741 matches
-
(singular: "filistean") sunt o populație antică, de origine indo-europeană, stabilită între secolele XIII-XI î.Hr. pe coasta sud-estică a Mării Mediterane. Numele biblic "pelištīm" (ebraică (la plural): פְלִשְׁתִּים; egipteană "peleset"), atribuit acestei populații, este un nomen gentilicum. Din această denumire au derivat în greaca veche "παλαιστινη" și în latină "palaestina
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
insulelor. Aceeași descendență insulară, deci maritimă, este menționată și în Biblie (Amos 9,7), unde este amintită insula Caftor, numele ebraica al insulei Creta. Insula Caftor pare să fi fost însă doar o etapă în itinerarul acestei populații spre coastele sud-estice ale Mediteranei. Habitusul acestei populații, așa cum apare redat în basoreliefurile de la Medinet Habu, indică, de asemenea, că filistenii nu au fost o populație semită. Atât armamentul, cât și coifurile purtate de războinici, diferite de cele ale israeliților, își găsesc analogii
Filisteni () [Corola-website/Science/303313_a_304642]
-
este un oraș în județul Brăila, Muntenia, România. Are o populație de de locuitori (2011). A fost declarat oraș la 17 februarie 1968, aparținând generației orașelor socialiste, și este un important nod feroviar în partea sud-estică a României. este situat în nord-estul Câmpiei Române, pe malul drept al râului Buzău, la contactul sau limitele a trei mari subunități ale Câmpiei Române: Câmpia piemontană a Râmnicului (la nord și nord vest), câmpia de subsidență a Buzăului (la
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
o refacere în spiritual artei renascentiste prin intervenția meșterului Petrus Italus da Lugano, din anii 1560 - 1563. La Bistrița, oraș de margine a regatului și centru economic în expansiune, sunt de timpuriu instalate și ordinele călugărilor mendicanți. Astfel, în extremitatea sud-estică a localității a fost amplasat conventul dominican, ale cărui începuturi sunt plasate imediat după invazia mongola. Ordinul fraților minoriți au fost instalați în extremitatea estică a orașului, menționați documentar la 1268, biserica conventului fiind deja terminată la 1280. O mănăstire
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
Constantinopolului de către latini. Cucerirea Constantinopolului de către turci a fost prezentată ca o pedeapsa divină aplicată noului popor ales pentru păcatele sale. Zosimos a susținut că împăratul Constantin a clădit primele edificii, componenta politică și religioasă a orașului fiind în partea sud-estică, pe țărmul Mării Marmara. Strada Mese străbătea Constantinopolul până la Forumul Amastrianum. Componenta economică era Portul de Aur, Zona Cornului de Aur, acesta fiind închis cu lanțuri în 1453 în timpul asediului. Partea centrală a Constantinopolului a fost utilizată pentru construirea mănăstirilor
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
și-a îndreptat atenția asupra vizigoților din Peninsula Iberică. A profitat de războiul civil dintre pretendenții la tronul vizigot și a trimis o expediție năvală în 540 spre Spania. Orașele și forturile maritime au fost capturate cu succes, iar partea sud-estică a peninsulei a fost cucerită, cu orașele Cartagina, Malaga și Cordoba. În cele din urmă, a ocupat o porțiune întinsă de la capul Sf. Vincent, la vest, până dincolo de Cartagina, la est. S-au construit biserici și monumente specifice artei și
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
discutat în epocă. În urma împărțirii statului bizantin după cruciada a IV-a , s-au constituit două grupări de state: statele latine: Imperiul Latin de Constantinopol , Principatul de Moreea și Thesalonicul, și Statele de rezistență greacă : Imperiul din Trapezunt, pe litoralul sud-estic al Mării Negre, o poziție periferică( condus de Comneni, fondat de nepotul lui Andronic Comnenul), Despotatul Epirului cu centrul la Arta (condus de doi frați a lui Alexios al III-lea Angelos, Mihail și Teodor, având o ascensiune inforitoare, cel puțin
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
din locurile fierbinți devine periodic atât de intensă încât crusta Pământului se topește și provoacă erupții vulcanice suficient de puternice pentru a traversa platforma marină și a da naștere unor noi insule. Utilizând aceste două teorii, geologii consideră că insulele sud-estice ar fi cele mai vechi și cele din vest, ca insula Fernandina, ar fi cele mai tinere. Insulele sunt compuse din rocă bazaltică, care în formă topită este adeasea mai fluidă decât alte tipuri de roci vulcanice. Acesta pentru că atunci când
Insulele Galápagos () [Corola-website/Science/300168_a_301497]
-
cel al actualelor județe Brăila și Galați, plus partea nordică a județului Tulcea. După reorganizarea din 1956 a încorporat și raioanele Focșani, Panciu, Tecuci și Vrancea ale fostei regiuni Putna. În anul 1960, regiunea Galați a fost reorganizată, pierzând raioanele sud-estice de peste Dunăre care au fost trecute în componența noii regiuni Dobrogea. se învecina: Regiunea Galați a cuprins următoarele raioane:
Regiunea Galați () [Corola-website/Science/317317_a_318646]
-
Volhov, cu cartierul general la Grigorovo, în suburbiile Novgorodului. Spaniolii erau responsabili de o secțiune de 50 km a frontului pe malurile râului Volkov și ale lacului Ilmen. În august 1942, spaniolii au fost transferați de pe flancul nordic pe cel sud-estic al frontului Leningradului, la sud de Neva, lângăPușkin, Kolpino și Krasnîi Bor. Divizia Albastră a luptat la Leningrad, unde au suferit pierderi grele, atât datorită frigului cât și a acțiunilor inamicului. Franco a trimis întăriri, care nu au inclus doar
Divizia Albastră Spaniolă () [Corola-website/Science/307656_a_308985]
-
caracteristică este reprezentată prin: "Alopecurus pratensis", "Agrostia alba", "Deschamsis caespitosa", "Agropyron repens", "Trifolium sp.", "Rumunculus sp.", "Cichorium intybus" ș.a. În lumea văilor și în zonele cu exces de umiditate predomină vegetația hidrofilă: "Inunae corex", "Pharanghuites" etc. Terenurile cu expoziție sudică,sud-estică sau sud-vestică, care sunt și erodate au pajiști cu valoare furajeră. Speciile dominante aici sunt: "Agropyron cristatum", "Agropyron ischemus", "Festuca sulcata", "Artemisia campestris" etc. Terenurile cultivate au în general următoarele buruieni: "Amaranthus retroflexus", "Taxacum afficale", "Cirsium arvense", "Agropyron repens", "Agrostecuma
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
plantei. Fructul este drupă mică, cu o singură sămânță. Deși clasificate anterior în genul "Rhus", în prezent se disting de plantele din aceste gen prin frunzele simple și inflorescențele pufoase. Scumpia americană ("Cotinus obovatus", sin. "Rhus cotinoides") este nativă regiunii sud-estice ale Statelor unite ale Americii, din Tennessee pânp în Alabama și Texas. Este o plantă mai mare, devenind în mod frecvent arbore mic, cu o înălțime de 10-12 m și trunchi de 25 cm diametru. Frunzele sunt de asemenea mai
Scumpie () [Corola-website/Science/313042_a_314371]
-
Berceni (în trecut, Moara din Cupe) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Berceni (reședința), Cartierul Dâmbu, Cătunu, Corlătești și Moara Nouă. Comuna se află în vecinătatea sud-estică a municipiului Ploiești, pe malul drept (de vest) al Teleajenului. Prin satul Moara Nouă trece șoseaua națională DN1A, drum-variantă de legătură între București, Ploiești și Brașov, în zona în care ea constituie centura de est a Ploieștiului. Lângă Moara Nouă
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
sunt evanghelizați și ei de către Biserica de la Roma. După înlăturarea ereticilor arieni, Biserica Apuseană intră într-o expansiune de evanghelizare a Europei Occidentale desfășurată în 3 etape: Prima Etapă (până în anul 700) - evanghelizarea Angliei Anglo-Saxone, Irlandei, Scoției și a părții sud-estice a Imperiului Franc ce mai avea câteva teritorii ariene . A Doua Etapă (până în anul 800) a constat în evanghelizarea părți răsăritene a Imperiului Franc (tot în această etapă, Imperiul Franc se destramă în două părți: una de răsărit, devenind Imperiul
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
se destramă în două părți: una de răsărit, devenind Imperiul Romano-German și una de apus, care va deveni Regatul Franței). A Treia Etapă (până în anul 1054) a constat în evanghelizarea Regatelor Danemarcei, Poloniei , Norvegiei sudice și sud-vestice, Suediei sudice și sud-estice, Ungariei, Croației și Islandei . Până în anul 1054 Biserica Apuseană era organizată într-o rețea de episcopii, 22 de arhiepiscopii și 3 patriarhi : Patriarhia de la Aquileia (desființată în anul 1752) , Patriarhia de la Grado (desființată în anul 1451) și Patriarhia de la Roma
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
atunci, satele Mircea-Vodă și Măgureni au fost desființate și înglobate în localitatea Călărași. Orașul a redobândit statut de reședință de județ în 1981, când s-a înființat județul Călărași, din jumătatea sudică a județului Ialomița de până atunci, împreună cu partea sud-estică a județului Ilfov. Municipiul a avut drept comună suburbană pe comuna Modelu între 1968 și 1989 când s-a renunțat la conceptul de comună suburbană. Reședința județului cu același nume, municipiul Călărași este situat în partea de sud-est a țării
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
coastă Imperiului Otoman astfel încât Republica Veneția să nu poată ataca orașul de pe uscat, ci numai de pe mare. Una din aceste porțiuni, frontiera nord-vestică cu micul oraș Neum, este astăzi singura ieșire la Marea Adriatică a statului actual Bosnia și Herțegovina. Satul sud-estic de frontieră Sutorina a devenit mai târziu parte a Muntenegrului, care are zonă de coastă mai la sud. Ragusa și-a continuat politica de strictă neutralitate în Războiul pentru Succesiunea Austriei (1741-48) și în Războiul de Șapte Ani (1756-63). În
Republica Ragusa () [Corola-website/Science/335964_a_337293]
-
grezoasă, marnoasă, argiloasă și argilo-nisipoasă sunt reprezentate prin formațiuni de vârstă miocenă, cele mai extinse fiind depuse în helvețian. Culmea Pleșului de la extremitatea nordică a depresiunii și unele anticlinale sunt formate din conglomerate cu elemente verzi. La extremitatea estică și sud-estică apar formațiuni deltaice de vârstă sarmatică, iar în vest formațiuni ce aparțin flișului-carpatic. Teritoriul are o suprafață de cca. 175 km și altitudini cuprinse între 320 m și 600 m. Privită în ansamblu, depresiunea subcarpatică Ozana-Topolița are un aspect larg
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
nu mai era capabilă să acopere spațiul rămas liber de trupele aliate implicate în Operațiunea Market Garden. Pentru a rezolva parțial această ultimă problemă, Corpul al 8-lea britanic trebuia detașat din forța principală de atac pentru a apăra flancul sud-estic. Numai că nu existau suficiente mijloace de transport pentru mutarea corpului, ceea ce a dus la o întârziere de patru zile a relocării, până pe 21 septembrie. Pe 11 septembrie, Montgomery s-a întâlnit din nou cu Eisenhower, iar, a doua zi
Operațiunea Market Garden () [Corola-website/Science/309683_a_311012]
-
germanice, migrând către sud din Scandinavia, au ajuns în nordul Marea Neagră la începutul secolului al III-lea. Ele au creat confederații ce s-au dovedit, pentru romani, inamici mai puternici decât sarmații cu care aceștia se confruntaseră înainte. Pe teritoriul sud-estic de azi al României și în stepele de la nord de Marea Neagră, goții, un popor germanic, au creat cel puțin două uniuni de triburi, una tervingă și celălalt greutungă. Sosirea hunilor în 372-375 a pus capăt istoriei acestor regate tribale. Hunii
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
sunt: Chiojdeni, la vest; Gura Caliței la nord ; la est comuna Bordești, iar la sud, sud-vest comuna Buda, Județul Buzău. Fiind o depresiune din interiorul subcarpaților, aici este caracteristic etajul pădurilor de foioase. În Enciclopedia Geografică a României, pentru zona sud-estică a comunei nu sunt menționate decât pădurile de fag în amestec cu carpenul, culturi agricole și pajisti secundare, precum și vegetația de luncă în lunca Râmnicului Sărat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumitrești se ridică la locuitori, în scădere
Comuna Dumitrești, Vrancea () [Corola-website/Science/310939_a_312268]
-
păduri de foioase, păduri în amestec, păduri aluviale, râuri, mlaștini, turbării, pășuni, fânețe, terenuri arabile, culturi) încadrată în bioregiunea alpină centrală a Munților Perșani (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a extremității sud-estice a Depresiunii colinare a Transilvaniei. Acesta conservă mai multe specii de floră spontană și protejează o gamă diversă de faună sălbatică. Aria protejată asigură culoar ecologic de pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
Tărtășești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bâldana, Gulia și Tărtășești (reședința). Comuna este situată în extremitatea sud-estică a județului, la limita cu județele Ilfov și , și este străbătută de șoseaua națională DN7 ce leagă orașele București și Pitești, la circa nord-vest de București. Aici se ramifică din acest drum șoseaua națională DN71 care leagă Bucureștiul de Târgoviște
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
partea de est pe culoarul Șiretului. În raport cu DN2 este situată la aproximativ 18 km de Adjud și aproximativ 38 km de Bacău, de-a lungul unor vai descendente care pornesc de pe versantul de est al Piemontului Orbenilor (sau Pănceștilor), prelungire sud-estică a Culmii Pietricica. Platoul situat în jumătatea vestică a teritoriului comunei este întins și neted, lipsind elemente geomorfologice semnificative de tipul unor alunecări de teren superficiale și de adâncime. Spre exterior, piemontul este continuat de trene de glacis care reduc
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
a ajuns până în zilele noastre. Influența normandă a dat naștere la ceea ce azi se cheamă „engleza de mijloc”. De-a lungul secolului al XV-lea, engleza de mijloc a fost transformată de „marea rocadă a vocalelor”, de răspândirea prestigiosului dialect sud-estic la Curte, în administrație și în viața academică, și de efectul uniformizator al imprimării. În anul 1476, William Caxton a introdus tiparul în Anglia, iar până în anul 1640 erau 20.000 de scrieri tipărite în limba engleză. Aceast lucru a
Limba engleză () [Corola-website/Science/296521_a_297850]