474 matches
-
alb PASSERIFORMES Cotingidae Cephalopterus ornatus (III CO) Pasărea umbrela Cephalopterus penduliger (III CO) Cotinga maculata (I) Rupicola spp. (ÎI) Cocosul de stâncă Xipholena atropurpurea (I) Pittidae Sturzi Pitta guajana (ÎI) Sturz multicolor Pitta gurneyi (I) Sturz multicolor Pitta kochi (I) Sturz multicolor Pitta nympha (ÎI) = 414 Sturz multicolor Atrichornithidae Atrichornis clamosus (I) Pasărea gălăgioasa Hirundinidae Pseudochelidon sirintarae (I) Pycnonotidae Păsările cu păr Pycnonotus zeylanicus (ÎI) Muscicapidae Muscari Bebrornis rodericanus (III MU) Cyornis ruckii (ÎI) = 415 Dasyornis broadbenti litoralis p.e. (I
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
CO) Pasărea umbrela Cephalopterus penduliger (III CO) Cotinga maculata (I) Rupicola spp. (ÎI) Cocosul de stâncă Xipholena atropurpurea (I) Pittidae Sturzi Pitta guajana (ÎI) Sturz multicolor Pitta gurneyi (I) Sturz multicolor Pitta kochi (I) Sturz multicolor Pitta nympha (ÎI) = 414 Sturz multicolor Atrichornithidae Atrichornis clamosus (I) Pasărea gălăgioasa Hirundinidae Pseudochelidon sirintarae (I) Pycnonotidae Păsările cu păr Pycnonotus zeylanicus (ÎI) Muscicapidae Muscari Bebrornis rodericanus (III MU) Cyornis ruckii (ÎI) = 415 Dasyornis broadbenti litoralis p.e. (I) Dasyornis longirostris (I) = 416 Garrulax canorus
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
Penelope pileata Phasianidae Prepelițe, potârnichi, fazani, păuni Arborophila gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal COLUMBIFORMES Columbiforme Columbidae Turturele, porumbei Columba oenops Ducula pickeringii Gallicolumba criniger Ptilinopus marchei Turacoena modestă PASSERIFORMES Paseriforme Cotingidae Cotingde (păsări împodobite) Procnias nudicollis Pasărea-fierar Pittidae Pitide (sturzi multicolori) Pitta nipalensis Sturzul multicolor Pitta steerii Sturzul multicolor Bombycillidae Bombilicide (mătăsari) Bombycilla japonica Mătăsarul japonez Muscicapidae Muscicapide (muscari) Cochoa azurea Cochoa purpurea Garrulax formosus Garrulax galbanus Garrulax milnei Niltava davidi Stachyris whiteheadi Swynnertonia swynnertoni = 537 Turdus dissimilis Mierla cu
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
potârnichi, fazani, păuni Arborophila gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal COLUMBIFORMES Columbiforme Columbidae Turturele, porumbei Columba oenops Ducula pickeringii Gallicolumba criniger Ptilinopus marchei Turacoena modestă PASSERIFORMES Paseriforme Cotingidae Cotingde (păsări împodobite) Procnias nudicollis Pasărea-fierar Pittidae Pitide (sturzi multicolori) Pitta nipalensis Sturzul multicolor Pitta steerii Sturzul multicolor Bombycillidae Bombilicide (mătăsari) Bombycilla japonica Mătăsarul japonez Muscicapidae Muscicapide (muscari) Cochoa azurea Cochoa purpurea Garrulax formosus Garrulax galbanus Garrulax milnei Niltava davidi Stachyris whiteheadi Swynnertonia swynnertoni = 537 Turdus dissimilis Mierla cu piept negru Sittidae Sitta
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
gingica Syrmaticus reevesii §2 Fazanul regal COLUMBIFORMES Columbiforme Columbidae Turturele, porumbei Columba oenops Ducula pickeringii Gallicolumba criniger Ptilinopus marchei Turacoena modestă PASSERIFORMES Paseriforme Cotingidae Cotingde (păsări împodobite) Procnias nudicollis Pasărea-fierar Pittidae Pitide (sturzi multicolori) Pitta nipalensis Sturzul multicolor Pitta steerii Sturzul multicolor Bombycillidae Bombilicide (mătăsari) Bombycilla japonica Mătăsarul japonez Muscicapidae Muscicapide (muscari) Cochoa azurea Cochoa purpurea Garrulax formosus Garrulax galbanus Garrulax milnei Niltava davidi Stachyris whiteheadi Swynnertonia swynnertoni = 537 Turdus dissimilis Mierla cu piept negru Sittidae Sitta magna Țiclean gigant Sitta
jrc6153as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91325_a_92112]
-
și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc.
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Dragoș Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri și livezi pot fi văzute veverița ("Sciurus vulgaris"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), pârșul mare ("Glis glis"), șoimulețul de seară "Falco vespertinus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), porumbelul gulerat ("Columba palumbus"), etc. Prin poziția sa, în Depresiunea Neamțului, închisă spre vest de Munții Carpați, iar spre nord și est de culmi și dealuri subcarpatice, cu rol de obstacol în calea maselor de aer subpolar
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității Breaza. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Breaza se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
a fost cumpărată de cetățenii satelor Mogoșești, Hălăucești, Luncași și Muncelu de Sus. Predomina fagul, stejarul și salcâmul. În ambele păduri găsim animale că: țapul, capră (căpriorul), veverița, șoarecul de pădure, viezurele, vulpea, ariciul, etc. Păsări: uliul, gaița, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupăza și alte specii de păsări mici. Din documente reise că la 8 septembrie 1442 acest sat există; Suret de la Ilias Vodă și Ștefan Vodă: Facem înștiințare prin slugă și boiarul nostru dunmealui Bode Mîrje carele slujind mai înainte de
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
a locurilor, a punctelor de belvedere, a pădurilor de foioase și conifere, a poienilor înflorite, a pâraielor zglobii, putând întâni o serie de peșteri (Acre, Chivadarului, Întorsuri, Ponoraș, Toaia, Peștera din Dealul Berii etc.), avene (Poșiștăul din Glimeia Mică, Groapa Sturzului, Poșiștăul lui Toderea Haiului, Poșiștăul Ministerului, Poșiștăul lui Pașcalău, Poșiștăul din Piciorul Gol etc.), ponoare (Toaia, Munău, Întorsuri, Peșteruță, Acre, Ponoraș), izbucuri (Dămișenilor, pe valea Brătcuței) ș.a. De asemenea, având în vedere distanța relativă redusă, din Damiș se poate ajunge
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
locuitorii să renunțe la școala confesională și în locul ei să înființeze școala de stat care trebuia să fie de limbă maghiară chiar dacă satul este românesc. 1871 Grigore Moroșan (Mureșan) din Vad se mută în Fundătura Vlădesei și capătă porecla de ”sturz” pentru că locuiește în pădure ca păsările. Familia și descendenții ei locuiesc în Fundul Vlădesii aproape 100 de ani până la cooperativizarea din 1959-60. 1886-1890 Se construiește terasamentul căii ferate someșene, lucrări la care iau parte din plin locuitori ai satului. Bruma de
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
sunt prepelița, potârnichea, ciocârlia și ciocârlanul, precum și răpitoarele, eretele și uliul. Prin poduri se adăpostesc răpitoarele de noapte, huhurezii și cucuvelele, detestate dintr-o superstiție stupidă. Prin pădure ar mai fi existat bufnițe, dar acum mai sunt doar granguri, mierle, sturzi, ciocănitoare, sticleți, cinteze, pițigoi și pupeze, și desigur, vestiții cuci. Din păcate turturelele au dispărut prin anii 60, eliminate de guguștiuci, păsări mai mari și mai agresive. Prigoriile și gaițele sunt ceva mai rare, dacă nu cumva au și dispărut
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
și după o conversație cu el, fuge cu o cupă din aur și află despre punctul slab din armura lui, mai exact burta. Dragonul se înfurie și, considerând că Orașul Lacului l-a ajutat pe intrus, pornește împotriva locuitorilor. Un sturz nobil, care a auzit cele spuse de Bilbo despre vulnerabilitatea lui Smaug, îi raportează acest lucru lui Bard, care reușește să ucidă dragonul cu o săgeată. Când gnomii pun stăpânire pe munte, Bilbo găsește Piatra Ark, o bijuterie de familie
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), corb ("Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus") sau uliu ("Accipiter nisus"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, arii protejate, zone naturale), astfel:
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
și opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ș.a.. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Păsările - privighetoarea, mierla, cucul, sturzul - abundă în regiune în toate anotimpurile. Lumea animală este bine reprezentată prin numeroasele exemplare de reptile, dintre care unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
cu lemn moale, molidul din înălțimile montane și salciile bătrâne de-a lungul apelor deltei. Avifauna pădurilor de molid prezintă populații de păsări cuibăritoare relative uniform răspândite în molidișul cu o accentuată uniformitate. Unele specii sunt euribionte cinteză (Fringilla coelebs), sturzul cântător (Turdus philomelos), iar altele de taigă: cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus), aușel cu cap galben (Regulus regulus), pițigoiul de munte (Parus montanus), pițigoi moțat
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
de conifere și mai puțin în cele de fag" viețuiesc forfecuța (Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha leucoptera) și corbul - ocrotit (Corvus corax). Mierla neagra - sau sură (Turdus merula) și ce de padure - sau gulerată (Turdus torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul (Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
șobolanul de câmp, popândăul, șoarecele de mișuna, iar la Malcoci a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc, mierla de piatră etc. O specie ce cuibărește în podișul de la Babadag și din Munții Măcinului(singurul loc din țară) cu efectiv destul de redus sub 20 de exemplare e șorecarul mare. Munții Măcinului constituie singurul loc din țară
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Saxicola torquata"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), graur ("Sturnus vulgaris"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz cântător ("Turdus philomelos"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează. Arbori și arbusti cu specii de: tisă ("Taxus
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]