699 matches
-
Toate explică fie partea, luând întregul ca asumpție fondatoare infailibilă, fie dezvoltă proceduri de obținere a întregului prin însumarea mecanică a părților. Toate aceste căi au mizat pe metafore explicative apte să justifice definitiv eficiența simplificării (suprasolicitarea principiului parcimoniei, până la suficiența monadelor), Modelul (idealitatea Formei platoniene și echilibrul formelor perfecte), Mecanismul (universul ca ceasornic a cărui înțelegere oferă posibilitatea ocolirii răspunsului dramatic despre cine a creat ceasornicul) și Sinteza (saltul calitativ al înțelegerii formei ideale, ca abstracțiune) sunt trepte ale instrumentării
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de recursivitatea proceselor de control al dezechilibrelor, de demarcația în oglindă a mecanismelor de reglare. Este faza epuizării consecințelor paradigmei preglobale, a conduitei în raționalitatea sistemelor ierarhice și mai ales în rezolvarea dilemei 20 vs. 80, a tensiunii explozive dintre suficiența celor care pot și abandonul celor fără acces la resurse. Postmodernismul este, până la urmă, mormântul unui experiment al progresului prin adversitate, al încrâncenării ultime dintre binele relativ și răul relativ, interșanjabile prin punctul de vedere ideologizant. Schimbarea radicală Marea Trecere
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
poartă; politică; popas; popor plin; poposește; poposi; a poposi; pornire; președinte; primul; probleme; protest; prudent; punctualitate; rabdă; rapid; a răbda; rănește; realizare; reușește; reușită; satisfacție; satisfăcut; saturat; sătul; secundă; serviciu; în sfîrșit; sincronizare; sosit; sta; stai; stare exotică; stă; succes; suficiență; temporar; termen; s-a terminat; timpul; totul; transport; trădare; trei; trenul; tristețe; ținti; undeva; vara; veniră; venit; viitor; vin; de vorbit; mai vreau; nu mai vreau (1); 765/244/82/162/1 ajuta: bunătate (41); prieten (36); bun (24); oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
realizare; reciclare; recunoaște; refuz; refuza; reîntoarce; relația; de rele; religie; a renunța; renunțare; respingere; romantic; rupt de lume; salva; sania; sărman; o scăpa; scoate; scoică; scutură; sentimente; sfîntă; de sine; slobozi; slujbă; soacră; spăla; spune; sta; straie; stricat; stupid; suferință; suficiență; sustrage; școală; telefon; trădător; ceea ce nu trebuie; a trece; tricou; trist; tristă; uită; uriaș; urît; vaca; vacă; vătăma; vesta; veșmînt; vicii; vindeca; vitamină; vîrf; voință; zăpadă; zbor (1); 762/324/95/229/0 leu: animal (101); rege (88); putere (82
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevoi; niciodată; nisip; ocean; oftat; OK; omăt; oră; ore; orizont; paste; pămînt; pentru; pierzi; piper; îmi place; plinătate; poate; porumb; prăjituri; prieteni; problemă; pungă; pustiu; puține; răbdare; relativ; respect; reușită; risipă; rănit; sac; satisfacție; saturație; sănătate; sătul; spațiu; studii; succes; suficiență; din suflet; sumedenie; surplus; tonă; tortă; totul; trăiește; ușă; voință; vorbă; zgîrcit (0); 734/230/72/158/0 mulțumi: recunoștință (81); respect (43); oameni (21); politețe (20); recunoscător (20); aprecia (19); recunoaștere (18); plăcere (15); frumos (13); satisface (13); mersi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
reținută, a alunecărilor și încetinirilor de ritm, cu o mimică de ciudată, uneori, elocvență, în rolul femeii care, prin evoluția ei, pare că dezvoltă și un subțire comentar de subtext acțiunii din piesă. Acordat ambianței, cu abordarea unui surîs al suficienței, Florin Mircea joacă cu aplomb rolul inginerului Ștefan, cumnatul lui Ilie, iar Liana Mărgineanu, prezentă, ca totdeauna, cu vioiciune, împlinește în caricatural o schiță reușită a Verei, sora Minei, contrastînd față de aceasta, prin banalitatea simțului comun. În acest sens poate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rol anume. Am avut norocul să întâlnesc mari creatori de teatru și să joc alături de cei mai mari actori ai teatrului românesc. După aproximativ 33 de ani de profesie teatrală este normal ca la un moment dat să ajungi la suficiența faptului că meseria îți este la îndemână, că în sfârșit îi cunoști toate secretele. Lucrasem destul de mult în ultima vreme. Timpul nu iartă iar bucuria pe care o resimțeam atunci când lucram la un spectacol se consumase odata cu noul sistem
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
comică“ (Adrian Marino, Dicționar de idei literare). Această „schemă morală“ generează comicul de caractere prin contradicția dintre aparență și esență. Abdicând de la condiția exemplară pe care ar trebui să o reprezinte în viața publică, eroii Scrisorii pierdute sunt caracterizați prin suficiența intelec tuală sau prostia agresivă, prin imoralitate și duplicitate, prin corupție, oportu nism ori lașitate. Carențele de caracter par să fi afectat grav moravurile și relațiile dintre oameni. Între Ștefan Tipătescu și Nae Cațavencu, de exemplu, există un dezacord puternic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că știința istorică (dacă știință este) a dobândit în timpul din urmă un plus de maturitate tocmai pentru că a fost în măsură a-și recunoaște limitele, subiectivismul inerent, precaritatea instrumentarului disponibil. Conștiința slăbiciunii îi nutrește, paradoxal, puterea de înnoire. Departe de suficiența obtuză ce se degajă din atâtea producte mai vechi ale domeniului, istoricul contemporan e mai critic, mai reflexiv, mai atent la dimensiunea peratologică a discursului său. Nu e totul în explorarea condiției umane, o chestie de limite, de circumscriere a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
IV. Dincolo de egalitarianism: prioritarianismul și suficientismul în distribuția serviciilor medicale / 173 4.1. Este idealul accesului egal un ideal acceptabil al dreptății în distribuția serviciilor medicale? / 173 4.2. Idealul suficientist al dreptății distributive: o scurtă prezentare / 183 4.3. Suficiență a ce? Câteva versiuni ale suficientismului / 188 4.4. Suficientismul ca ideal al dreptății în distribuția serviciilor medicale / 194 4.5. În ce constă un "minim decent" de îngrijiri medicale? Câteva răspunsuri / 207 4.6. Este inegalitatea de acces la
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sunt determinate printr-o comparație interpersonală. Comparațiile interpersonale sunt, altfel spus, din perspectiva suficientismului, irelevante pentru evaluarea dreptății sociale. Suficientismul nu este preocupat dacă anumite persoane o duc mai rău decât altele, ci de ajutorarea celor care trăiesc sub standardele suficienței sau decenței. O dată ce aceștia din urmă au destul, nu există nicio nedreptate în existența inegalităților economice în cadrul societății. Altfel spus, nu există nicio nedreptate în faptul că unii membri ai societății posedă mai mult decât minimul decent, atâta vreme cât acesta din
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
ci că unii dintre ei nu au destul (pentru a-și permite o viață decentă). Atâta vreme cât toată lumea are destul, nu este nicio problemă din punctul de vedere al dreptății, dacă unii au mai mult sau mult mai mult peste nivelul suficienței. Ceea ce este inacceptabil din punct de vedere moral în situațiile citate de obicei ca instanțe ale inegalității, susțin suficientiștii, nu este faptul că unii dintre indivizii din aceste situații au mai puțin decât alții, ci faptul că cei care au
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
semnificative de preocupare morală. Faptul că unii oameni au mult mai puțin decât alții este nederanjant moral atunci când este clar că ei au destul de mult"12. Altfel spus, situațiile care implică inegalități sunt deranjante moral doar în măsura în care ele violează idealul suficienței în distribuția bunurilor sociale. Drept urmare, susține Frankfurt, dreptatea socială nu cere urmărirea egalității, ci ca societatea să utilizeze "resursele disponibile astfel încât cât mai mulți oameni posibil să aibă destul sau, în alte cuvinte, astfel încât să se maximizeze incidența suficienței"13
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
idealul suficienței în distribuția bunurilor sociale. Drept urmare, susține Frankfurt, dreptatea socială nu cere urmărirea egalității, ci ca societatea să utilizeze "resursele disponibile astfel încât cât mai mulți oameni posibil să aibă destul sau, în alte cuvinte, astfel încât să se maximizeze incidența suficienței"13. "Suficient", trebuie precizat, înseamnă pentru suficientiști nu faptul că o anumită limită a fost atinsă, ci faptul că a fost îndeplinit un anumit standard sau o anumită cerință, fără ca aceasta să implice că depășirea acelui standard ar fi un
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
îndeplinit un anumit standard sau o anumită cerință, fără ca aceasta să implice că depășirea acelui standard ar fi un lucru rău. Ceea ce susține suficientistul este doar că furnizarea către cetățeni a unui bun într-o cantitate mai mare decât standardul suficienței nu reprezintă o cerință a dreptății sociale. În numele dreptății, societatea este obligată numai să furnizeze tuturor indivizilor anumite bunuri (bani, servicii medicale, etc.) într-o cantitate și de o calitate "adecvată", "rezonabilă" sau "minimală". 4.3. Suficiență a ce? Câteva
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
mare decât standardul suficienței nu reprezintă o cerință a dreptății sociale. În numele dreptății, societatea este obligată numai să furnizeze tuturor indivizilor anumite bunuri (bani, servicii medicale, etc.) într-o cantitate și de o calitate "adecvată", "rezonabilă" sau "minimală". 4.3. Suficiență a ce? Câteva versiuni ale suficientismului 14 Harry Frankfurt, întemeietorul suficientismului, înțelege prin "resurse" în special resursele materiale (banii), însă, în ultima vreme au fost elaborate teorii suficientiste mai largi în scop decât cea a lui Frankfurt 15. De pildă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
servicii suficientismului în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale este, totuși, Allen Buchanan. Într-un studiu devenit clasic pentru apărarea acestui ideal al dreptății medicale, Buchanan a argumentat, mai întâi, că el are trei trăsături atractive fundamentale. Prima este aceea că suficiența poate fi înțeleasă într-un mod relativ, putând fi ajustată în funcție de ce aceasta își poate permite la un moment dat să ofere cetățenilor ca minim decent de servicii medicale. A doua este aceea că idealul suficientist evită excesele idealului accesului
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Să presupunem următoarea situație ipotetică: suntem puși în situația de a alege între politica publică A și politica publică B. Dacă alegem A, vom garanta un nivel de trai mult peste cel suficient pentru milioane de oameni, lăsând sub nivelul suficienței o singură persoană. Dacă alegem B, doar o singură persoană este ridicată cu puțin peste nivelul suficienței și nivelul de trai se înrăutățește pentru milioane de oameni, deși nivelul lor de trai rămâne încă undeva deasupra nivelului suficienței. În această
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
politica publică B. Dacă alegem A, vom garanta un nivel de trai mult peste cel suficient pentru milioane de oameni, lăsând sub nivelul suficienței o singură persoană. Dacă alegem B, doar o singură persoană este ridicată cu puțin peste nivelul suficienței și nivelul de trai se înrăutățește pentru milioane de oameni, deși nivelul lor de trai rămâne încă undeva deasupra nivelului suficienței. În această situație, suficientistul ar considera că alegerea dreaptă este B, în vreme ce prioritarianul ar favoriza opțiunea pentru A. Nu
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sub nivelul suficienței o singură persoană. Dacă alegem B, doar o singură persoană este ridicată cu puțin peste nivelul suficienței și nivelul de trai se înrăutățește pentru milioane de oameni, deși nivelul lor de trai rămâne încă undeva deasupra nivelului suficienței. În această situație, suficientistul ar considera că alegerea dreaptă este B, în vreme ce prioritarianul ar favoriza opțiunea pentru A. Nu numai că prioritarianismul este o teorie a dreptății distinctă de suficientism. Mai mult, prioritarienii au criticat în mod explicit suficientismul. Din
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
prioritarianismul este o teorie a dreptății distinctă de suficientism. Mai mult, prioritarienii au criticat în mod explicit suficientismul. Din perspectiva prioritarienilor, suficientismul este o teorie inadecvată atât pentru că, în opinia lor, nu există nicio modalitate nonarbitrară de a specifica nivelul suficienței cât și mai ales pentru că suficientismul nu acordă o importanță morală suficientă îmbunătățirii vieții celor care fie se află la nivelul suficienței, fie se află (mai mult sau mai puțin) deasupra lui. 4.8. Prioritarianismul și distribuția serviciilor medicale Spre deosebire de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
este o teorie inadecvată atât pentru că, în opinia lor, nu există nicio modalitate nonarbitrară de a specifica nivelul suficienței cât și mai ales pentru că suficientismul nu acordă o importanță morală suficientă îmbunătățirii vieții celor care fie se află la nivelul suficienței, fie se află (mai mult sau mai puțin) deasupra lui. 4.8. Prioritarianismul și distribuția serviciilor medicale Spre deosebire de egalitarianism sau suficientism, prioritarianismul beneficiază de mult mai puține "aplicații" sau dezvoltări sistematice în cazul serviciilor de îngrijire medicală. După știința mea
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de important, dacă nu chiar mai mult decât propria persoană. În acest fel, chiar și sensul oarecum peiorativ al ideii de toleranță - te tolerez, ceea ce nu Înseamnă că te și accept - dispare, făcând loc unei mentalități care nu mai Înseamnă suficiență, superioritate afișată sau deferență neimplicată, ci recunoașterea unui dat fundamental: vulnerabilitatea celuilalt reclamă toleranța mea de la care nu mă pot sustrage, fără a-mi altera propria mea umanitate. Calea spre toleranță este rezultatul experienței dramatice a omului În lume care
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ochii de mine, a exclamat exprimându-și fără rețineri încântarea. Pe urmă a plouat cu confirmări că femeia aceea nu se înșelase în aprecierea sa. Am început să capăt încredere în corpul meu. O prea mare încredere. Totuna, adeseori, cu suficiența, cu înfumurarea stupidă. Cât a durat epoca asta de glorie a trupului? Zece ani, cincisprezece? Acum, privind înapoi, pot spune că nu sunt mândru de mine, cel de atunci. După aceea, ani la rând, nu am mai luat seama la
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
prezente, au intrat dintotdeauna factori atât supranaturali, cât și naturali. Nici măcar această diadă nu epuizează problematica: cum trebuie să procedăm în privința acelor elemente pe care, neștiind prea bine în ce categorie să le plasăm, le exilăm, dintr-un reflex al suficienței epistemice sau al carenței imaginative, într-un limb al fenomenologiei, într-un spațiu al intervalului dintre real și ireal? Volumul meu pornește de la premisa, desigur, vulnerabilă, subiectivă, intens personalizată, că toate aceste afecte, care subîntind ideea generală de frică și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]