465 matches
-
călători cu secole Înainte, fără Însă ca aceștia să se contamineze de ideologia lui; de atrăgătorul fatalism, de acea „non-rezistență” care este, se pare, eficientă „acolo”, așa cum unele trupuri, „nepregătite”, intrând Într-un mediu radical diferit și neposedând anticorpii necesari, sucombă rapid de boli aparent anodine. Nu, fatalismul românesc, care a ridicat balada Miorița pe un Înalt piedestal destinal și istoric, nu m-a atras niciodată și, nu rareori, cu o exaltare nepotrivită și cu un exces de argumente, am combătut
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
exces de argumente, am combătut-o În fața prietenilor mei, de o mie de ori mai calmi, mai convingători, mai „eleganți”, decât provincialul funciar care eram și aveam să rămân. Și - dar asta s-a văzut abia după decenii! - nu am sucombat nici În fața „fatalismului realității”; de timpuriu „realitatea” avea ceva, ca să zic așa, care „nu-mi mirosea prea bine”: o persoană bine Îmbrăcată care se mișcă suplu, Îndemânatec, eficientă În orice face, care pare a ascunde ceva - ceva ce nu poți
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și doi de ani îl găsise pe bătrân gol pușcă pe gresia din baia casei lui pustii din Newport Beach. E tot ce-am aflat. Habar n-aveam ce să fac, pe cine să sun, cum să mă comport. Am sucombat șocului. Cineva trebuia să mă descarcereze din cabană și să mă care înapoi în California. Nu exista decât o singură persoană capabilă să facă toate astea pentru mine - sau, mai exact, persoana care a făcut toate astea pentru mine. Așa că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
bej, așa că în final se punea întrebarea: bun, m-am pișat în Jumbo Slurpee dar nu pe mochetă - e un plus sau un minus? M-am dus rapid la ușa camerei de oaspeți să mă conving că încuiasem înainte de a sucomba. Iar anxietatea matinală obișnuită s-a mai risipit puțin când am văzut că de fapt încuiasem ușa, ceea ce însemna că Jayne n-ar fi putut să mă controleze (filmul tăiat, duhoarea de vodcă, o cană cu urină la capul patului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
în analiza celor constatate mai devreme la Orsic Motel. N-avea nici o întrebare pentru mine. N-aveam răspunsuri pentru el. O serie de incidente futile ne aduseseră aici - asta era tot. Nimic nu se mai lega. Și în timp ce amândoi am sucombat tăcerilor noastre, mintea mea începu să pulseze cu eventualități pe care nu i le puteam împărtăși detectivului. Un băiat transforma cartea în realitate. Dar n-aveam numele acestui băiat. Fusese în casa mea. (El nega acest lucru.) Fusese în mașina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ritmuri moderne. Este marele boom, se pare, în toate discotecile din Occident. „L-am văzut pe Sting, la Festivalul de la San-Remo, tot cu o piesă de genul ăsta, Desert rose, faină, într-adevăr!” Trebuie să vorbești tare, altfel cuvintele îți sucombă sub reverberațiile deșertului. În cele din urmă, serata își atinge punctul maxim, lumea își dă frâu liber pasiunii. Mai ales fetele din stafful german: Jessica Falzoi, înaltă și plină de fantezie în mișcări, și Nelly Möller, mlădioasă ca o felină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ale unor lecturi de volume compacte. Romanul, început în serii de tomuri nesfârșite, s-a redus la unul. Reducerea nu se va opri nici aici. Nuvela este esență concentrată. Cu toate aceste argumente și profeții, vedeți că romanul n-a sucombat. E adevărat că industria lui mai ales cea pariziană îi impune un conținut subțire, potrivit unei după-amiezi plictisite ori câteva ore de tren; e adevărat iarăși că un roman astăzi nu-i decât o istorisire ceva mai lungă, care, comprimată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în timp, importanți scriitori ai românilor. Câțiva poeți tineri pe care îi cunosc se anunță drept scriitori de primă mână în acest secol în care literatura, ca obiect de luptă și de studiu, va suferi schimbări majore dar nu va sucomba. Non omnis moriar deși sună elegiac, știu. Scrii eseu, scrii articole de presă, faci critică literară. Dar când vine demonul prozei pe la fereastră ce îi spui? Dar când vine demonul teatrului, să te întrebe pe când prima încercare dramatică, cum te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
9 dimineață, vreo 400 locuitori din satele Tătărăni au năvălit în ceată asupra orașului. Cu toate parlamentările și somațiile făcute au năvălit asupra armatei cu ciomegele; deschizând focul, s-au ales unul mort și cinci răniți, dintre care a mai sucombat unul în spital. În urmă, cea mai mare parte s-au retras, iar 48 au fost arestați”. În afara batalionului din Regimentul 4 Argeș, sosit la Huși la 10 martie seara, urma să ajungă, în ziua următoare, Regimentul 1 Dolj. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că și Shakespeare e plicticos... Sever Voinescu : Aspirația spre perenitate este marele pariu al oricărui produs artistic. “i e o tentație inevitabilă. De aceea cred că cinematograful, care a început, după cum spui, ca un mijloc de distracție a maselor, a sucombat în fața tentației perenului. “i a înțeles bine sau rău, nu știu că numai atașându-se valorii estetice va putea trece prin timp. “i-a căutat propria estetică, uneori cu atâta pasiune și determinare, încât a ieșit complet din sine. Astăzi
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
critic, scriitor și ministru, ajunsese, bietul de el, să fie ridicat În slăvi În timpul dictaturii proletariatului datorită concepțiilor dogmatice...marxiste! Dacă cel citat ar fi trăit ca să citească minunăția ieșită din mintea zburdalnică a tovului Ion D. Zamfirescu, ar fi sucombat de mirare și obidă, dar nu Înainte de a-l fi scuipat exact pe chelie dar și pe vârful nasului de Pinocchio pe autorul elucubrațiilor și spasmelor cenzoriale bolșevice. Contextul a reieșit din articolul „Maiorescu și poezia - 130 de ani de la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și-a uitat trecutul, părintele nu s-a răzbunat pe nimeni pentru că dacă ar fi vrut s-o facă ar fi avut timp suficient În cei trei ani de viață care-i mai rămăseseră din 2003 până În 2006 când a sucombat răpus de o suferință nemiloasă. S-a mulțumit doar să-i numească „satane” și atât. d. Cum să scapi de un incomod? Îi „fabrici” un dosar penal de drept comun! Odată cu desființarea culpelor politice, securiștilor le venea tot mai greu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
toamna anului 1970, a murit mămăica, bunica pe linie maternă a Doinei. Lucram - îmi amintesc nu întâmplător - la capitolul despre „Domnul Proharcin”, capitol care se încheia în felul următor: „Frământările inexplicabile, care îl duc până în pragul nebuniei și din pricina cărora sucombă, provin în realitate din teama că odată scos din slujbă el nu și-ar mai putea continua planul său gigantic, zămislit pe vremuri în umbra paravanului și pus de atunci în aplicare cu toată furia vădită a firii sale întunecate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
a exagera totuși!) și apoi se va uita la un meci internațional de fotbal; în pauza meciului va face pipi (ultimul pipi!) iar din repriza a doua va viziona doar primele 19 minute, căci la ora mai sus indicată va sucomba... Termenul e termen, n-ai ce face... Cam așa, sau altfel, ce știu eu, asta nu mă mai privește; ultima zi din viața unui oarecare Ionescu Nicolae poate fi descrisă în fel și chip, de oricine, pe una sau două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sub ochii noștri e absolut firesc, perfect natural și poartă niște nume de toată lumea știute. Principalul nume al seriei este Mihail Sergheievici Gorbaciov. El a fost omul căruia i-a revenit să declanșeze toată mișcarea prin care imperiul Răului a sucombat (și el însuși o dată cu acesta). A fost de fapt un ins extraordinar și îl putem numi providențial. Providențial, dar fără simțul Providenței. Nu a înțeles că mișcarea de el declanșată duce necesarmente pe un cu totul alt tărâm. Schimbând ce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vibreze pielea, dar care atinge în același timp nervul principal, cel care singur poate da frisoane, făcând să vibreze ființa noastră, opacitatea noastră, zguduindu-ne în profunzime! Cred că noi trebuie să ne zguduim cât mai des pentru a nu sucomba în acea toropeală pasivă pe care o purtăm în noi și care se adâncește prin eșecuri cotidiene. Știu: vei găsi că scrisorile mele adesea sunt foarte negre, disperate și pesimiste, dar nu pot face nimic, asta e starea de spirit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
A învățat să scrie la mașina de scris acum câțiva ani, când a început să traducă romane franceze pentru midinete și coafeze suedeze. Am resimțit o violentă emoție, m-a impresionat voința ei neclintită (la vârsta ei!) de a nu sucomba total sub tirania economică a soțului ei. Formidabil! Femeile se încăpățânează, cum spunea Simone de Beauvoir. Cu ajutorul banilor de la traducere va putea în sfârșit să-și plătească o nou dantură (vechea dantură, spunea ea cu un ton de dispreț și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
edita un organ profesional a fost zădărnicită, chiar și publicațiunile ce le avem erau speculate. Cei ce scriau cu toate lefile mari de pe atunci cereau bani, cei ce le primeau nu plăteau. Când din cauza crizei nu mai avem bani, am sucombat. De aceea bucuria noastră e mare că de nevoie se umple un gol”. Așa cum se poate vedea din paginile revistei, ocuparea posturilor vacante în parohii era o problemă. I s-a cerut mitropolitului ca să țină cont atunci când numește un preot
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
nu le spune“. Trei zile după aceasta, aflai din ziare că, în urma unei certe violente cu alt bolnav, atins de delirium tremens, „pentru o bucată de pâine”, Eminescu a fost lovit cu un pietroi, drept în frunte, după care a sucombat, în dureri atroce, la ora 3 după amiază, în ziua de 15 iunie 1889. Acesta a fost tragicul sfrârșit al marelui nostru Eminescu. După dispoziția ministerului instrucțiunii publice, din inițiativa lui Ștefan C. Mihăilescu, fost, pe atunci, secretar general al
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Genocid. Trăim un genocid, domnu’ Duda.” Moartea lui Radu Petrescu m-a zguduit. Totul se prăbușea, rapid, În mocirla fără fund a neantului tiraniei. Muriseră deja câțiva prieteni, ne Înghițea bezna pe fiecare și pe toți, clipă de clipă. Frumusețea sucomba, oripilată de proximitățile pernicioase, adevărul devenise sălbatic, binele se retrăsese În vis. Când am intrat În casa de pe Pitar Moș de unde pornea cortegiul funerar, Adela Petrescu, În negru, a izbucnit, instantaneu, În plâns. „Nu l-ați mai iubit”, a murmurat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Washington, cu oprire În Berlinul Occidental. Urma să verific, la fața locului, adevărul. Spre surprinderea mea, pașaportul a fost aprobat. Era prima dată când ni se permitea să călătorim Împreună. La Berlin, funcționarii de la DAAD erau cât pe ce să sucombe sub efectul șocului. Mă priveau ca pe o fantomă, nu-și ascundeau deloc groaza și bucuria. Până la urmă, mi-au arătat scrisoarea de invitație trimisă, firește, la timp, și Întoarsă la expeditori cu ștampila (caragialiană?): „adresantul necunoscut”. Doar farsa socialistă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
divinități egiptene, cu ochii acoperiți de albeața ce și-o trecea dintr-o parte a ochiului peste pupile, pentru a se Închide În contemplarea gravei sale solitudini”, tot așa și „fascinația repulsiei” față de... gândaci, În fața căreia „incorigibilul artist al improvizației” sucombase, În cele din urmă, simulând „ceremonialul coleopterelor” și devenind, el Însuși, treptat, un negru gândac repulsiv, parte din seria de derivate ludice, oricare ar fi fost, refuzând semnificația antropomorfică. Semnificația, câtă este, a acestei și altor metamorfoze din proza lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
conțin premisele declanșării unui astfel de regim. Urmare acestui regim, numeroși deținuți au decedat în Penitenciarul Aiud. Astfel din totalul de 216 deținuți politici decedați în perioada anilor 1950-1964 un număr de 73 (adică mai mult de o treime) au sucombat ca urmare a unor afecțiuni TBC. Au existat mai multe cazuri de decese urmare a unor șocuri hemoragice, ceea ce naște grave suspiciuni cu privire la eventuale agresiuni fizice. În sfârșit există și cazuri de sinucideri (un număr de trei persoane). în ce privește vârsta
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Vrînd să-l elibereze din chingile dialecticii spiritului, Gilles Deleuze a numit omul „mașină dezirantă”, dar pentru naratoare a atare regresie e acum cu neputință. După moartea lui A***, mai mult sau mai puțin credibilă, „mașina dezirantă” e pe cale să sucombe. Apocalipsa unui astfel de aparat este conștientizarea consecinței sociale a dorinței: excomunicarea. Nesemnat, acest act purtat mereu În buzunar și supus oricînd controlului produce sciziunea: naratorul este eu și el În același timp, Încercarea sa de revenire la „androginul” om
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apoi de Margot, nevasta de care-și amintește cu duioșii retezate spartan, doldora de cultură generală de concursuri televizate, născut la Buenos Aires: “subiect Încercat. SÎnge rece, rigoare, pregătire superioară, incapabil de cea mai mică emoție”. El nu numai că nu sucombă În fața realității, dar ea, realitatea, În exercițiul insignifianței ei, reprodus abuziv, Își Întărește combatantul și-l protejează. Ciprian Mihali a scris o teză de doctorat despre cotidian pe care ar trebui s-o citească toți cei interesați de literatura aceasta
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]