811 matches
-
grad mai restrâns de acțiune, diferențiate de la un grup social la altul. Acestea sunt valorile subculturilor unei societăți. "Ele reflectă abilitatea indivizilor de a sintetiza și a extrage aspectele care sunt importante pentru ei (de preț, aspecte valorice) din multiplele subculturi din care fac parte"204. Acceptarea diferențierilor valorice este un principiu de funcționare a societății umane, care se exprimă prin toleranța socială. Diversitatea este o caracteristică esențială a manifestărilor vieții sociale, iar a înțelege că nu toată lumea este ca tine
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
controversat al psihopedagogilor, generator de opinii și discuții contradictorii. Unii o consideră “vârstă ingrată”, alții, dimpotrivă, “vârsta de aur”; pentru unii ea este “vârsta crizelor, anxietății, nesiguranței, insatisfacției”, în timp ce pentru alții este “vârsta marilor elanuri”; este “vârsta contestației, marginalității și subculturii”, dar și “vârsta integrării sociale”; este “vârsta dramei, cu tot ce are ea ca strălucire, dar și ca artificiu” - decretează unii, ba nu, ripostează alții, este “vârsta participării la progresul social”; cei mai mulți o consideră ca fiind în totalitate o “problemă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
școlară. În contextul acestui conflict, minoritarii percep școala ca pe o instituție străină ce-i constrânge să-și însușească un sistem de valori care-i înstrăinează de comunitatea lor. Prin urmare, riscul pierderii identității îi determină să producă o contracultură (subcultură) cu sursa în propria apartenență culturală. Această contracultură se constituie într-o premisă puternică pentru rezistența școlară: ei resping atât sistemul școlar din punctul de vedere al organizării normative, cât și sistemul de valori, prin obținerea deliberată de rezultate slabe
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
despre manipulări mari. Acestea "sunt reprezentate de influență întregii culturi în mijlocul căreia viețuiește individul. Sistemul de valori, comportamentul, felul de a gândi al individului sunt determinate, în primul rând, de normele scrise și nescrise ale societății în care trăiește, de subculturile cu care vine în contact."38 Pe cât de adevărate sunt cele de mai sus (aproape niște truisme, de fapt) pe atât de neinspirată este includerea respectivelor influențe printre manipulări. Făcând apel la Jean Piaget, Ficeac afirmă că "înainte de a fi
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
sufletul. Știința și cultura viitorului nu vor mai rezista decât sub imperiul esențialului. Am intrat în noul mileniu mult mai decojiți de optimism. Neobarbarii pariază pe deșert. Epoca actuală trece și spiritul prin grilele profitului. Hiperspecializările recente generează prosperitate și subcultură. Terorismul actual înseamnă Inchiziție la puterea n. Sindromul schimbului comercial ne-a penetrat toate intimitățile. Capitalismul a intrat de multă vreme în putrefacție. Dar are încă un miros plăcut. Mă tem că pe soclul viitorului se va cățăra greața. Epuizant
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Economia de piață devine imbecilă când vrea să guverneze și sentimentele. Nici această arogantă eră Coca-Cola nu ne-a scos de a binelea din peșteri. Civilizația ne uniformizează, cultura ne vrea diferiți. Mileniul al treilea s-a născut captiv al subculturii media. Omul actual este așezat sub semnul grabei. În unele epoci, tehnica nu face decât să înmiresmeze cadavre. Cine a greșit, oare, în mariajul dintre om și tehnică? După palidele „mal du siecle” ale înaintașilor, nouă ne-a fost dat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un altar de surâsuri. Cultura este moneda cea mai stabilă a relațiilor interumane. Cultivând disprețul față de carte și de artă în general, mass-media poate face din omul contemporan o frumusețe de imbecil. Mileniul al treilea s - a născut captiv al subculturii media. Comunismul a fost ineficient. El nu a izbutit să creeze un om nou, așa cum mass-media actuală este pe punctul de a reuși. Trupul a optat pentru civilizație, sufletul - pentru cultură. Mă tem că Internetul nu este decât o mită
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fotbalul s-a asociat mereu bucuriei, mândriei că pot aprecia o fază bună, triumfului când naționala câștigă. Amărăciunii când pierde. în ultimul an însă, ca în multe alte domenii ale vieții noastre publice, am trăit sentimentul că simpatica și necesara subcultură a fotbalului a devenit subumanitate și că microbiștii s-au transformat în microbi... S-au mai scris articole despre șovinismul mergând până la neo-nazism al unora dintre galerii, despre niște szte-uri incredibile pe Internet (invitații directe la exterminarea - chiar acest cu-vînt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
din "rezerva comună de cunoștințe și experiențe", pentru a avea ce pune în "cultura școlară". Cine face selecția, spune Bourdieu, are putința de a impune "arbitrariul cultural" ca adevăr universal, însușit de către toți. Legitimarea acestui "arbitrariu cultural" face ca orice subcultură, contracultură care nu se revendică de la el să apară ca "ilegitimă". Membrii sub-socioculturilor se pot "rușina" că fac parte din ele și să caute să ajungă la cultura legitimată, "legitimă". Școala legitimează arbitrariul selectat pe care îl inculcă, îl transmite
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
aceste modificări vorbește Baudrillard, care arată că, "în vreme ce modernitatea a fost caracterizată de explozia bunurilor, a mecanizării, a tehnologiei, a schimbului și a pieței, societatea postmodernă este locul unei implozii a tuturor granițelor, regiunilor și distincțiilor dintre cultura înaltă și subcultură, dintre aparență și realitate și dintre toate opozițiile binare instituite de filosofia și teoria socială tradiționale. Pentru Baudrillard, aceasta înseamnă sfârșitul tuturor pozitivismelor, al marilor referințe și finalități ale teoriei sociale precedente: Realul, Înțelesul, Istoria, Puterea, Revoluția și chiar Socialul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
idei, datini și simboluri care caracterizează un grup de oameni, este un mod activ de viață al unei națiuni. Sistemul de indicatori referitor la dimensiunea culturală a mediului social este format din: 89. Eterogenitatea culturală. Existența unui număr mare de subculturi nu poate fi considerat ca un factor de risc decât În măsura În care aceste subculturi (ce conduc la formarea unor grupuri etnice - minorități) nu au reușit să fie asimilate de una dominantă. Dacă nu vor putea fi asimilate, aceste grupuri vor căuta
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
activ de viață al unei națiuni. Sistemul de indicatori referitor la dimensiunea culturală a mediului social este format din: 89. Eterogenitatea culturală. Existența unui număr mare de subculturi nu poate fi considerat ca un factor de risc decât În măsura În care aceste subculturi (ce conduc la formarea unor grupuri etnice - minorități) nu au reușit să fie asimilate de una dominantă. Dacă nu vor putea fi asimilate, aceste grupuri vor căuta să-și păstreze cu orice preț identitatea națională, vor Încerca să se rupă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și apărarea instituțiilor democratice. CONFLICTELE CULTURALE SLABE SAU INEXISTENTE Instituțiile politice democratice au mai multe șanse să reziste și să se dezvolte într-o țară destul de omogenă pe plan cultural, avînd mai puține șanse de reușită într-o țară cu subculturi strict diferite și conflictuale. Culturile distincte sînt deseori rezultatul diferențelor de limbă, religie, rasă, identitate etnică, regiune și uneori ideologie. Membrii împărtășesc identități și legături emoționale comune; fac o distincție clară între "noi" și "ei". Se îndreaptă către ceilalți membri
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
-lea cînd au sosit imigranți din Asia pentru a lucra ca muncitori la căi ferate și ferme. A mai fost un diferend pe care asimilarea nu l-a putut aplana. La începutul secolului al XIX-lea s-a dezvoltat o subcultură, o economie și o societate distinctă bazată pe sclavie în cadrul statelor sudice ale Americii. Americanii de aici se deosebeau de compatrioții lor din statele nordice și vestice prin faptul că duceau două moduri de viață fundamental incompatibile. Rezultatul final a
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
civil care a urmat a durat patru ani și a dus la pierderea unui important număr de vieți omenești. Iar conflictul a continuat să existe chiar dacă statele sudice au fost învinse iar sclavia a fost abolită. S-a dezvoltat o subcultură sudică diferită și o structură socială în care supunerea cetățenilor afro-americani a fost impusă prin amenințări și actualizarea violenței și a opresiunii. Cam atît s-ar putea spune în legătură cu nereușitele anterioare ale procesului asimilării. Pe la sfîrșitul secolului al XX-lea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nu va mai putea asigura controlul pe cale pașnică al conflictelor culturale, sub incidența procedurilor democratice? Sau, dimpotrivă, va deveni o societate în care varietățile culturale vor genera un nivel superior al înțelegerii reciproce, toleranței și concilierii?5 Decizia prin consens. Subculturile distincte cu potențial conflictual au existat în Elveția, Belgia și Olanda. Ce se poate desprinde din experiențele acestor trei țări democratice? Fiecare și-au creat aranjamente politice care au necesitat consensul unanim sau majoritar pentru deciziile luate de guvern sau
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
consensul unanim sau majoritar pentru deciziile luate de guvern sau parlament. Principiul regulii majorității a fost înlocuit (în proporții diferite) cu un principiu al unanimității. Astfel, orice decizie guvernamentală care ar afecta în mare măsură interesele uneia sau mai multor subculturi, urma să fie luat cu acordul explicit al reprezentanților acelui grup în guvern și parlament. Această soluție a fost înlesnită de RP, care a asigurat reprezentanților fiecărui grup un procent echitabil în cadrul parlamentului. Erau de asemeni reprezentați și în guvern
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și parlament. Această soluție a fost înlesnită de RP, care a asigurat reprezentanților fiecărui grup un procent echitabil în cadrul parlamentului. Erau de asemeni reprezentați și în guvern. Și, datorită procedurilor consensuale adoptate în aceste țări, membrii din guvern ai fiecărei subculturi puteau să-și exercite dreptul de veto în privința vreunei politici cu care n-ar fi fost de acord. (Asemenea aranjamente pe care politologii le numesc "democrații consociaționale" prezintă aspecte foarte diferite între cele trei țări. Pentru detalii consultați Anexa B
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și de religie protestantă. Iar competențele cantoanelor se conformează nevoilor culturale. Ca și celelalte soluții politice democratice la problema diversității culturale, soluția elvețiană are nevoie, de asemeni, de condiții speciale în acest caz, cel puțin două. Mai întîi, cetățenii unor subculturi diferite ar trebui să fie deja separați din punct de vedere teritorial, astfel încît soluția să nu ridice vreun obstacol major. Apoi, deși despărțiți în unități autonome, cetățenii trebuie să aibă o identitate națională, precum și scopuri și valori comune suficient
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
să fie explorate cu grijă, cu ajutorul unor experți competenți în sistemele electorale. Apendicele B ACOMODAREA POLITICĂ ÎN ȚĂRILE DIVIZATE DIN PUNCT DE VEDERE CULTURAL SAU ETNIC În țările democratice, aranjamentele desemnate să asigure un grad satisfăcător de acomodare politică între subculturile diferite se împart în două tipuri: "democrația consociațională" și aranjamentele electorale. Democrațiile consociaționale rezultă în formarea unor mari coaliții de lideri politici după alegeri desfășurate după sistemul electoral RP, care asigură fiecărei subculturi o parte din locurile în legislativ, proporțional
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
un grad satisfăcător de acomodare politică între subculturile diferite se împart în două tipuri: "democrația consociațională" și aranjamentele electorale. Democrațiile consociaționale rezultă în formarea unor mari coaliții de lideri politici după alegeri desfășurate după sistemul electoral RP, care asigură fiecărei subculturi o parte din locurile în legislativ, proporțional cu procentul său relativ de voturi. Autoritatea în acest domeniu este Arend Lijphart, care oferă o privire de ansamblu în Democracy in Plural Societies: A Comparative Exploration (New Haven London: Yale University Press
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în așa fel încît negocierea, compromisul și formarea unei coaliții devin inutile. Unii observatori găsesc utilitatea în sistemul Votului Alternativ descris în Apendicele A. Exigențele de distribuție ar putea sili candidații la funcția prezidențială să obțină voturi din partea mai multor subculturi sau grupuri etnic. (Totuși, în Kenya, în ciuda prevederii ca "pentru a fi ales președinte, un candidat trebuia să întrunească cel puțin 25% din voturi în cel puțin 5 din cele 8 provincii ..., în 1992, o opoziție divizată i-a permis
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mesajului codificat grafic i-au asigurat succesul. Bineînțeles, există bandă desenată și pentru adulți, mai ales cea de dragoste sau cea de groază, dar chiar și în jurul publicațiilor dedicate super-eroilor s-au coagulat grupuri de fani maturi, implicați într-o subcultură mică și coezivă, în care se regăsesc colecționari, cunoscători, critici, puncte de distribuție, întruniri și publicații specializate 740, ca The Comics Journal, editat începând din 1976 de către Gary Groth, periodic care vădește un larg orizont intelectual și un discurs critic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
of the 1930s, p. 137. 492 Eric Mairet, La reconnaisance en demi-teinte de la bande dessinée, p. 135. Cercetătorul în domeniul culturii de masă, continuă Maigret, este un "Ianus cu ambele chipuri triste", un amator marginalizat în universitate, cel responsabil cu "subcultura" în sens peiorativ, fanaticul care practică prozelitismul în câmp intelectual, dar care, pe de altă parte, este privit ca susținătorul unei științe formale și inumane de către împătimiții aceluiași câmp. Ibidem, p. 126, nota 40. 493 Douglas Kellner, The X-Files and
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
povestitoare și că această memorie nu acceptă alte scheme de povestire În cazul acelui text. A spune cu alte cuvinte ar Însemna să inventeze altă variantă și P. nu vrea pur și simplu; el apără dreptul de a exista al subculturii (limbajele argotice aparțin modului de a se exprima al subculturilor). Mi-am amintit că eu nu am o schemă narativă decât pentru fapte deja sintaxizate; acestea dispar din memoria mea odată cu schemele prin care sunt comunicate. Ideal ar fi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]