933 matches
-
au preluat limbi precum franceza (balcon), spaniola (balcon), portugheza (balcăo), engleza (balcony), neogreaca (balkóni, μπαλκόνι). În alte cazuri, acest cuvînt a ajuns prin intermediul francezei: neer. balkon, germ. Balkon, iar, prin franceză și germană, în daneză (balkon [bal΄koη], norvegiană și suedeză (balkong [bal΄koη]). Nu numai elemente lexicale din vechiul adstrat germanic au fost răspîndite în limbile europene prin mijlocirea unor limbi romanice, ci și unele împrumuturi germanice tîrzii. Astfel, de exemplu, după ce a preluat din norvegiană cuvinte precum fiord (< norv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile germanice, situația este mai simplă, căci lipsa stratului latin și definitivarea mai tîrzie a aspectului literar le-a făcut să preia modelul limbilor romanice, îndeosebi al francezei. De aceea, în germană, în engleză, în norvegiană, în daneză și în suedeză terminația grafică este -(t)ion, însă în pronunție există particularizări de la o limbă la alta. Limba neerlandeză prezintă o situație aparte, deoarece urmează deseori, la fel ca în cazul formei scurte din română, nominativul latin, de unde rezultă natie [΄nasi:] și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
această desinență (dan. Kongen af Danmarks slot "castelul regelui Danemar-cei"). Ceea ce se exprimă însă în mod sintetic cu această desinență se poate exprima și analitic cu ajutorul unor prepoziții (engl. of, germ. von [fon], neer. van, dan. af, norv. av), doar suedeza recurgînd foarte rar la exprimarea prepozițională a genitivului. Există, așadar, din acest punct de vedere, două tipuri de limbi germanice: unul apropiat limbii-bază (care cuprinde islandeza și germana) și altul similar modelului romanic (celelalte limbi germanice). Din perspectiva mărcilor de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Germana are mai multe desinențe de plural, majoritatea fiind moștenite din germanică, dar la unele împrumuturi neologice admite și desinențe latinești, cum se întîmplă, de altfel, și în engleză. Desinențe numeroase de plural (de obicei moștenite) se întîlnesc și în suedeză (-or, -ar, -er, -r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare limbă germanică, islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-er, -r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare limbă germanică, islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile germanice, germana, suedeza, norvegiana și daneza, cunosc exprimarea redundantă a pluralului, uzînd, alături de desinențe, și de alternanțe ale vocalelor din rădăcină (umlaut: dan. bog "carte", pl. bøger [΄bög(], germ. Buch [bux], pl. Bücher [΄büxər]). Din acest punct de vedere, aceste limbi se apropie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vedere criteriul mărcilor verbale pentru persoană. În limba engleză, la prezent indicativ, toate persoanele au aceeași formă, cu excepția persoanei a treia singular, ceea ce face ca prezența pronumelor personale să fie obligatorie. La fel se prezintă lucrurile în daneză și în suedeză unde persoana este indicată numai prin pronumele personale antepuse, norvegiana manifestînd aceeași tendință în vorbire. Ca atare, se regăsește aici tipul reprezentat în cazul limbilor romanice de franceza vorbită. Alte limbi germanice, precum neerlandeza, marchează persoana atît prin pronume personale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
În germană, articolul este diferențiat pe genuri și numere și este antepus, ca în limbile romanice occidentale. În daneză însă, articolul hotărît este enclitic, ca în limba română, dar devine proclitic dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Și în suedeză articolul hotărît este postpus, dar dacă substantivul este precedat de un adjectiv, articolul este dublu, antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării diatezei pasive, engleza, neerlandeza și germana procedînd analitic, iar norvegiana, daneza și suedeza atît sintetic cît și analitic. Dintre limbile cu pasiv analitic engleza se distinge prin faptul că folosește, la fel ca limbile romanice, verbul auxiliar "a fi" (to be), în vreme ce celelalte două uzează de auxiliarul "a deveni" (germ. werden, neer. worden
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
secolului al XIX-lea, o limbă literară pornind de la dialectele norvegiene (vestice), care a devenit și ea limbă oficială, fiind introdusă parțial în presă și în învățămînt și, ca atare, acum există în Norvegia două limbi literare și oficiale. În suedeză, cele mai vechi texte datează din secolele al IX-lea și al X-lea și sînt scrise cu caractere runice, dar din secolul al XIV-lea începe a fi utilizat și alfabetul latin, îndeosebi în notarea unor texte de legi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
legende, romane cavalerești, lucrări de medicină, de astronomie etc.) și au fost făcute numeroase traduceri. Limba scrisă a fost influențată puternic de latină, la nivel sintactic, stilistic și, îndeosebi, lexical, prin împrumuturi (änge înger", djävul "diavol", paradis, skola "școală"). Etapa suedezei moderne a început în secolul al XVI-lea, cînd a fost obținută independența față de danezi și s-au creat condiții pentru dezvoltarea limbii literare. Momentele importante în acest proces au fost traducerea Bibliei și introducerea tiparului. Inițial s-au realizat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Bibliei și introducerea tiparului. Inițial s-au realizat îndeosebi lucrări cu conținut religios, dar, în secolul al XVII-lea, limba suedeză literară s-a îmbogățit foarte mult și a fost interpretată și normată prin gramatici și dicționare. În epoca Reformei, suedeza a împrumutat numeroase elemente din germană, iar în timpul Renașterii din greacă și din latină (karta "hartă", gratis, delta etc.). În secolul al XVIII-lea influența franceză a fost foarte puternică, îndeosebi în mediile diplomatice și ale societății cultivate (chiffonjé "șifonat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
întîlnită și la adjectivul sauer [΄sauər], "acid, acidulat" și "acru" (de unde și verbul säuern "a acidula" și "a acri"). La fel se prezintă lucrurile în neerlandeză cu substantivul zuur [zü:(], în daneză syre [΄sürə] (și verbul syre "a acri"), în suedeză syra [΄süra] (și verbul syra "a acri") și în norvegiană syre [΄süre] (dar adjectivul este sur [sur] "acid", "acru"). Asemenea aspecte dovedesc faptul că, deși în mare parte internaționalizate, terminologiile, chiar în cazul științelor exac-te, nu sînt sustrase evoluției limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
romanice articolul este variabil. Și în celelalte limbi germanice, exclu-zînd engleza, articolul hotărît este variabil, dar în alt mod decît în limbile romanice, care au forme pentru masculin și pentru feminin, în vreme ce germana are forme și pentru neutru, iar neerlandeza, suedeza, norvegiana și daneza au o formă a articolului pentru masculin și feminin (genul comun) și a altă formă pentru neutru. Pe de altă parte, limba română și unele dintre limbile germanice de nord plasează articolul hotărît după substantiv (unindu-l
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
etc.), dar suedezii, nu numai că disting cele două realități, dar le și numesc diferențiat, numind bunica maternă mormor [΄mu:rmu:r] "ma-ma mamei" și bunica paternă farmor [΄fa:rmu:r] "mama tatei". De aceea, dacă este tradusă în suedeză o carte scrisă într-o limbă romanică (sau în altă limbă germanică decît suedeza) și se vorbește despre bunică, traducătorul trebuie să afle dacă este bunica maternă sau cea paternă, fiindcă pentru bunică în general nu există un cuvînt în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
diferențiat, numind bunica maternă mormor [΄mu:rmu:r] "ma-ma mamei" și bunica paternă farmor [΄fa:rmu:r] "mama tatei". De aceea, dacă este tradusă în suedeză o carte scrisă într-o limbă romanică (sau în altă limbă germanică decît suedeza) și se vorbește despre bunică, traducătorul trebuie să afle dacă este bunica maternă sau cea paternă, fiindcă pentru bunică în general nu există un cuvînt în limba scop107. Ca atare, cine traduce în suedeză povestirea Bunica de Barbu Ștefănescu Delavrancea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau în altă limbă germanică decît suedeza) și se vorbește despre bunică, traducătorul trebuie să afle dacă este bunica maternă sau cea paternă, fiindcă pentru bunică în general nu există un cuvînt în limba scop107. Ca atare, cine traduce în suedeză povestirea Bunica de Barbu Ștefănescu Delavrancea, din care nu rezultă despre care bunică este vorba, va trebui să opteze pentru mormor sau pentru farmor, fără a porni de la ceva cert, dar are și datoria de a explica (într-o notă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
este vorba, va trebui să opteze pentru mormor sau pentru farmor, fără a porni de la ceva cert, dar are și datoria de a explica (într-o notă) că în limba română există asemenea nume generic. Dacă însă traducerea este din suedeză în română, o construcție precum mormor och morfar nu se poate traduce liniar prin bunica și bunicul, ci prin bunica și bunicul din partea mamei, construcția farmor och farfar prin bunica și bunicul din partea tatei, iar mormor och farmor prin bunica
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
farfar prin bunica și bunicul din partea tatei, iar mormor och farmor prin bunica din partea mamei și cea din partea tatei. Prin urmare, se poate constata că trăsăturile lexicale ale limbii afectează structura sintagmatică, căci neexistînd o denumire generică pentru "bunici" în suedeză, dacă se vorbește despre ei, se realizează o enumerare, iar, ca să fie cît mai apropiat de original, textul tradus, care pornește de la unul suedez, trebuie să conțină precizări care în mod obișnuit nu apar. În mod asemănător, dacă se traduce
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pol. = poloneză, polonez pop. = popular prep. = prepoziție prez. = prezent pron. = pronume pron. dem. = pronume demonstrativ prov. = provensală; provensal refl. = reflexiv rom. = română, român rus. = rusă, rus s. = substantiv sec. = secol sg. = singular sl. = slavă, slav; slavon sp. = spaniolă, spaniol sued. = suedeză, suedez ucr. = ucraineană, ucrainean v. = vechi vb. = verb * = neatestat Semne folosite în transcrierea fonetică Necesitatea de a ilustra anumite fenomene și situații a cerut invocarea unor fapte lingvistice, de obicei lexicale, din diferite limbi (romanice și germanice), care, în unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
uzuale, cu unele unificări, fără a insista asupra unor fenomene speciale, precum scurtarea sunetelor prin stød ([stöð] "ocluziune, închidere"), în limba daneză, sau caracterul retroflex (rostire cu vîrful limbii orientat spre cerul gurii) al unor consoane precedate de [r], în suedeză și în norvegiană. Ca atare, fără a produce falsificarea realităților, transcrierile sînt uneori simplificatoare în raport cu unele detalii de rostire. a = vocală centrală deschisă: fr. patte [pat], it. attore [at΄tore] "actor", neer. naam [na:m] "nume", pg. banho [΄bańu] "baie
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Editura Științifică, București, 1995. 104 Compară în română, de exemplu, sinonimia parțială a adjectivelor acid și acru. 105 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000. 106 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, p. 184-185. 107 Suedeza folosește cuvinte diferite pentru a face distincția între nepotul de unchi dacă este din partea fratelui (brorson ['bru:(on]) sau din partea surorii (systerson [΄süste(o:n]), ceea ce nu se delimitează în alte limbi prin cuvinte speciale. 108 Vezi Eugeniu Coșeriu, Lecții
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
participat la inaugurarea biroului de pe Champs-Elysées și mi-a oferit un dejun oficial la hotelul Ritz, la care au participat numeroase personalități franceze. Jurnalistul Hugo Bachet, pe care-l cunoșteam din țară, era instalat la Paris. Se însurase cu o suedeză. M-a invitat la un dejun la el acasă, ca să-i cunosc astfel și soția. Locuia într-un frumos apartament la Champ-de-Mars, cu fața spre turnul Eiffel. Un dejun agreabil cu mai multă lume. Cîțiva ziariști. La cafea, cînd eram
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
deopotrivă pe bibliografia de specialitate a istoriei religiilor în secolul XX; nu are, firește, pretenția de a fi exhaustiv, ci redă cât de cât satisfăcător imaginea bipartită a celor două traiectorii intersectate periodic. Addenda, în prima parte, conține traducerea din suedeză a câtorva articole publicate de Wikander în presa suedeză despre opera științifică și literară a lui Eliade. Celelalte două părți conțin traducerea altor scrisori inedite, primite sau trimise de Wikander, respectiv Eliade, provenind din câteva arhive, menționate în fiecare caz
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
doar trei volume. SW: - susține teza de doctorat, sub conducerea lui Henrik Samuel Nyberg, avându-l ca referent pentru partea sanscrită a lucrării pe Ernst Arbman. Teza, Der arische Männerbund, se publică în același an la Lund. - (1938-1939) lector de suedeză la Universitatea din München. 1940 ME: - (martie) numit atașat cultural la Legația română din Londra. 1941 ME: - (10 februarie - 16 septembrie 1945) atașat cultural la Legația română din Lisabona. SW: - publică V³yu. Religionsgeschichtliche Untersuchungen und Texte, Lund, 1941. - susține, la
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
carte despre epopei sau Homer. Și, adaug eu, orice carte scrisă de dvs. - cu condiția să nu trateze o problemă prea specială.) Aștept cu nerăbdare lucrarea (oricât de „negativă” ar fi!...) despre Franz Cumont. Este scrisă în germană sau în suedeză?7 Mi-am corectat șpalturile la Chamanisme, și am înțeles cât de mult ar fi câștigat dacă aș fi avut timpul și răbdarea să-l mai „lucrez” câteva luni! Dar destinul meu este de a-mi termina lucrările în grabă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]