumătate de euro către EBU (European Broadcasting Union). Din discuția purtată cu doamna Pătru (Camelia Pătru, n.r.), coordonator Direcția Economică, am aflat cu stupoare că de fapt ieri nu s-a făcut nicio plată, dar că nu s-au făcut actele pentru plata salariilor la solicitarea președintelui-director general care a considerat că este necesar să se asigure o rezervă de bani în eventualitatea ca
Situaţia din TVR: Sindicatul face plângere penală în cazul salariilor. Stelian Tănase: Angajaţii trebuie să fie înţelegători [Corola-blog/BlogPost/93542_a_94834]
-
Publicat în: Ediția nr. 1677 din 04 august 2015 Toate Articolele Autorului MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (Partea a II-a) Părăsită e și casa bătrânului Hasenfuss, deși el n-a rămas în Germania, ci s-a întors voluntar în țară, spre stupoarea celor mai mulți umilenți. Plecase fiindcă nu mai avusese pace cu fiică-sa și cu cele două nepoate, care se doreau și ele cu tot dinadinsul duse în paradisul vestic. Hasenfuss lucrase în construcții ca diriginte de șantier la punctul de lucru
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383135_a_384464]
-
de simple sunt. Simțeam că le știu de când m-am născut. Chiar mă credeam foarte deștept, cum de le înțeleg așa de ușor și le prind așa de repede. Când ne verifica să vadă ce am înțeles, eu constatam cu stupoare că și ceilalți copii prinseseră din zbor acele noțiuni, dovedind că și ei erau tot atât de deștepți, dacă nu mai deștepți decât mine. Ba, erau înaintea mea cu degetele ridicate când coana preoteasă întreba cine știe cât face atât fără atât, sau atât
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]
-
urează-ți cîte-un rahat în stradă, să calci de dimineață și cu noroc pe el, ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă, cînd o să-i iasă dama de pică din inel. Și mai aruncă-n flăcări bicisnica stupoare, ca pe o flegmă acră de malț sau de borhot, căci s-a răcit minunea a treia zi sub soare, și se întorc păgînii pe Dunăre înot. În fond și pîn-la urmă, mansardele sînt goale acolo sus în cerul mai
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
urează-ți cîte-un rahat în stradă,să calci de dimineață și cu noroc pe el,ca Nea Matei frizerul de tot să nu te radă,cînd o să-i iasă dama de pică din inel.Și mai aruncă-n flăcări bicisnica stupoare,ca pe o flegmă acră de malț sau de borhot,căci s-a răcit minunea a treia zi sub soare,și se întorc păgînii pe Dunăre înot.În fond și pîn-la urmă, mansardele sînt goaleacolo sus în cerul mai bun
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
să Învingă durerea. Dar Teofilo părea să dorească să mai țină o vreme fiola. — Să respecți aceste doze, a căror regulă exactă se naște dintr-o experimentare atentă și uneori nefastă a efectelor sale asupra corpului omenesc. Zece picături provoacă stupoare și calmează durerea cea mai scăpărătoare, cum e aceea care arde, uneori, În cavitatea dinților, În canalele auriculare sau În circumvoluțiunile creierului, ca În cazul dumitale. Douăzeci de picături și mintea se scufundă Într-un delir de vedenii năvalnice. Vălul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Astfel se explică prezența sa printre noi, atât de departe de mare... — Mai spune că mă aflu aici ca să scap de mâna călăului, Îl Întrerupse venețianul, al cărui chip Își pierduse pe dată veselia care Îl Însuflețea. Dante primise cu stupoare acel vorbe grele. Veniero Îi surprinse Întrebarea nerostită. — Nu se cuvine, pentru un om al mării, să-și oprească prea Îndelung privirea asupra femeilor de pe uscat, nici măcar În serenissima Veneție. Și cu atât mai puțin asupra soției unui membru al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Meșterul Ambrogio, mozaicarul. Nici o reacție nu urmă vorbelor sale. Dante trecu În revistă acele fețe inexpresive, de care părea să se fi lipit o mască a indiferenței. S-ar fi așteptat la un gest de milă, de Înfiorare. Măcar de stupoare. Acel zid al nimicului era, oare, dovada vie a netulburării așezate a Înțeleptului, ori un indiciu că știau ceva? Oamenii aceia aveau cunoștință de cele Întâmplate. Iar unul dintre ei, mai mult decât ceilalți. La un moment dat, vraja se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
picioare, cu mâinile Întinse spre grumazul celuilalt, care Își retrăsese instinctiv capul Între umerii masivi, ca o broască țestoasă care se apără de un corb. Degetele priorului nu izbuteau să deschidă o breșă printre pliurile cărnii, În timp ce prințul Bisericii, depășind stupoarea inițială, Începuse să-și tragă suflarea ca să cheme ajutor, cu ochii sticloși de groază. Poetul Își slăbi prada cu mâna dreaptă, bâjbâind pe birou după o sfeșnic cu care să Îl lovească. Între timp, Acquasparta Îl prinsese de talie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de al treilea și de regina lui. — De ce ai spus că astrul serii e pentagonal? Celălalt Îi azvârli o privire ironică. — Doar nu vrei să mă faci să cred că nu știi, messer Durante, răspunse el pe un ton de stupoare simulată. Cu faima dumitale de cunoscător al mișcărilor cerești? Dante roși, rănit de această observație. — Nu, cu siguranță. Dar de ce Venus și iubirea ar trebui să aducă angoasă? — Mă mai Întrebi? Într-adevăr, nu știi? Sau nu crezi că Amor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
adevăr, la stânga era mare agitație. Ceata de diavoli Înconjurase fantoșa, Împungându-l cu furcile și sfâșiind În mai multe locuri suprafața de pânză. Din răni ieșea un val de rumeguș. Capul fantoșei se legăna violent, Însă expresia rămânea aceea de stupoare Îndurerată, imprimată de artizan, ca și când n-ar fi priceput nimic din disputa al cărei obiect Îl constituia În lumea de dincolo. Între timp, Îngerii Își Întețiseră invocațiile cerești și prinseseră să țopăie Încoace și Încolo, Într-o simulare de zbor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
bătrânului și Îl suprapuse peste mozaic. Pe schelă erau un ciocan de lemn și o găletușă plină ochi de cuie ruginite. Fixă iute cartonul pe perete, iar apoi căută un altul care să continue povestea. Lucra de aproape un ceas. Stupoarea inițială se transforma acum Într-o curiozitate din ce În ce mai vie. La fel ca pe zid, fragmentele izolate ale acelei tragedii Începeau să i se lege În minte, alcătuind un ansamblu neașteptat. Pe măsură ce diferitele cartoane Își găseau locul, Își dădea seama cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
clarifică, primesc forma recognoscibilă a gingașului chip definitiv, iar părinții palpitând de emoție și fericire asistă la primele gângurituri mai lungi. N-a fost cazul. Căci la cinci luni părinții lui Radu au observat cu uimire, la început, apoi cu stupoare, și în cele din urmă cu groază că micul boier era neasemuit de urât. Până atunci tatăl, boierul Stoenescu, nu se prea uitase la copil fiind ocupat să asculte veștile ce veneau dinspre Țara Românească, unde Mihai Vodă îi bătuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cine, scriitorul sau celălalt, cîntărețul de operă? „Nu, ăla din C.C., cum se poate să nu fi auzit, doar apare mereu În suită, scrie și În ziare despre el“. Îmi recunosc incompetența. „Regret, dar nu citesc ziarele.“ SÎnt privită cu stupoare ca un fenomen anacronic, la fel ca atunci cînd nu pot participa la discuția despre noul tip de mașină de spălat cu reglare automată sau despre motoarele autoturismelor cu unu, doi, trei, patru, nu știu cîți cilindri sau despre cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din spate, aceștia Însă nu-l pot identifica de la Început - ei au lumina În față - de aceea nici nu-i răspund la salut și cînd se lovesc de el se scuză bîiguind: Pardon, eram În contre-jour. Și astăzi revezi cu stupoare această galerie parcă smulsă din adîncuri și suspendată aici după cine știe ce proiect excentric, la etajul patru al unei clădiri gigantice purtînd numele impropriu de Casa Scînteii - o scînteie care nu luminează, dar durează de aproape patru decenii. Iată-mă deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
diferite, legătura noastră devenise și mai intensă - ca boala care, apropiindu-se de sfârșit, crește în profunzime. Se întâmpla să beau des cu colegii, beția îmi era necesară ca să uit mirosul de sânge din camera în care locuiam. Constatam cu stupoare cât de obraznică devenise viața cu mine. Tata îmi spunea la telefon că trebuie să las viața să mă trăiască și să nu intervin atât de definitiv împotriva intențiilor ei. După un an de studii am hotărât să călătoresc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
popoarelor cărora le aparținea prin naștere. Dar a fi evreu și român era în lumea din vest ca și cum ai avea ciumă și holeră în același timp - erai clasat jos și nu puteai fi considerat decât ca o ființă care produce stupoare și în cel mai bun caz milă. Dar viața veche și limba lui Zaharel se sfârșiseră, acuma trebuia să-și facă familiare niște cuvinte noi care uneori i se păreau minunate și alteori ridicole. Remarcase că erau două feluri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
era decât un pretext însă. Pentru că Luca făcuse acest lucru cu un singur scop - acela de a înșela vigilența mereu la pândă și luciditatea cosmică, imposibil de adormit, a lui Cioran -, în încercarea de a-i fura pula. Lucru care, stupoare, poate datorită planului foarte bine gândit, lui Luca îi reuși, astfel că la numai câteva secunde după explozia aceea de energie menită a-l deruta pe cel de lângă el, Luca se și afla undeva la marginea lacului, rânjind hidos și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
interveni ministrul justiției, mi se pare hazardată, ca să nu spun abuzivă, asimilarea cu terorismul, pe deasupra cu caracterizarea de pur și dur, a celor câteva voturi în alb apărute în urne, Câteva voturi, câteva voturi, mormăi ministrul apărării, aproape paralizat de stupoare, cum e posibil să se spună câteva, când sunt optzeci și trei de voturi la fiecare o sută, spuneți-mi, când ar trebui să înțelegem, să fim conștienți că fiecare vot din acelea a fost ca o torpilă sub linia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Pânza e Îmbibată cu apă. Poetul desfăcu grabnic șireturile și se apucă să scoată fragmentele, trecându-i-le omului, care le rânduia pe bancul de lucru. Pe măsură ce elementele mașinăriei Îi treceau printre degete, pe chip Îi sporea o expresie de stupoare. Dante Îi supraveghea atent reacțiile. - Așadar, ce crezi că e? Îl Întrebă când sacul se goli. Fără să răspundă, meșterul Alberto luă de pe un raft o lampă, care avea Îndărătul feștilei un disc de alamă pentru concentrarea luminii. O aprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]