1,129 matches
-
stătuse "două ceasuri și jumătate" la han, era în întârziere, trebuia să plece, deși afară "urla vântul nebun". Cucoana Marghioala voia să-l convingă să nu plece, și în timp ce vorbea, avea căciula lui Fănică în mână, pe care "o tot sucea ș-o răsucea", "uitându-se adânc în fundul căciulii". Mai târziu, protagonistul a înțeles că femeia îi vrăjise căciula, ca să se întoarcă la han. Plecând în grabă spre socrul său, rătăci în viscol, ceață și întuneric multă vreme. La plecare își
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
posteritate lui Slavici are prea puțin temei, dacă examinăm atitudinea omului care n-a fost niciodată îndemn ori profitor de pe urma simpatiilor sale"59. Tot lui G. Călinescu îi revine însă meritul observă Nicolae Manolescu de a fi descoperit în "omul..sucit" autorul unei "opere remarcabile", iar aprecierile criticului din aceeași amintită istorie literară îl așază pe Slavici în canon și nu vor permite nicio contestație majoră a sa după al Doilea Război Mondial. Critica postcălinesciană care a dedicat pagini operei lui
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
interlocutorul agresiv. Un moment de maximă tensiune și solicitare nervoasă cunoaște eroina odată cu plecarea tatălui ei din Curtici la Socodor. Neacșu pleacă singur. Fiica sa a ales să rămână alături de Iorgovan dintr-o responsabilitate asumată pe deplin: ea i-a sucit mințile băiatului, ea e vinovată de "rătăcirile" tânărului bogătan, așa că, doar ea îl poate scoate la liman. Nu că nu vreau: nu pot îi explică tânăra părintelui său care pentru prima oară face uz de calitatea sa de tată pentru
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
românca Persida se izbește de opoziția ambelor familii când e vorba de alăturarea ei neamțului Națl? Erau în târgul bănățean altele relațiile dintre români și sârbi decât cele între români și germani? La supărare, Mara aruncă vorbe grele: Națl care sucește mințile fetei ei e spurcatul de neamț, iar de Hubăr femeia se plânge că-i e alături în afaceri doar la câștig, iar la pagubă o lasă singură. Papistașii sunt oameni dușmănoși conchide Mara după depășirea momentului tensionat dintre cele
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
stridente, de la noțiuni abstracte la termeni de argou și vulgari, manipulează morfeme și combină părți de vorbire, ca Arghezi (dar într-un fel al său), în cele mai insolite moduri, pune lucrurile și cuvintele în relații imprevizibile, amuzante și deconcertante, sucește fraza în fel și chip, uneori o rupe, o schilodește, frecvent o artificializează ilar prin hiperbat. La nivel lexical, prozatorul schimonosește vocabulele, creând adeseori pe această cale altele, lansează calambururi, inventează porecle, aplică epitete și calificative bufe. Amestecând reprezentările și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
sau Bostan T. Maria. Cântecul găinii putea fi diferit de la o nuntă la alta. Redăm mai jos o variantă mai des utilizată: Faceți-mi și mie cale Să mă duc la nașu-mare, Să-i duc ceva de mâncare Să-i sucesc mustățile, Să-l placă nevestele, Să i le sucesc mai bine, Să mă placă și pe mine. Nașule, mâncați-aș gura, Cu mata m-aș da de-a dura Și pe paie și pe fân Nu mă uit că ești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de la o nuntă la alta. Redăm mai jos o variantă mai des utilizată: Faceți-mi și mie cale Să mă duc la nașu-mare, Să-i duc ceva de mâncare Să-i sucesc mustățile, Să-l placă nevestele, Să i le sucesc mai bine, Să mă placă și pe mine. Nașule, mâncați-aș gura, Cu mata m-aș da de-a dura Și pe paie și pe fân Nu mă uit că ești bătrân. Și după ce om termina, Om vedea ce s-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
reprezintă un moment de criză contrastant chiar cu viitorul poeziei. Utilizarea obsedantă a acestui noi accentuează și caracterul autoritar al discursului, e un nou cult cel pe care îl propune eul liric, cel al unui infern al limbajului ("ne-au sucit sufletele, ne-au secat picioarele", "semănăm soare, culegem vermină", "geografia unor molii cu belciugul la ușă" - Antreul poemului, "rodul, cu smârcul, se-alese" - Oxidare, "oraș ca un câine cu bube ieșit dimineața din lăzi" - Cangrenă). Poemele sale se apropie de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tine pentru că tu nu știi ce trebuie să faci într-o astfel de situație („... doar noi știm“). Pentru un băiat, riscul este uimitor de asemănător, deși băieții sunt considerați de obicei agresori: o să întâlnești cine știe ce tipă versată care o să-ți sucească mințile și o să ne trezim cu un copil la ușă, ca să nu mai vorbim despre bolile pe care le poți lua. Cum se împacă toate acestea cu senzația ta clară că poți orice? În toată această situație plină de necunoscut
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
barocă, "work in progress", s-a desăvârșit desăvârșindu-se, ascultând de o "invenție" mereu în curs"32. Din păcate însă, criticul nu își etalează și argumentele. Prin urmare, inițial, Istoria ieroglifică este un "manifest politic". Autorul răstălmăcește tradiții cu greutate, sucește simboluri religioase, trădează nu o dată și modelul real, confecționează o realitate după gustul său. Adică o ficțiune, dar aceste criterii nu erau și ale sale. Doar că, în timp ce folosește toate aceste mijloace literare, retorice, poetice, filosofice etc., din ambiția de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
aia. Era acesta semn că feciorul a biruit. Iugărele de pământ, casa, ograda plină de orătănii și grajdul cu animale, acestea erau valuta forte cu care se mândrea flăcăul. Mai era și câte un Ion al lui Rebreanu care-i sucea capul la vreo Anuță din familii de mari gazde. Nu aveau până la urmă toți comportamentul acestuia. Hărnicia și spiritul de chiverniseală erau totuși apreciate de colectivitate. Flăcăul nu-și privea victima cu ochi de lup sau cu ochii pisicii când
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? Inutil să dezbat aici ce rezonanțe și conotații extraordinare și pozitive avea
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
la materialitate, ci la spirit, după cum Virginia o spune dincolo de orice dubiu. De ce am accepta mai degrabă (pentru a câta oară o citez?) "nu te naști, ci devii femeie" și natura de construct cultural a feminității, pe care oricât am suci-o și am transforma-o în "armă de luptă" feministă, tot construct rămâne, eventual unul reciclat, și nu am accepta natura intelectual-spirituală a minții androgine propusă de Virginia? (Dana Bădulescu). Dincolo de predeterminări sociale și culturale sau despre flexibilitatea rolurilor și
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
revoltă în penitenciar, înjurându-l de mamă pe Trifan. Trifan avea un cult deosebit pentru mama sa și pentru toate mamele acestui neam. Munteanu era voinic; dar și Trifan era atlet și făcuse lupte greco-romane. Într-o secundă i-a sucit brațul și l-a aruncat pe coridor ca pe un bolovan. Ridicându-se înfuriat, Munteanu a dat ordin ostașilor să îi împuște pe Trifan și Marian. Ostașii, uitânduse la superiorul lor, un tânăr subofițer, au pus armele la picior. Munteanu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Își încordă atenția pentru a recunoaște făptașul. Un om cu glugă, cu o traistă și cu un băț cu cârlig apucă o creangă plină de cireșe, o rupse și începu să adune cireșele. Părintele se apropie încet pe la spate, îi suci mâna dreaptă cu putere, obligându-l să se aștearnă cu fața la pământ. Omul începu să strige ca din gură de șarpe: Tulaaai!... Tulaaai!... Părintele se urcă cu genunchii pe spinarea lui. Când simți că omul se înmuie de durere îi zise
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
vorbești oamenilor, să le spui ce vrei tu. Să te vedem de ce ești în stare! Când să le vorbesc? Mâine după amiază, la ora trei. Mi-am reluat locul în poziție, dar fără înger păzitor, ceea ce însemna că mă pot suci, că pot dormi noaptea și pot merge la wc fără însoțitor. Duhul cel rău vroia să știe prin ei ce gândesc. Dar mai ales dacă am refăcut legătura în Duh cu Hristos, pe care ei credeau că am pierdut-o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și l-au împușcat, se uita așa! pojghița de gheață pe care calcă porumbel, îți lași în loc o pană, locurile răsucite rău la lume, stau în răul lor de văgăuni de munte, brazda plugului feroviar, brazda circulației rutiere le-a sucit, halta Tarcău grupul de tineri, biserica pe versant, cimitir în spate, soarele km 121+100 fețe de afară lipite de cele interioare, leagăn montan în cugete, asta da structurare etnică la români! Păltiniș casele, prelucrarea lemnului, ritual activitatea economică, religie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cerșetor, ronțăie pomana, ridică-te din soare, bătaia fetelor de soare, patru bălane, afinitățile fizionomice și de comportament, mere de regiune superioare, vinuri! trenul rapid "Avram Iancu" Tîrgu Mureș București, fereastra profilului feminin martirizat orășenește, mare oraș mare stil stîlcirea, sucește privirea cînd nu-ți place! geamul următor și mai rău, robul pîntecelui, Rotund de Burtă mănîncă, inima mea pe pod panoul rutier, satul Sebeș, Mureșule, vale largă! halta Rușii-Munți, Ideciu de Jos semăn cu o fată, din patru-cinci ceferiști adunați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu în papuci, ci în ciorapi, calc așa, sînt cu inima, picioarele umflate! pe Căutătură l-a luat nașul, prea se uita țeapăn, schimbă mimica în clipă, două-trei cuvinte și banii mototoliți în palmă, pune mîna în șold, aprinde țigara, sucește totuși privirea să verifici! Bălteni nori de ploaie, clipește luna. Bîrnova pe lumină, ceață, oplouat piaiși vreolecuțîcî? opoponax Caragiale, da' ce face, maică, de ce șade? cînd era la poarta raiului, neînțeles, tunelul, ai două locuri libere și te-ai potolit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vorbim, era plecarea, apoi vuietul mersului, două-trei siluete de călători, ai și complicitatea lor, ori cum se mai cheamă instanțele de decizie, totdeauna impersonale, garnitura pornind și cam pe ascuns, de la linia ultimă a grupului C, Iași Nord, nașul se sucește, chemat prin stația de emisie-recepție, are să șteargă memoria clipei în care este fixat, să o suprapună pe momentul de oprire în cîmp, degrabă trece și el, n-avea intrarea în Lețcani, peronul seră de flori, după grilajul sudat strașnic iese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
sînt homosexual, vă cînt asta tuturor! iar biserica plină de homosexuali, Corneliu Vadim Tudor, l-am întîlnit pe scări, la parlament, domnișoara Pompadour, nu doamna, m-am luat de el! scandalul cu revista, am avut două pisici, cineva le-a sucit gîtul, dormeau una pe capul, alta pe pieptul meu, fătau pe păturica adusă de mine! cînd venea cineva la mine ieșea zgîriat! trebuia să te scoli la 4, te pomădai mult, ce fonduri de ten sînt mai bune? am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pe coama ruptă la mijloc, pereții de bîrnă, Abrud "Adinel vopsele", spre Zlatna Alba Iulia, 790 ani atestare documentară, "Transcernița SRL", "Magazin industrial", zgîrie la clădiri din amîndouă bordurile, pereții culoarului, tot lasă și ridică piciorul de pe frînă, pe ambreiaj, sucește tot cu volanul, "Păstrați Andi ecoparc PRZ Curățenia", etalonul normal a răscolit în Apuseni măsura, munți rohmani ce veți veni! brazi brădetul plantat, pășune, fîneață și pîlc de foioase pe 200 de metri din cartierul de blocuri, trei minute de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
E drept, nu era un bărbat solid, din acela puternic, care să emane siguranță și duritate, nu. Inspira mai mult nevoia de protecție, în loc să fie exact invers, dar știa foarte bine să se folosească de acest atu și să le sucească mințile femeilor. Era atletic și înalt. Chipeș, cu trăsături fine și tot timpul îngrijit, elegant, proaspăt bărbierit și mirosind a apă de colonie franțuzească, dat cu briantină pe părul tuns perfect. Se zvonea că se ducea la frizer în fiecare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
metri. Barmanul nici vorbă să se ia de ei, stătea într-un colț, tremurând din toate încheieturile și rugându-se să se termine mai repede. — Hai să-l luăm p-ăla mare, pe scandalagiu, țipă unul, cu gând să-i sucească gâtul lui Ionel. Dar când să se apropie de bar și să sară peste tejghea, se trezesc că vin spre ei tot felul. Cristi și Pribeagu încep să arunce ca nebunii spre inamici cu ce le vine la mână, cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
biografic, prin personajul său, Allan, se îndrăgostește nespus și încearcă să spargă barierele diferențelor culturale, semăna izbitor cu succesul Zarazei lui Cristian Vasile. Chiar dacă una era o carte, iar cealaltă o melodie, ambele despre iubire și femeia fatală care le sucește mințile, îi transformaseră pe cei doi artiști peste noapte în adevărate vedete. Pe Cristi în cel mai adorat cântăreț, pe Mircea Eliade într- un autor îndrăgit de public și chiar vocea din ce în ce mai puternică a generației sale. Și nu doar impactul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]