3,031 matches
-
general, ce se întîmplă. În rețelele semantice am relaționat categoriile și subcategoriile ca să explicăm cît mai strîns un aspect sau altul (temă) a fenomenului social investigat. De fapt, începînd cu analiza primului interviu și focus grup, am legat categoriile cu subcategoriile lor, adică am observat dacă acestea par să fie condiții, acțiuni, interacțiuni, consecințe. În analiza calitativă acestea se numesc "ipoteze", intuiții despre modul cum conceptele se legă, cum pun în relație două sau mai multe concepte, explicînd ce, de ce, unde
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la nivel conceptual mai mult decît la nivelul datelor crude) și, de aceea, este important să fie validate și elaborate mai departe prin compararea continuă a evenimentelor din date. Menționăm faptul conform căruia codarea, fie ea deschisă (identificarea categoriilor și subcategoriilor), fie axială (relaționarea categoriilor și subcategoriilor), nu reprezintă acte secvențiale. Una nu oprește codarea pentru proprietăți și dimensiuni, în timp ce cealaltă dezvoltă relațiile dintre concepte. Ele procedează împreună în mod natural. Oricum, categoriile majore încă nu sînt integrate să formeze o
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la nivelul datelor crude) și, de aceea, este important să fie validate și elaborate mai departe prin compararea continuă a evenimentelor din date. Menționăm faptul conform căruia codarea, fie ea deschisă (identificarea categoriilor și subcategoriilor), fie axială (relaționarea categoriilor și subcategoriilor), nu reprezintă acte secvențiale. Una nu oprește codarea pentru proprietăți și dimensiuni, în timp ce cealaltă dezvoltă relațiile dintre concepte. Ele procedează împreună în mod natural. Oricum, categoriile majore încă nu sînt integrate să formeze o schemă teoretică explicativă. Codarea selectivă reprezintă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
buna credința, naivitatea, ignoranța lui Ovidiu, agravată însă de circumstanța că delictul era îndreptat împotriva împăratului, am ajuns la concluzia că acest delict aparținea sferei mai ample, categoriei infracțiunilor de lezare a maiestății și mai precis, celei de a treia subcategorii, anume a injuriilor, chiar și prin cuvinte, împotriva împăratului. Complicitatea la calomnie putea fi foarte comod invocată pentru o acuzație de maiestate lezată. Era mijlocul cel mai ușor pentru a scăpa de poet, care obstrucționa prin activitatea sa poetică, dar
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
zâmbetului), iar pleoapa inferioară ridata (că în cazul fericirii). Amestecul fericire-dispreț poate apărea, de asemenea, cu ridicarea unilaterală a colturilor gurii, combinată cu un zâmbet foarte discret 209. (b) există unele neînțelegeri, dar se reușește depășirea lor: patru familii. La subcategoria familiilor biparentale în care adolescență generează anumite stări conflictuale, părinții și adolescenții reușind să le depășească, am remarcat o expresivitate comportamental-nonverbală intensă compusă din: expresii faciale variate, gestica activă, paralimbaj nuanțat. Sunt aspecte în a caror detaliere și analiza nu
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
variate, gestica activă, paralimbaj nuanțat. Sunt aspecte în a caror detaliere și analiza nu vom intra, întrucât nu fac obiectul cercetării noastre; am considerat potrivit a le menționa tocmai datorită caracterului lor accentuat. O altă dominantă observată: daca la alte subcategorii tendința a fost de a dialogă pe un ton cât mai discret, grupul la care facem referire a simțit nevoia de a discuta pe un ton aproape normal, fiind necesară intervenția noastră în acest sens. Unitățile de acțiune analizate, selectate
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
subiecți pentru a reuși identificarea expresiilor predominanțe, la familiile încadrabile categoriei părinți cu vârsta cuprinsă între 35-45 de ani; pentru că, așa cum am observat pe parcursul cercetării, o predominantă există întotdeauna! (a) adolescență nu generează probleme specifice: două familii. Și subiecții din subcategoria (a) s-au remarcat printr-un comportament nonverbal activ nu doar la nivelul fetei, dar și la nivelul gesticii; de asemenea, o anumita dezinvoltura specifică, atât în conținuturile exprimate verbal, cât și în cele nonverbale. Ne-a atras atenția, în
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
Aceste presupoziții ar putea fi susținute și de următorul argument: deși am sugerat fiecărui grup de subiecți cu care am lucrat în această cercetare că discuția înregistrată video să se axeze pe una din temele propuse, cei mai mulți dintre subiecții acestei subcategorii ne-au adresat întrebarea: "N-am putea să discutăm pe mai mult de una din teme?" sau "Este obligatoriu să abordăm doar una din teme?" (și, desigur, alte câteva formulări, conținând aceeași idee). Să mai spunem că îndemnuri de genul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
completării chestionarelor, care a urmat video-înregistrării, a adus eliberarea de toate aceste manifestări nonverbale; nu mai interesa pe nimeni cât e ceasul, "ticurile" dispăruseră și ele, iar sete... nu-i mai era nimănui. Expresiile faciale identificate că predominanțe la această subcategorie au fost: tristețe, fericire, dezgust, dispreț, furie, fericire-dispreț, furie-tristețe, fericire-dezgust, respectiv unitățile de acțiune: UA1, UA4, UA5, UA6, UA7, UA9, UA10, UA11, UA12, UA14, UA15, UA24, UA25. (c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: o singură familie. O subcategorie
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
subcategorie au fost: tristețe, fericire, dezgust, dispreț, furie, fericire-dispreț, furie-tristețe, fericire-dezgust, respectiv unitățile de acțiune: UA1, UA4, UA5, UA6, UA7, UA9, UA10, UA11, UA12, UA14, UA15, UA24, UA25. (c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: o singură familie. O subcategorie de subiecți cu un dialog ceva mai "aprins". Din câte au relatat la sfârșitul ședinței, aproape toate temele de discuție propuse de noi se circumscriau zonei de probleme ce le caracteriza relația. De aici, și prelungirea duratei premergătoare începutului propriu-zis
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
30% Reprezentarea grafică a distribuției expresiilor faciale emoționale pentru categoria adolescenți cu părinți tineri IV. Familii în care părinții au vârsta cuprinsă între 46-55 de ani: 8 (opt) (a) adolescență nu a adus cu sine neînțelegeri specifice: două familii. O subcategorie la care prezenta zâmbetului adevărat (Duchenne's smile) a constituit notă dominantă a interacțiunii, fapt valabil deopotrivă în cazul adolescenților, și în cel al părinților. Era evidență bună relație pe care o aveau, atât prin veselia care însoțea dialogul, dar
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de intensitate: UA1, UA2, UA5, UA6, UA7, UA12, UA14, UA25, UA26. (b) sunt unele neînțelegeri, dar se reușește depășirea lor: două familii Exceptând câteva tentative de zâmbet ușor, expresia facială a zâmbetului adevărat a lipsit. Am observat că, spre deosebire de restul subcategoriilor de subiecți, atmosfera a fost monotona, lipsind acel tonus necesar unor dialoguri active bidirecțional; s-ar putea vorbi de o lăsare în voia lor a lucrurilor, o indiferență sau o neimplicare a părților în construirea relației. Acestor observații le mai
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
mai controla. Deși aceste două forme de exprimare a furiei la nivelul gurii sunt, de obicei, în-soțite și de implicarea ochilor și sprâncenelor, ele pot apărea și singure 217. (c) sunt probleme ce nu pot fi rezolvate: patru familii La subcategoria la care ne referim, am remarcat un feedback redus din partea adolescentului; în pofida eforturilor părinților de a-si antrena copilul într-un dialog constructiv, atitudinea slab cooperanta a rămas constantă pe durata interacțiunii video-înregistrate. Numeroase au fost negațiile (prin mișcarea stânga-dreapta
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
într-un ritual magico-religios, și-au dobândit sensul curent abia în secolul al XIX-lea, când au fost opuse una alteia, pe fondul evoluției și fundamentării teoretice a dramei romantice. Esteticianul grec găsește ca element comun, pentru teatru și epopee, subcategoria eroului, cu adaosul semnificativ că în teatru se pune un mai mare accent pe dimensiunea luptei, a conflictului. Or, în elementul conflictual se vede mai bine diferența dintre tragic (categorie închisă, pentru că forțele ce se înfruntă sunt inegale, iar eroul
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
se arată a fi genul ei de predilecție". 99 Vezi scena despărțirii dintre Bizu și Diana din finalul romanului Firu'n patru. 100 E. Lovinescu, "Gustul lacrimilor", în Critice, vol. III, ed. cit., p. 164. Tragedia e considerată aici o subcategorie a melodramei (p. 173). 101 Peter Brooks, op. cit., p. 10. 102 Ibidem. 103 Condiționarea imaginarului de principiul verosimilității e explicată pe larg de Jean Starobinski, în Relația critică (vezi mai cu seamă capitolul al II-lea, "Imperiul imaginarului"). După Goethe
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
elementelor simbolice care se raportează la aceasta formînd "clasele lor constituante", mai mult sau mai puțin relaționate între ele (Lahlou, 1998, pp. 51-83). În practică, un individ (sau observator) utilizează reprezentările sau siplexurile luînd din universul său de posibilități o subcategorie numită "limbaje-U", constituită din elemente cognitive, descriptive, din definiții, acțiuni, toate adaptate contextului conduitelor sale și avînd o desemnare lexicală (un nume X, la care se raportează o reprezentare). Aceste rezerve de informații și cunoaștere sînt atît sociale și generice
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se schimbe. Paradigmele evoluează"59. William Sewell trasează conturul unei "sociologii evenimențiale". Viața socială poate fi conceptualizată ca fiind compusă din nenumărate fapte (happenings) [...]. Majoritatea faptelor reproduc structuri sociale și culturale fără schimbări semnificative. Evenimentele (events) pot fi definite ca subcategorii relativ rare ale faptelor care transformă semnificativ structurile"60. În ultimii ani, marile paradigme s-au estompat, spune Yvon Le Bot61. Refluxul marilor paradigme a fost însoțit de "împrăștierea" unor actori sociali... Apar alții însă, unii mai timizi, mai dispersați
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
număr, precum și frecvența rădăcinii nominale zero, respectiv raportul invers proporțional dintre conținutul semantic și sfera de întrebuințare (între intensiune și extensiune, cu alți termeni). Nu este de neglijat faptul că specialiștii au stabilit, în funcție de relevanța în plan gramatical, și alte subcategorii lexicosemantice specifice ale clasei substantivului, în afară de numele proprii: substantivele compacte, abstracte, colective, personale, relaționale, postverbale, care prezintă, fiecare, caracteristici distincte față de substantivele prototipice - e drept, nu atît de multe și de profunde cum sunt cele care detașează numele proprii de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în același timp). La nivel de sistem, masa numelor de locuri are o structură mult mai complexă (de unde clasificările diverse și detaliate, cu diferite niveluri de cuprindere) decît masa numelor de persoane, clasificabilă într-un număr restrîns de categorii și subcategorii. Numele de persoane au un caracter mai pur ca nume proprii decît numele de locuri, care se mențin mai aproape de apelative din cîteva puncte de vedere. Un exemplu sugestiv îl constituie genul personal (genitivul cu articol postpus și acuzativul cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ape), hileonime sau fitonime (nume de locuri acoperite de formațiuni vegetale), hodonime sau odonime (nume de căi de comunicație), choronime sau regionime (nume de structuri teritoriale majore: ținuturi, provincii, plase, județe, regiuni, țări, continente etc.). Pe lîngă acestea sau ca subcategorii ale unora dintre ele, se vorbește de oronime (nume de munți), potamonime (nume de ape curgătoare), limnonime (nume de ape stătătoare), talassonime (nume de mări și oceane), urbanonime (nume de locuri din cuprinsul orașelor), exonime (numele romînești ale unor topice
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nume de mări și oceane), urbanonime (nume de locuri din cuprinsul orașelor), exonime (numele romînești ale unor topice din teritoriile altor limbi), nume de puncte de reper (arbori singuratici, fîntîni, poduri etc.). Fiecare dintre aceste grupări are cel puțin două subcategorii, în funcție de mărimea și de impor tanța obiectului geografic denumit: macrotoponime (sau toponime majore) și microtoponime (sau toponime minore). Complementară clasificării geografice în funcție de „colectivitatea de fenomene“ cuprinsă în topicul desemnat este clasificarea denumită de Iorgu Iordan onomasiologică, adică pornind de la aspectul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aspectul natural ori social care a determinat contractarea raportului denominativ originar, clasificare folosită de către toponomaști o lungă perioadă pentru descrierea și caracterizarea ansamblurilor toponimice mai extinse ori mai restrînse. Cele patru mari categorii astfel stabilite, care au fiecare mai multe subcategorii, disting toponime: topografice (natura și forma locu lui, acoperirea, însușirea, poziția față de punctele cardinale), sociale, istorice și psihologice. Clasificările numite lingvistice sunt mult mai numeroase și mai diverse decît cele geografice. Aspectele cele mai frecvent folosite drept criterii de clasificare
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lexicogramaticală sui-generis, ori ulterior toponimizării inițiale, ca o modalitate de consolidare (potențare) a individualizării înfăptuite de toponimul originar, format dintr un singur cuvînt, care devine centrul sintagmei no minale toponimice. Apartenența unui nume compus la una sau la alta dintre subcategorii poate rezulta în urma unei analize specifice, coroborată cu examinarea statutului termenilor care alcătuiesc formația în discuție. Modificatorii, potrivit GBLR(Gramatica de bază a limbii romîne (n.a.), „au rolul de a restrînge extensiunea (clasa de referent) a substantivului“ și pot fi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat de literatura didactică discursul care exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, ii) manuale de istorie a românilor; iii) miscellanea: legislație, referințe, anuare ș.a., respectiv iv) rapoarte de cercetare ale sondajelor de opinie și baze de date statistice utilizate. Lista lucrărilor de specialitate formează o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sau mai multe apartamente. Așa cum am menționat, proprietățile cu cinci sau mai multe unități sunt considerate proprietăți comerciale, și solicită Împrumuturi comerciale. Aceste tipuri de proprietăți sunt În general denumite În continuare apartamente, și chiar În această categorie există diferite subcategorii, fiecare cu propriile avantaje și dezavantaje. În general, clădirile de apartamente sunt Împărțite În funcție de dimensiune În: mici, medii și mari. Clădirile mici de apartamente au În general 50 sau mai puține unități. Clădirile mijlocii sunt cele care au Între 50
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]