715 matches
-
1935-1937), continuând, în anii următori, cu revistele Bucovina literară (1994-1995) și Pagini bucovinene (1982-1989). Din 2009 se începe redactarea bibliografiei județului Suceava, realizată pe baza a zece publicații apărute în anii '90, conținând secțiuni de editoriale, literatură, istorie, viață culturală suceveană, științe, educație, politică, corespondență etc. Astfel de bibliografii devin instrumente de lucru ce facilitează semnificativ cercetarea zonei, mai ales că majoritatea studiilor legate de istoria și cultura Bucovinei se cantonează în zona Cernăuți. La Rădăuți, un grup de cercetători dedicați
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de a fi susținut nenumărate concerte pentru strângeri de fonduri, grupând, în același timp, intelectualitatea locală implicată activ în problemele orașului. Se disting figurile profesorilor și animatorilor culturali, Ilarion Bereznițchi și Ștefan Pavelescu, cu contribuții majore în însuflețirea vieții culturale sucevene. Reuniunea corală a organizat însă și conferințe prezidate, în general, de Ștefan Pavelescu, precum cea din 1928, la care a fost sărbătorit scriitorul I. Al. Brătescu-Voinești44. Pulsul cultural al orașului era întreținut și de Ateneul sucevean și Liga culturală cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în însuflețirea vieții culturale sucevene. Reuniunea corală a organizat însă și conferințe prezidate, în general, de Ștefan Pavelescu, precum cea din 1928, la care a fost sărbătorit scriitorul I. Al. Brătescu-Voinești44. Pulsul cultural al orașului era întreținut și de Ateneul sucevean și Liga culturală cu seriile de conferințe pe diverse teme. Exemplificăm prin programul acestora pe lunile ianuarie-martie, 1935. La Ateneul român au conferențiat: Arcadie Rey - Factorul individual în crima politică, Șt. Pavelescu - I. Teodoreanu, Crăciunul de la Silivestri, Mihai Cărăușu - Atmosfera
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în 1932 de către Ilie E. Toruțiu, fost elev, devenit profesor și proprietar al tipografiei Bucovina 143. 3.3.10 Liceul de fete "Doamna Maria", Suceava Tinerele bucovinence frecventau cursurile secundare în cadrul Liceului de fete "Doamna Maria". Istoricul liceului de fete sucevean este schițat de directoarea Maria Cristureanu în anuarul școlii întocmit în 1928144. Până la 1900, fetele puteau frecventa în localitate școala complementară de trei clase administrată de profesorii de la liceul de băieți. Instituția nu reușea totuși să ofere educația necesară tinerelor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
arhivele consemnează prezența Liceului particular modern evreiesc. În 1919, comunitatea evreiască obține acordul autorităților de a crea o școală secundară, pe baza prevederilor Tratatului Minorităților la care și România era semnatară. Școala își va desfășura activitatea în sediul comunității evreiești sucevene care își va asuma de altfel și finanțarea acestei instituții 146. Schimbarea de atitudine față de învățământul minorităților, odată cu instalarea guvernului liberal, în 1922, a afectat cu siguranță și liceul din Suceava care va mai supraviețui doar până în 1928. Din matricolele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru școlile secundare, prevederea conform căreia absolvenții nu pot obține diplome recunoscute de stat, și astfel, nici dreptul de admitere la universitate 148. Se explică în acest mod și numărul mic de elevi înscriși în cursul superior la liceul evreiesc sucevean, în comparație cu numărul de evrei înscriși în cursul inferior (gimnaziu) la același liceu 149. În ce privește cele două generații care au finalizat ultima clasă de liceu, în 1927 și 1928, acestea au însumat 14 elevi. 3.3.12 Liceul de băieți "Eudoxiu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
pentru școlile secundare, prevederea conform căreia absolvenții nu pot obține diplome recunoscute de stat și astfel, nici dreptul de admitere la universitate 179. Se explică în acest mod și numărul mic de elevi înscriși în cursul superior la liceul evreiesc sucevean, în comparație cu numărul de evrei înscriși în cursul inferior (gimnaziu) la același liceu 180. La nivel general, ponderea absolventelor de sex feminin pare a fi mult mai redusă, atât în comparație cu sexul masculin, cât și cu ponderea absolventelor din județele nord moldovenești
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
se implică cu mândrie în cohortele de cercetași, manifestând atașamentul față de monarhia carlistă. Elocventă în acest sens este descrierea unei tabere de cercetași, redată de un elev al Liceului Ștefan cel Mare, la 1934. Cu o cohortă de 12 elevi, sucevenii sunt nevoiți să împartă parcela cu botoșănenii. Toate activitățile zilei sunt descrise minuțios pentru a accentua, așa cum notează elevul, importanța formalităților din cohortă pentru educația morală și dezvoltarea "sentimentului patriotic". Înflăcărat de patriotism, elevul adaugă: "Drapelul, ce trebue ridicat cât
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a fost considerabil, dovadă stând și apariția tot mai frecventă a revistei ce a tipărit nu doar creații literare, ci și o cronică bogată a evenimentelor culturale din zonă sau a presei culturale locale sau centrale. În 1926, pe meleaguri sucevene, Leca Morariu și Bucur Orendovici vor pune bazele unei reviste de literatură și folclor - Făt-Frumos - la care vor colabora și scriitori bucovineni ce semnau în Junimea literară sau Glasul Bucovinei. Mișcarea literară regională îngloba astfel și celălalt centru cultural al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Una dintre cele mai active voci pe tema promovării culturale moldovenești, Leca Morariu își menține atitudinea critică față de "regionalismul bucureștean", susținând că doar prin propria afirmare Moldova va înceta să mai fie "a cincea roată la car"39. Noua revistă suceveană devenea astfel încă o "armă" de "autenticitate românească" în lupta împotriva snobismului capitalei. Lupta regionalismului se ducea, firește, și pe terenul revistelor de provincie. Într-o cronică asupra unui articol din revista Țara de Jos, Morariu dezaprobă cu aplomb afirmația
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
română, corespondează la Curentul, Universul și Glasul Bucovinei. 8. Ilarion Bereznițchi (1889-1989), profesor, publicist, traducător, licențiat în Litere la Cernăuți, predă la Liceul Ștefan cel Mare din Suceava, activând la Reuniunea muzical-dramatică Ciprian Porumbescu. Colaborează cu studii la Anuarul liceului sucevean, dar și la revistele Crainicul cetății, Viața Bucovinei. Este autor al unor traduceri din greacă și latină, publică corespondența lui Mathias Friedwagner către Alexandru Voevidca și lucrarea istoricului german Wilhelm Schmidt, Suczawa's historische Denkwurdigkeiten. 9. Emil Biedrzycki (1890-1975), jurist
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Siret, Meleaguri străbune, Cu gândul la frații din Lumea Nouă, Aspecte din Siret, Din viața fraților de peste Nistru, Crâmpeie din trecutul Siretului, Pe urmele unei vechi cetăți medievale din Siret, etc10. 39. August Karnet (1870-?), compozitor german, dirijor al corului sucevean Ciprian Porumbescu, profesor la Liceul de fete și la Liceul "Ștefan cel Mare", autor de operete și de muzică vocală pe versuri de poeți români: Romanță, Peste vârfuri, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie etc. 40. Simion T. Kirileanu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
colaborează la revista Înmuguriri din Fălticeni. Este coautor, împreună cu Mihai Havriș, la volumul Ghiveci, scos la o tiparniță din Fălticeni. 47. Teofil Lupu (1869-1935), medic, om de cultură, chirurg la spitalul din Câmpulung Moldovenesc, subvenționează tipărirea unor numere ale revistei sucevene Făt-Frumos în care a semnat o serie de articole. În 1935 publică broșura Soluții la câteva probleme bucovinene. 48. Gheorghe Maxim (1901-1967), scriitor, profesor de română la liceele din Cernăuți și Suceava, colaborează la diverse reviste. Publică lucrările: O piatră
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ștefan O. Iosif, Suceava - centru de artă, 1937. 49. Sevastian Mihăilescu (1867-1932), folclorist, prozator, învățător în județul Suceava, autor al basmului Povestea despre urieși și al culegerilor de folclor apărute în Șezătoarea și alte reviste. 50. Gheorghe Mihuță (1881-1945), preot sucevean, publicist, este autor al lucrărilor Însoțirea orășenilor români din Suceava (1889-1939), Monografia satului Lisaura. 51. Constantin Milici (1880-1971), publicist, culegător de folclor, adună un bogat fond documentar despre satul Soloneț, depus la Muzeul Simion Florea Marian. Colaborează la revistele de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Versuri originale și traduceri, 1924, Procesul Arboroasei. Pagini inedite. 54. Leca Morariu (1888-1963), filolog, lingvist, istoric, critic literar, predă la liceul din Gura Humorului și apoi la Universitatea din Cernăuți, director al Teatrului Național din Cernăuți. Fondează, printre altele, revista suceveană Făt-Frumos, susținător al culturii românești în Bucovina, publică nenumărate articole în presa vremii și lucrări, precum: Un nou manuscris vechi: Isopia Voronețiană, Ce-a fost odată. Din trecutul Bucovinei, Institutorul Creangă, Un cântăreț al Sucevei: T. Robeanu, Eminescu, Eminesciene ș.a.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Moldovenesc, preocupat de istoricul zonei, publică folclor și date monografice despre Sucevița, comuna Deia, etc. 69. Barbu Slușanschi (1908-1993), poet, estetician, profesor de franceză la Cernăuți și București, publică versuri în revistele din Bucovina. 70. Corneliu Sorocean (1876-1944), profesor secundar sucevean, bibliotecar, licențiat în litere la Cernăuți, editează primul Catalog al cărții sucevene, 1933. 71. Olivian Sorocean (1884-1969), preot sucevean, publicist, traduce în germană creații eminesciene, colaborează la Făt-Frumos, Junimea literară și alte reviste bucovinene. 72. Aurel George Stino (1900-1970), scriitor
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
comuna Deia, etc. 69. Barbu Slușanschi (1908-1993), poet, estetician, profesor de franceză la Cernăuți și București, publică versuri în revistele din Bucovina. 70. Corneliu Sorocean (1876-1944), profesor secundar sucevean, bibliotecar, licențiat în litere la Cernăuți, editează primul Catalog al cărții sucevene, 1933. 71. Olivian Sorocean (1884-1969), preot sucevean, publicist, traduce în germană creații eminesciene, colaborează la Făt-Frumos, Junimea literară și alte reviste bucovinene. 72. Aurel George Stino (1900-1970), scriitor, publicist, profesor la Fălticeni, publică eseuri, proză, schițe, nuvele, însemnări de călătorie
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
poet, estetician, profesor de franceză la Cernăuți și București, publică versuri în revistele din Bucovina. 70. Corneliu Sorocean (1876-1944), profesor secundar sucevean, bibliotecar, licențiat în litere la Cernăuți, editează primul Catalog al cărții sucevene, 1933. 71. Olivian Sorocean (1884-1969), preot sucevean, publicist, traduce în germană creații eminesciene, colaborează la Făt-Frumos, Junimea literară și alte reviste bucovinene. 72. Aurel George Stino (1900-1970), scriitor, publicist, profesor la Fălticeni, publică eseuri, proză, schițe, nuvele, însemnări de călătorie, studii monografice, folclor. 73. Ilarion Șuhan (1890-1924
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mișcării literare bucovinene Iconar. Publică articole, versuri, proză, traduceri, din opera sa făcând parte volumele: Constelații (1935), Poeme de nord (1937), Primăvara în Țara Fagilor (1938), Viața lui Mihai Viteazu (1938). 83. Ion Vicoveanu (1879-1973), învățător, membru al Societății muzicale sucevene Armonia, publică articole despre viața muzicală a Bucovinei în Junimea literară, Făt-Frumos, Zori noi, Muzica ș.a. 84. George Voevidca (1893-1962), poet, publicist, dramaturg, cu studii liceale la Siret, Suceava și Cernăuți, licențiat în Litere și Filozofie la Cernăuți, membru corespondent
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
frontiera în România. Zvonul provocator difuzat de către autoritățile sovietice, precum că se poate trece granița cu România în dreptul așezării Fântâna Albă, a făcut ca cca. 3.000 de persoane din satele Pătrăuții de Sus, Pătrăuții de Jos, Cupca, Corcești și Suceveni, să plece încolonați cu însemnele religioase în frunte, spre localitatea Fântâna Albă, cu scopul de a trece pașnic granița. Dar, la cca. 2 Km. de graniță, în pădurea Varnița, o unitate de grăniceri sovietici, camuflați până atunci, au deschis un
CALVARUL ROMÂNILOR, SUB OCUPAŢIA REGIMULUI STALINIST DIN 1940-1941. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1662]
-
Învățământului, în presa locală i se publică articole despre activitatea sa profesională iar la împlinirea a 25 de ani de la înființarea Școlii Generale Nr. 5 Rădăuți i se acordă Diploma de Onoare "pentru slujirea cu dăruire și profesionalism a învățământului sucevean, pentru o viață exemplară dedicată modelării și formării tinerelor generații". Ajunsă, cu demnitate, la "vârsta înțelepciunii" creatoare, Răduța Vasilovschi izbutește să ducă la bun sfârșit câteva proiecte generoase. Având convingerea că o carte "înseamnă lumină, / prieten, ființă vie, / un izvor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
locală s-au publicat articole despre activitatea mea de la catedră, iar la împlinirea a 25 de ani de la înființarea Școlii Generale Nr. 5 Rădăuți mi s-a acordat Diploma de Onoare "pentru slujirea cu dăruire și devotament, profesionalism a învățământului sucevean, pentru o viață exemplară dedicată modelării și formării tinerelor generații". Ca o încununare a suferințelor soțului meu, sunt membră a A.F.D.P. (Asociația Foștilor Deținuți Politici), el decedând la 27 iulie 1996 în urma unei boli incurabile tratate la clinicile de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Țurcanu a reușit să îl înlocuiască rapid pe rivalul său se explică prin relațiile mai bune cu autoritățile, care au observat că le era mult mai util decât Bogdanovici, fapt demonstrat de transferarea sa la Pitești cu primul lot de suceveni, pe 15 aprilie 1949, dar și de o declarație din timpul anchetei: Acea acțiune eu am condus-o ca, în eventualitatea când se va putea întreprinde de către stat o astfel de acțiune, să poată găsi la Suceava elemente pregătite și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
elevi 'moș Cozonac', pentru că le spusese că va fi bun cu ei ca un cozonac. El și-a început discursul strigând: 'Tlăiască paltidu comunist lomân! Tlăiască lepublica puplală lomână!'. Copiii au tăcut, iar directorul și subdirectorul le-au făcut semne sucevenilor să aprobe, dar au sfârșit prin a aproba ei înșiși: 'Trăiască! Trăiască! Trăiască!', întrucât grupul lui Stoian a strigat doar cu jumătate de gură, sesizând ridicolul situației. Antonescu a povestit despre viața sa și spunea că e datoria lui să
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în două camere. Dintre izolații care refuzau 'reeducarea' sunt amintiți Virgil Maxim, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Mihai Nour, Constantin Rodas, Constantin Iorgulescu, Vanghele D. Vanghele, Dumitru Stamu, Marcel Cazacu, Constantin Negoiță, Titi Stoica și Alexandru Munteanu. Implicarea oficialităților în acțiunea sucevenilor a fost destul de discretă. În afară de discursurile lui Antonescu și Burada, se putea observa că Stoian era chemat foarte des la birouri, unde stătea câte o oră, două. Sunt amintite și două vizite ale unor înalți oficiali din Ministerul de Interne
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]