1,856 matches
-
materiale și umane precare. Interesant este faptul că cei ce iau teren în arendă nu sunt persoane cu resurse materiale și cu forță de producție, ci fac parte din familii care nu au pământ și nu au surse alternative de subzistență. Singurul capital de care dispun este forța de muncă proprie (rromii se află în această situație în proporție mare) (Hatos, 2004) Tabel 6.5 Mărimea terenului agricol luat în arendă de către subiecții din mediul rural (procente) Cât pământ luat în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
reformei (Rozelle, Swinnen, 2004). Una din condițiile principale pentru realizarea unei reforme structurale în scopul creșterii eficienței sectorului agricol, este reducerea numărului de persoane care își câștigă traiul din agricultură și, prin aceasta, consolidarea fermelor și ieșirea din agricultura de subzistență. Reducerea populației ocupate în agricultură de la 36% la 15% (aproape de media celor zece state care sunt membre UE din 2004), ar însemna ca aproximativ două milioane de persoane care își desfășoară activitatea în mediul rural să fie direcționate spre alte domenii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
disponibilizată de la oraș, sau populația ce nu face față costurilor traiului la oraș. Astfel, după 1989, sectorul agricol a devenit un "angajator de ultimă instanță", ce absoarbe această populație și o plasează în cea mai mare parte în agricultura de subzistență (Dăianu, 2001:35). Tendința de migrație de la oraș la sat nu e însă caracteristică doar României, ci este generală pentru majoritatea țărilor europene, inclusiv pentru cele din Europa de Vest (Kiehl, Panebianco, 2002). Tabel 6.7 Populație rurală și populație ocupată în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că nici după 2000 (după legea care redistribuie proprietatea funciară în limitele a 50 ha), nu crește procentul celor ce dețin parcele mari de pământ. Cifrele ilustrează așadar parcelarea extremă a terenului agricol, condiție ce obligă la o agricultură de subzistență, această situație menținându-se până astăzi. Tabel 6.9 Mărimea terenului agricol aflat în proprietatea subiecților din mediul rural (date procentuale) Cât pământ aveți în proprietate? 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2007 0-2 ha 75,5 50,2
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care le posedă, tălmăcenii se declară în proporție de 49,2% mulțumiți și foarte mulțumiți, iar în Ludoș opinia este mai împărțită 30,9% sunt nemulțumiți, 41,9% sunt mulțumiți. Agricultura practicată în cele două sate este preponderent una de subzistență, în Tălmăcel, datorită reliefului și calității slabe a pământului, iar în Ludoș, datorită lipsei mijloacele moderne de realizare a agriculturii. În Tălmăcel existența a două pensiuni agroturistice poate fi încadrată în activitatea de antreprenoriat. Alte tipuri de proprietate. Pe lângă pământ
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1830 și terminând cu reforma din 1991. Aici, analiza a zăbovit ceva mai mult, fiind discutate aspecte politice, economice, dar și efecte sociale, demografice sau chiar culturale ale modului în care s-a făcut restituirea proprietății în 1991. Agricultura de subzistență, fenomenul antreprenoriatului și al arendării, sunt discutate fiecare, și ilustrate cu date semnificative, într-un capitol separat. Subcapitolele dedicate analizelor empirice pe probleme de proprietate funciară în România după 1989, sunt extrem de bogate în date relevante. Sunt discutate aspecte ca
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietate pe care îl lucrează în gospodăria proprie, arendarea și asociațiile agricole sunt realități puțin frecvente (mai dezvoltate totuși în Ludoș), pământul este investit cu aceeași importanță în ambele sate. Atât Tălmăcelul, cât și Ludoșul fac o agricultură preponderent de subzistență în Tălmăcel, datorită reliefului și calității slabe a pământului, iar în Ludoș, datorită lipsei mijloacele moderne de realizare a agriculturii. În Ludoș însă, oamenii par să se descurce mai bine din acest punct de vedere, ei câștigând venituri importante din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
regula o fac stereotipurile. Capitolul final, dedicat chestiunilor legate de proprietate (în speță funciară) în rural, nu putea lipsi dintr-o analiză a schimbării sociale și a fenomenului identitar în acest spațiu social. Analiza arată puternica extindere a agriculturii de subzistență în România după 1989, debutul greoi al antreprenoriatului (atât agricol, cât și ne-agricol) și exploatarea scăzută a pământului prin arendă. Sunt analizate și efectele reformei agricole în planul agriculturii, dar și social și modul în care s-a făcut
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietate pe care îl lucrează în gospodăria proprie, arendarea și asociațiile agricole sunt realități puțin frecvente (mai dezvoltate totuși în Ludoș), pământul este investit cu aceeași importanță în ambele sate. Atât Tălmăcelul, cât și Ludoșul fac o agricultură preponderent de subzistență în Tălmăcel, datorită reliefului și calității slabe a pământului, iar în Ludoș, datorită lipsei mijloacele moderne de realizare a agriculturii. În Ludoș însă, oamenii par să se descurce mai bine din acest punct de vedere, ei câștigând venituri importante din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ruralului sunt evidente, locuitorii de aici se bucură de dotări și o infrastructură peste media din țară și afirmă că ei trăiesc aici în sat ca la oraș, din punct de vedere al dotărilor gospodăriilor. Chiar dacă agricultura este una de subzistență, apropierea de oraș, oportunitatea navetei și mobilitatea circulatorie în străinătate, le oferă oamenilor resurse alternative pentru un trai decent. Lumea Ludoșului este, în schimb, o lume care nu reușește să se desprindă de două din efectele cele mai nefericite ale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
109-128. Bădescu, Ilie. 1981. Satul contemporan și evoluția lui istorică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bădescu, Ilie. 1996. Istoria sociologiei. Teorii contemporane. București: Editura Eminescu. Bădescu, Ilie. 1999. Structura socială și clasa intermediarilor în rural. Oligarhia financiară și agricultura de subzistență în Sociologie Românească, nr. 1. Bădescu, Ilie. 2002. Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme. București: Editura Economică. Bădescu, Ilie. 2004. Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției, în Sociologie Românească, vol. II, 3, pp. 108-128. Bădescu, Ilie. 2004. Dezvoltare și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
producție animală, în special pentru porci, păsări și utilizarea promotorilor de creștere. Cine sînt fermierii organici? Fermierii organici sunt acei oameni cu diferite motivații, de la oameni de afaceri practici sau fermieri care exploatează oportunitățile de piață, la mici gospodari de subzistență ce caută o viață sănătoasă. Indiscutabil, cei mai mulți fermieri care au început agricultura organică în anii ’60 și ’70 erau noi veniți în agricultură și au făcut față multor probleme. Dar acei pioneri au cîștigat acum o experiență bogată, iar mulți
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
oarecum similar. În același timp, este o problemă și de echilibru intern. China are o populație imensă și o suprafață agricolă relativ restrânsă. Dacă se practică sistemul de culturi pe suprafețe mici, nu se poate face decât o agricultură de subzistență. Rațiunile de transformare a agriculturii, de modernizare a țării în ansamblu (nu poate exista o țară dezvoltată cu peste 50% din populație ocupată în agricultură) fac din urbanizare o prioritate indiscutabilă a Chinei. Urbanizarea adaugă o nouă presiune demografică asupra
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
își strânge mâna ori și-o desface” (GG). Nu figurează în lista lui Sufy"n, dar sunt prezente în trei liste tradiționale (Wald, Zuhayr, A‘maš). Cele două verbe au fost înțelese în mod unanim că referindu-se la subzistență (rizq, „hrană și alte bunuri”), pe care Dumnezeu o poate acorda sau retrage, manifestându-și astfel stăpânirea asupra vieții fapturilor sale. 2.1.8. Știutor În acest câmp semantic se înscriu numele cu cea mai mare ocurenta. Destinatarii Coranului nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Dumnezeu, apoi fură uciși sau muriră, pe aceia îi va îngriji Dumnezeu cu îngrijire frumoasă. Dumnezeu doară este cel mai bun îngrijitor.” (SOI) Acest nume îl prezintă pe Dumnezeu că pe cel ce dăruiește fapturilor sale toate cele necesare pentru subzistență, toate cele de folos pentru viața, acestea fiind conținute în noțiunea de rizq. De altfel, în alte zece versete se spune despre Dumnezeu: yabsu” al-rizq li-man yaš"’u: „Dumnezeu îngrijește cu prisosință pe cine voiește” (SOI). Semnificație: cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fiind conținute în noțiunea de rizq. De altfel, în alte zece versete se spune despre Dumnezeu: yabsu” al-rizq li-man yaš"’u: „Dumnezeu îngrijește cu prisosință pe cine voiește” (SOI). Semnificație: cel care dăruiește fapturilor toate cele de trebuința pentru subzistență. Acest conținut semantic este imposibil de redat în totalitate printr-un singur cuvânt sau printr-o expresie care să nu deranjeze stilistic. „Împărțitorul de bunuri” este oarecum vag. O posibilitate ar fi echivalarea cu biblicul „Cel ce dă pâine sla
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
vag. O posibilitate ar fi echivalarea cu biblicul „Cel ce dă pâine sla tot trupulț” (Ps 136, 25) care traduce ebr. NoÖen leƒem șle-kol b"š"rț, dar cititorul trebuie să știe că „pâine” în Biblie înseamnă de fapt „hrană”, „subzistență”. 2.1.14.2. al-Wahh"b: SOI „cel ce dăruiește (hâr)” (3, 6)/„dătătorul”; ASM „Cel Darnic”; GG „Mult-dăruitorul” (3, 8)/„Dăruitorul”; Marr „Donator”; RB „le Donateur”; DM „le continuel Donateur”; YA „the Grantor of bounties without measure”; Arb „the
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Cel adevărat”/„Adevărul” sunt comparabile cu acest nume coranic. 4.2.2. al-Qayyóm (2.1.2.3.) și ’Ehyeh (3.1.3.1.), ho Àn (LXX), respectiv egÀ eimi (3.2.2.6.2.). Aceste nume conotează nu numai existența, subzistență prin sine, ci și veșnicia. Între numele biblice, cel din Septuaginta este mai apropiat de numele coranic prin faptul că este mai abstract și, fiind un participiu prezent, poate primi articolul hotărât. El este însă monosemic și nu permite varietatea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mai ales dacă producerea lor este costisitoare. Doar societățile care au mari rezerve materiale își pot permite să construiască domuri, universități, laboratoare științifice. Până și compunerea muzicii, scrierea poeziilor sau pictarea tablourilor necesită o piață în care nevoile legate de subzistență să nu fie pe primul loc. Dar se pare că există adesea un decalaj între belșugul social și creativitate; impactul bogăției s-ar putea să se manifeste de-abia peste câteva generații. Astfel, surplusul material dobândit de SUA în secolul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
munci și a-și valorifica talentele și cunoștințele. Platon detestă medierea salariului, ca toate persoanele destul de înstărite pentru a-și permite să disprețuiască trivialitatea banului. Itineranți, proveniți din medii modeste, sofiștii dispuneau doar de acest mijloc pentru a-și asigura subzistența. Lui Platon nu-i plac săracii obligați să muncească; și nu-i apreciază nici pe filosofii care acceptă să caute contactul cu publicul pentru a-i da acestuia mijloacele de a se forma verbal și intelectual, pe fond și în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
nicio utilitate, nu mai e nevoie nici de legi, nici de obiecte concepute, gândite, elaborate împotriva semenilor - armele, de exemplu. Agricultura produce cele necesare traiului, nu este nevoie de stocuri, de superfluu, fiecare muncește ca să producă necesarul pentru propria-i subzistență, consacrându-și tot restul timpului filosofiei... Un vis... -5- întunecarea lumii. Diogene din Oenanda moare, nu știm când. Fortificațiile nu dispar ca urmare a convertirii oamenilor la bucuria epicuriană pentru că, ironie a sorții, zidul său filosofic dărâmat servește drept carieră
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
moderne, precum producții agricole pentru schimb, extinderea circulației mărfurilor „plămădind, pas cu pas, o nouă bază de forța socială: capitalul” (Zeletin, 1991, p. 71); c) instituirea practicii cămătăriei care, alături de capitalul comercial, a îndeplinit funcția de distrugere a economiei de subzistență și de ruinare a vechii clase a nobilimii; d) construcția infrastructurii necesare economiei de piață - drumuri, căi ferate, depozite, porturi etc.; e) edificarea, cu sprijinul străinătății, unei rețele instituționale moderne, absolut necesare funcționării unei piețe capitaliste: legislație corespunzătoare, bănci, camere
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care să permită acoperirea nevoilor umane fundamentale. În România, această metodă a fost aplicată în 1994 de către Cătălin Zamfir, prin stabilirea a două coșuri de produse și servicii ce corespund unui minim necesar pentru un trai decent și minimului de subzistență, care se raportează la minimul subiectiv de viață, luate în considerare atât pentru mediul urban, cât și pentru cel rural (Zamfir, 1995). Minimul de subzistență și minimul de decență reprezintă expresia monetară a unui coș de bunuri și servicii construite
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
produse și servicii ce corespund unui minim necesar pentru un trai decent și minimului de subzistență, care se raportează la minimul subiectiv de viață, luate în considerare atât pentru mediul urban, cât și pentru cel rural (Zamfir, 1995). Minimul de subzistență și minimul de decență reprezintă expresia monetară a unui coș de bunuri și servicii construite astfel încât să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor din România. Minimul de subzistență reprezintă venitul care asigură strict supraviețuirea și nu permite decât o participare socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atât pentru mediul urban, cât și pentru cel rural (Zamfir, 1995). Minimul de subzistență și minimul de decență reprezintă expresia monetară a unui coș de bunuri și servicii construite astfel încât să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor din România. Minimul de subzistență reprezintă venitul care asigură strict supraviețuirea și nu permite decât o participare socială minimală. Minimul de decență este stabilit prin referire la definiția socială a traiului decent. Pragul de sărăcie Leyden (Leyden Poverty Line) constituie una dintre metodele subiective de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]