707 matches
-
si recompenselor); ii) prin înțelegerea superioară, critică, a rațiunilor acestor habitudini și explicarea întregului mecanism moral cu ajutorul unei teorii etice, politice care să poată furniza, în ultimă instanță, temeiul elaborării unei legislații morale menite să asigure educația mulțimii. Regulile morale sublimate în „legi” care au asociat penalizări, joacă un rol important în etica aristotelică. Atunci cănd Stagiritul afirmă în II,2 că evaluarea acțiunilor particulare e lipsită de precizie și „nu cade sub nici o mulțime de reguli” , fiind la îndemăna exclusivă
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
de la sport la întreprindere, de la sărbătoare la religie, trecând prin toate codurile de politețe și interacțiunile cele mai banale. În afara pericolelor unei confuzii între comparatism și analogie, riscul deja semnalat este de a închide interpretarea în teatrul ritului; de a sublima o dimensiune simbolică, a cărei elaborare ar fi astfel deconectată de mizele sociale concrete, adică lipsită de orice conținut. Felul în care M. Segalen își prezintă viziunea despre dezbaterile dintre sociologi și etnologi în privința vânătorii este de-a dreptul simptomatic
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Mauss, "Essai sur le don", Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1950, pp. 145-279. 3 Începând cu Lévi-Strauss care, reproșându-i lui Mauss că nu a "văzut schimbul" dincolo de tripla obligație a da-a primi-a restitui, asimilează socialul cu schimbul, sublimându-i dimensiunea simbolică și reducând circulația bunurilor ca și pe cea a femeilor la un troc de semne. Cf. C. Lévi-Strauss, "Introduction à l'oeuvre de Marcel Mauss", in Sociologie et anthropologie, PUF, Paris, 1950, IX-LII, precum și Anthropologie structurale, Plon
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care se simțea legat printrun soi de dragoste cu semn negativ. Să nu uităm însă nici Hanul lui Mânjoală, operă în care Caragiale realizează, cu personaje de burghezie incipientă, o atmosferă locală aproape baladescă. Urmărirea modului în care fantasticul se sublimează în structură epică de aspect baladesc, punct geometric în care se creează acum ,,forma mixtă’’ a celor două tipuri de influență postulate de Lucian Blaga, este tentația critică cea mai puternică. Comparativ cu În vreme de război și La conac
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Jurnalul de la Păltiniș a reprezentat, paradoxal, prima răzbunare nevrotică față de o tutelă care mă pregătea pentru "construcția unei opere" în vreme ce eu aș fi vrut să învăț cum se dă glas unei vibrații. Iar răzbunarea (inconștientă) era aceasta: cel care își sublimase vibrația proprie într-un discurs ontologic (discurs ce termina prin a face vibrația de nerecunoscut) și care, ca maestru, era pe cale să facă același lucru cu discipolii lui, devenea personaj într-un "scenariu vibratoriu" care îl ucidea tocmai pentru că era
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
multora dintre iluștrii eroi ai romanelor de aventuri să fie continuate de mâini măiestre și astfel să se audă de ei cel puțin până la vârste respectabile"284. Epicul evenimențial al cărții, rezumat la "o sumedenie de lupte fulgerătoare și înspăimântătoare, sublimă schimbare de decor și cântece, adecvate sau nu prea", are un deznodământ fericit ("eroul și eroina noastră se întâlnesc [...] nu voi pretinde că aud ce-și șoptesc și mă voi opri aici cu descrierea acestei scene a întâlnirii, deși trebuie
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
din umilință și frică reprezintă substanța acestui tip de literatură. Suferința autentică, trăită pe viu, încarcă până la refuz o literatură ce nu mai seamănă cu nimic din ce s-a scris înainte și care devine spațiu al unor trăiri extreme sublimate în cuvânt. Nu există nimic artificial în această literatură, nimic fabricat "în laborator", aseptic și neconvingător. Este o literatură vibrantă, capabilă să emoționeze nu numai psihologic, ci și estetic. Asta e ceea ce rămâne. Capitolul 2 Mărturia lui Soljenițîn 2.1
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
atare, momente precum participarea la război, detenția politică, deportarea, boala incurabilă și chiar exilul au existat în viața multor oameni. Abia puse la un loc, într-o înșiruire ce definește viața unui singur om și subsumate necesității de a fi sublimate în actul literar, aceste momente alcătuiesc un destin excepțional. Despre anul nașterii lui A. Soljenițîn (1918) se poate spune că se plasează la frontiera a două epoci, cea rusă și cea sovietică. Putem pune în relație cu acest detaliu interesul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
datate. În acest caz, ficțiunea nu este un refugiu împotriva realului sau un refuz al realului, ci un mod de organizare a acestuia, pentru a putea fi comunicat. Ea susține artistic realul, îi dă consistență și concretețe. "Strigătul" lui Soljenițîn, sublimat în literatură, vine tocmai din spaima că minciuna ar putea să se impună definitiv ca adevăr și lumea nu va ști niciodată că a existat și o altă dimensiune a realității vizibile. Capitolul 3 A. Soljenițîn maestru al prozei 3
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
regimului. Distanțarea de calea ferată are același rol de izolare de spațiul violenței. Nu întâmplător, Matriona se temea de trenuri. Cu viteza și zgomotul lor, acestea reprezintă violența și, în același timp, ceva creat artificial, opus naturaleței din viața poporului, sublimă în simplitatea ei. Se pot corela aceste aspecte cu ideea lui Soljenițîn, exprimată și în altă parte, că revoluția, în loc să îndrepte Rusia spre progres, a reprezentat un act de violență care i-a schimbat traiectoria spre colaps. Mutarea cu forța
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Matriona" este plasată și ea în opoziție cu personajul principal al povestirii, însă din alt punct de vedere decât în cazul lui Faddei. Și această "a doua Matriona" cunoaște suferința, dar, spre deosebire de Matriona, ea nu are capacitatea de a o sublima. Acumulând sensuri ale unei vieți creștine autentice, povestirea Gospodăria Matrionei capătă, în finalul ei tragic, un sens deosebit, simbolic. Acest sens relaționează moartea Matrionei cu moartea lui Iisus Hristos, după părerea lui A. Urmanov. Întunericul care se lasă după moartea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
adică însuși materialul ce ar fi trebuit să servească pentru un nou volum de Memorii, dacă în decursul tratării lui nu s-ar fi organizat singur sub forma ficțiunii romanțate (s.n.), fără pretenția adevărului istoric, dar cu intenția precisă și sublimată de a reconstitui adevărul psihologic în linii și mai categorice decât realitatea amorfă sau variată. Privit, așadar, sub raportul condițiilor genului epic, Bizu e mai puțin decât un roman sau, în orice caz, altceva decât un roman; privit însă prin
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
decât "o primă etapă în procesul creației", "valabilă numai pe măsura dezagregării inițiale în elemente ce vor avea să se combine apoi în alcătuiri noi". Apoi, cum "contactul îl au toți și tocmai cei ce-l trăiesc mai intens îl sublimează mai puțin", înseamnă că arta "începe dincolo de dânsul, de la sublimarea lui", fiind în mod fatal "claustrație și halucinație; combustiune interioară și vis de treaz, deformare și viziune personală în planuri noi". De aceea, psihologia lui Bizu e de la bun început
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de nedespărțit. Nu rare sunt cazurile cînd viguroase potențe și latențe spirituale apar prea curînd epuizate , sau rămîn "suspendate", adică nerealizate în acest plan. Dar, cum nimic nu se pierde, ele se vor metamorfoza și vor reveni, sau se vor sublima prin eliberare și cunoaștere, prin centrarea în absolut, printr-o subtilă teoză de tip extatic. În general, este puternic cel ce oferă, dar depinde și ce anume. De pildă, cine vă oferă o cale de perfecționare morală e mai puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pe care matematica prestigiditează cunoașterea ca reducere la absurd!) legitimează externalitățile drept opțiuni raționale. Dacă însă raționalitatea și raționalizarea ca țeluri ale Economiei nu sunt simple vorbe de duh, ele n-ar trebui să sărăcească funcția conștienței de a se sublima ca Rațiune. Deplinătatea minții, ca mediu natural al logicii și poieticii, semnifică incluziunea, iar nu excluziunea operatorilor pe criterii de apartenență exclusivă (la rațional sau emoțional ca părți indestructibile ale conștiinței). Dicționarele ne spun, între altele, că Economia este știința
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care, apoi, susțin idei. Limpeziri metodologice Modernitatea teoriei paradigmei relansate de Kuhn este evidentă. (Kuhn, 1976) Practic, opera lui Kuhn este corectă politic cu opțiunea americană pentru modelul explicativ al emergenței umane dinspre ideal spre real teoretizată de Platon și sublimată de iluminiști. Din faptul că știința este o cunoaștere aproximativă (deși corect ar fi să se spună: aproximare a cunoașterii naturii în general - deci și a naturii umane) apare o tensiune inevitabilă în legătură cu măsura adevărului. Rezultatul demersului științific, al cunoașterii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
au subscris partizanii este recognoscibilă direct În manifestele lansate de grupurile de rezistență din Făgăraș și semnate „Craii libertății”, „Partizanii libertății” sau implicit, În semnături ca „șoimii Carpaților”, „Vulturii Carpaților”44. Aceste denumiri extrase din universul natural al ființelor ce sublimează curajul și libertatea aparțin tradițiilor populare, ethosului românesc În durata lungă. Același patrimoniu simbolic este detectabil În titlul manifestelor emise de grupul Capotă-Dejeu din Munții Apuseni, grup care s-a remarcat prin puternica propagandă anticomunistă. Varietatea tematică prezentă În aceste
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
pulsională, cu caracter de „violență”, corespunde „arhetipului patern”. În plus, trebuie remarcată nevoia de posesiune și supraestimare. Din cele de mai sus se poate desprinde că simbolistica culturală a sexualității este de o mare complexitate și diversitate. Ea reprezintă forma sublimată de „manifestare liberă”, necenzurată a sexualității, construită în jurul unor modele arhetipale și exprimată prin conduite stilistice corespunzătoare acestor arhetipuri. Ordinea organizărilor simbolice se raportează la „imaginea de sine”, considerată ca replică interiorizată a „schemei corporale”. Totul se organizează pe două
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
observațiile făcute până acum în legătură cu Înghițitorul de săbii au reușit sau nu să-l orienteze pe cititor către ceea ce eu consider principala calitate a filmului în discuție și, implicit, a autorului său: verva ideilor... Căci tocmai ideile poate nu totdeauna sublimate-n metaforă fac, din orice lucrare a regizorului (fie în teatru, fie în film) un spectacol de puternică și modernă originalitate.[...] (Nicolae Ulieriu) George Constantin Colonelul Măruță, Octavian Cotescu Primarul și Victor Rebengiuc Eroul orb Înghițitorul de săbii cel de-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Cred că cel mai mare pericol teatral, al creației în general, este domesticizarea ideilor. Nu poți să ai un dialog real decât atunci când opera ta caută chestionează, scormone, când face parte din viața ta. De fapt nu putem interoga sau sublima decât ceea ce trăim. Totul raportat la o înțelegere a vieții. Așa îmi caut și piesele și scenariile, încerc să aud vocile ascunse care mă cheamă, care mă provoacă și mă obligă să le acord dreptul la dialog cu oamenii. Regizorul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
7. Experiența inițiatică în tainele naturii, relevată prin stilizarea unor motive folclorice (După melci); 8. Erosul universal din perspectiva incompatibilității dintre regnuri (Riga Crypto și lapona Enigel); ființa "umbrei păduratice" s-a îndrăgostit de solara Enigel. Nebunia regelui Crypto se sublimează prin focul iubirii. În forme ermetice, această sublimare a erosului revine în "Ritmuri pentru nunțile necesare", unde spiritul se eliberează prin iubire și în Uvedenrode, în care fiorul erotic mistuie carnea moluștelor "suprasexuale", "supramuzicale", pure, abstracte, "moduri de ode", "ceruri
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
chip "răsturnat", situația din Luceafărul eminescian. Deși erosul universal se află peste tot, comunicarea dintre regnuri nu e posibilă. Doar omul are "suflet fântână" fiind "fiară bătrână", în timp ce criptogama se ofilește la lumina și căldura solară. Atitudinea regelui Crypto se sublimează prin focul iubirii, în versuri cu puteri magice, de descântec și cu incantații fonetic-muzicale. Atmosfera este una medievală sugerată de prezența "menestrelului", care interpretează balada, "la spartul nunții, în cămară". Fiind rostită la sfârșitul unei nunți reale, această întâmplare despre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Autorul are înclinație spre fabulos, o nostalgie etern umană a copilăriei: Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele... (...) Și, Doamne, frumos era pe atunci! " I. Creangă este un scriiitor realist, cu o limbă sublimată în sens estetic, verosimil-țărănească prin oralitate, cursivitate, proverbe, zicale, expresii populare, într-o rostire originală. Spre deosebire de povestitorul popular, marele prozator are capacitatea de a fixa efectele oralității, de a aduce schema basmului la o formă unică. El se impune prin
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este condiția oricărei impresii artistice. Esența artei fiind ficțiunea, aceasta îl situează pe individ deasupra intereselor mărunte. Titu Maiorescu exclude patriotismul din sfera artei, deoarece îl readuce pe cititor în lumea concretă și nu-i permite înălțarea impersonală. Dacă artisticul sublimează realul, atunci moralitatea artei depinde de "tratarea" ideal-artistică a unui subiect. Moralitatea artei este incompatibilă cu morala explicită, cu "învățăturile morale". În timp ce perspectiva estetică purifică, păstrează formele eterne, elimină ceea ce este perisabil, trivial, de circumstanță, lipsa acestei perspective, lipsa de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
atunci mereu): De ce sunt intelectualii lași ? I se părea, cum li se pare multora, că mai ales în timpul unei crize politice, intelectualitatea se vădește confuză și panicardă, incapabilă de inițiative salutare, inaptă a răspunde cum se cuvine comandamentelor sociale. Ea sublimează, în fond, o stare de spirit, o slăbiciune cu caracter mai larg, una ce privește societatea însăși. Sugestia unei asemenea interogații, nemărturisită, vine probabil din analiza întreprinsă de Julien Benda (La trahison des clercs, 1927), analiză ce făcuse deja vâlvă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]