689 matches
-
cu folos decît oameni cu plămadă și "weltanchauung" asemănătoare. Oameni care cred în Dumnezeu, în intuiție, în realități, în istoria care se face singură mai mult decît printr-o metodă, iar nu în infailibilitatea științei și care sînt lipsiți de suficiența protestantă privitoare la posibilitățile nelimitate ale persoanei și voinței lor". Membrii generației interbelice care l-au glorificat pe Nae Ionescu pentru că au văzut într-însul marele lor dascăl și ferment, "înțelegeau lucruri fundamentale încă de la sfîrșitul adolescenței. Nu aveau nevoie
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
Cerbu la Teodor Pelmuș și de la Ervant Nicogosian la Sorin Dumitrescu, mobilizați cu toții, într-un mod exemplar, de fragila și timida luptătoare pe frontul eticii artistice care este Paula Ribariu, au deschis la Galeria Galateca o expoziție de protest față de suficiența, semidoctismul agresiv și autismul profund al autointitulatului ,,Muzeu Național de Artă Contemporană". Pictori și sculptori, printre care Marin Gherasim, Alexandru Chira, poetul Constantin Abăluță în ipostază de grafician, Zoe Pop, Rodica Marinescu, Ștefan Pelmuș, Mircea Barzuca, Paula Ribariu însăși, alături de
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
în comparație cu administrarea intermitentă. Studiul DOSE (Diuretic Optimization Strategies Evaluation) a comparat eficiența administrării continue intravenoase cu cea a administrării intermitente. DOSE a fost primul studiu multicentric randomizat care a comparat siguranța și eficiența diverselor strategii diuretice la pacienții cu in suficiență cardiacă decompensată. Studiul a inclus 308 pacienți dublu randomizați la doze mai mari și mai mici de diuretic și la administrare continuă sau intermitentă de diuretic. End-point-urile au fost ameliorarea simptomelor și modificarea creatininei serice la 72 de ore. Referitor
Revista Medicală Română by Camelia C. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/92293_a_92788]
-
un premiu de... excelență. Să fie aerul timpului? Nouă nu ne miroase a bine. Vânătorii, pescarii, agricultorii, automobiliștii, vedetele, gospodinele, șomerii, fotbaliștii, maidanezii își au emisiunea lor. Scriitorii români din toate timpurile trebuie să se mulțumească cu comentariile pline de suficiență ale autorului rubricii „BookFace”.
„Apostrophes“ pe DVD () [Corola-journal/Journalistic/2956_a_4281]
-
pentru economia ei, la ce folosește Fundația, ce facem și mai ales cum sînt sprijinite asemenea instituții în țări mult mai sărace decît a noastră. Pentru că, o spun în cunoștință de cauză, nu sărăcia ne este piedica principală, ci ignoranța, suficiența, refuzul de a învăța și de a intra în dialog cu alții. Țara lui " Las' că știu eu!". În secunda în care au ajuns demnitari, diverse personaje postrevoluționare au lăsat să se înțeleagă că problemele țării și ale locului ei
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
a te cantona în zona pitorescului, deci în afara durerilor lumii, și a apăra cu îndîrjire cetăți pe care nu le mai revendică nimeni sau teritorii de multă vreme abandonate, mi se pare destul de trist. Principala noastră infirmitate: absența tragicului, apoi suficiența, complexul inegalabilității, al superiorității, bășcălia măruntă, reluarea unor tendințe sau curente eșuate demult, contemplarea primitivă, exacerbarea simțurilor, inapetența pentru întrebările esențiale ale omului și toate cele ce decurg de aici spun foarte multe despre un mod de a înțelege și
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
Chigurh. Lumea și aici pare zguduită din țîțîni nu pentru că o lovește un cataclism sau un virus mortal, ci pentru că în absența bunului-simț, a unei autentice generozități ea se prăbușește de la sine sub greutatea propriei sale ignominii, a propriei sale suficiențe, a propriei sale ignoranțe. Toate personajele în acest film fac prost legăturile, tot felul de scurtcircuite fac posibile derapajul și coliziunea mortală a celor care intră în joc cu sentimentul că au totul sub control. Scenariile conspiraționiste și un fel
Idioții by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7898_a_9223]
-
de tărîmul pe care B. T. Rîpeanu urma s-o poarte: instituționalizarea în feude de serviciu a compartimentelor filmologice (cronicarii din periodice - pe de o parte, istoriografii subordonați falsei academii - pe de alta), sub paternalismul vitreg al nomenclaturii, cu plafonările suficienței refractare și aroganța "specializării", recte arhivistice, în struna propagandei tutelare și a clanului fiecărui sector. "Colportorii" de mesaj dintre redute, al căror condei se exersase și se exercita bivalent în linia unui Cantacuzino (un George Littera, un Florian Potra în
Enciclopedie... și încă ceva by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/14937_a_16262]
-
confuză, cețoasă, ambiguă, încifrînd-o și făcînd-o tot mai indescifrabilă, mai incoerentă și mai inaccesibilă. Adică, de obicei, se pornește de la cîteva elemente reale sau pretins reale și se țese pe canavaua "textualității" lor istorii ce cîștigă un înalt grad de suficiență și care trimit mereu spre un "interior" ce se închide în sine tot mai mult. Venind de multe ori dinspre un trecut de multe ori inventat, un asemenea discurs dobîndește mai întîi o funcție literară și numai după aceea (și
Politica de povestit by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/16125_a_17450]
-
două lucruri. Mai întîi un elogiu al cronicii literare, care, i se pare dlui Grigurcu, nu și-a epuizat resursele după 1989, așa cum afirmă unii și alții. "A condamna cronica literară în principiu, susține dl Grigurcu, e un semn de suficiență morală și miopie intelectuală". Sînt citați cîțiva cronicari aflați la "zenitul maturității" (precum Alex. Ștefănescu, Al. Cistelecan, O. Soviany) și cîțiva tineri pe cale de consacrare, precum Daniel Cristea-Enache, Luminița Marcu, C. Rogozanu, Paul Cernat, Mihaela Ursa și Horia Poenar. Al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
data aceasta despre problema luminii pe care și-o pune într-un mod profund și, dacă se poate spune așa, vehement, m-a surprins, într-o oarecare măsură, pe picior greșit, adică dezimplicat și marcat încă de acel sentiment de suficiență și moleșeală, de multe ori epifenomen inevitabil al datoriei împlinite. Am zis da, Siviu, sigur că da, mă intersează foarte mult aspectul acesta, eu însumi sînt preocupat de conversia luminii în pictura răsăriteană, cu precădere în cea cultă și seculară
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
i le atîrnam în cunună, se adaugă, iată, pentru a le împlini fatidic, o mișcare ultimă, - un fel arioso dolente - , unde, nemijlocit, vibrația luminoasă e somată să devină destin. Talent neîmpăcat, Constantin Blendea nu făcuse din Zbor un învăț al suficienței triumfale. Mă oprise, cu o atenție aplicată, cînd rînduiam pe simeză, în 2010, vasta expoziție de la sălile Parlamentului, să-mi arate un pîlc de lucrări ce dădeau tîrcoale stingerii patetice a unei înaripate. Zvîcnirea de suflet, ghicită în acel umil
Dor de înalt și zbatere spre eter, CONSTATIN BLENDEA by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4872_a_6197]
-
o atingere călduță, fără nici un chef. Chipul său avea dăltuirea pură și palidă conferită de faptul că crescuse în acea lume de marionete. Purta haine și încălțări care lui Julián i se păreau romanești. Privirea lui trăda un aer de suficiență și de aroganță, de dispreț și de politețe însiropată. Julián îi zîmbi deschis, citind nesiguranță, teamă și vid sub acea carapace de pompă și formalitate. - E adevărat că n-ai citit nici una din cărțilea astea? - Cărțile sînt plictisitoare. - Cărțile sînt
Carlos Ruiz Zafón Umbra vîntului by Dragoș Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/11507_a_12832]
-
ținute în captivitate, că n-au fost promovate în marile muzee și că n-au fost disponibilizate pe marile piețe, acolo unde relația vie cu actorii specializați face infinit mai mult decît toate crizele noastre de narcisism, frustrare, aroganță și suficiență la un loc.
Valoare artistică, valoare comercială by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6874_a_8199]
-
Iacob. Detaliul bizar e că deficiența în cauză nu e defect de conformație, ci ferment înzestrat cu virtuți culturale, orice ființă cu apetit umanist fiind atinsă de o deficiență similară. E îndeajuns să constați că opusul deficienței în spirit e suficiența arogantă a filistinului contemporan: pleziristul trăind în secvențe scurte, puse cap la cap în catene de evenimente care nu culminează într-un sens sufletesc. Filistinul este plin pe dinăuntru, adică suficient în accepția deplină a termenului, și din acest motiv
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
de concept, marota sensului și a osmozei, atașamentul pentru prozodie, marile modele (recoltate dintre marii autori), acestea și altele confirmă alegația. Numai că, spre deosebire de destui, astăzi tot mai greu de citit, Sorin Mărculescu nu procedează așa din epigonism sau din suficiență. Dimpotrivă, el reușește să tulbure istoricitatea unei formule (altminteri datată) și să-i confere din nou strălucire (altminteri, pierdută).
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
aduce tema cuplului, a coexistenței impenetrabile, cu un minimalism descriptiv de bună calitate. Comunicarea de nivel zero transformă personajele în marionete ale propriei existențe. Drepturi de autor e un studiu de caz despre o lume marginală, eșuată în subcultură, iluzii, suficiență. Un umor galben dincolo de schița în acvaforte a unei societăți în derivă, cu atât mai tragică cu cât este incapabilă să-și intuiască limitele, necum să le depășească. Reluată în aceeași carte întrun Scenariu, proza e o probă în plus
Privirea cinematografică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2685_a_4010]
-
Un an mai târziu (la pagina 238), Victor Felea pleacă de la lectura unui interviu dat de mine revistei "Argeș" pentru a se dezlănțui contra a tot ce i se părea că reprezentam în viața literară din acea vreme: " Îmi displace suficiența acestui poet-critic-prozator-traducător care, în declarațiile sale, are totdeauna ceva antipatic. Se consideră un fel de vedetă a literaturii noastre, e foarte sigur de înzestrările lui, chiar dacă uneori simulează îndoieli. Și el face parte din generația anilor '60 care, toți, își
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
dispare ceva din veșnic însoriții ani '60. (...) ajungea să deschidă gura Ray, Pat, Chuck, Fats sau cei patru Beatles, pentru ca praful să se aleagă instantaneu din ultimele directive de Partid și de Stat. Încruntătura moralizatoare, veșnicele indicații ventriloce, perdaful politico-milițienesc, suficiența buldogilor din CC al PCR (inițiale dătătoare pe atunci de fiori și care nu mai spun nimic) se topeau ca zăpada la soare la cel mai simplu acord al chitarei lui Elvis începând să depene Jailhouse Rock. Îi sunt dator
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
nu ne vine să credem că atare habitudini pot fi reiterate astăzi. Rinocerita, ai spune, își vădește îndărătnicii incorigibile. Dar nu șochează doar aroganța fără apel ce răzbate în edictele prin care se rostește autoritatea, înlăuntrul Radioului România. Climatul de suficiență incultă, astfel întreținut, stînjenește inevitabil afirmarea valorilor și compromite plauzibilul propunerilor. Ce înseamnă Ziua mondială a rîsului, bombastic anunțată ca un model, într-o circulară, de către Oltea Șerban-Pârâu? Mai degrabă că riscăm să ne facem de rîsul lumii, cîtă vreme
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
la material și la tehnică într-un fel unic, mai exact, cu rigoarea unui cercetător și cu exaltarea romantică a unui creator de sisteme utopice și de universuri ficționale, Ioan Nemțoi a înfrînt în aceeași măsură rezistența materiei, limitele tehnicii, suficiența genului și prejudecățile receptării. Abordînd, cu o inocență specifică marilor creatori, lumea atît de fragilă și de gingașă a sticlei, a cărei istorie este copleșitoare, atît prin tradițiile ei meșteșugărești, de tip Murano, cît și prin performanțele ei artistice din
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
enigmă: nu se știe precis când este românul român și când e mai aproape sau mai departe de el însuși. Ori dacă aceasta e ultima lui transfigurare. Fiindcă în pielea sa, el se simte mereu ambiguu. Când foarte bine în suficiență, când jenat de neajunsuri (adică nu-și mai ajunge!). Pe cale de consecuție, viețuirea și-o cinstește pe stănoagă, topit într-o stenahorie delicată. În afară de amintirea devastatoare a absolutului atins cândva (în mod sigur în „illo tempore”!), românul este lovit periodic
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
sau, cum se spune acum cu voluptate, evenimentul, aduce un stil vital, contaminant de a face și a înțelege teatrul, de a-l iubi și respecta, în profunzime, cu liniștea sau neliniștea asumării, izgonind ispita gălăgioasă a superficialității și a suficienței. Tot mai seducătoare în țara noastră. Acest stil este o investiție prețioasă și pe termen lung, stă la baza performanței și a unei percepții proaspete asupra fenomenului teatral în complexitatea sa, și nu doar în spațiul strîmt autohton. Îmi amintesc
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
cărții. În ciuda disprețului pe care îl afișează față de intelectualii publici, Adrian Gavrilescu nu ezită să folosească exact tacticile pe care le atribuie acestora: argumentație superficială, explicații simpliste, predilecție pentru senzațional, eliminarea nuanțelor în favoarea tușelor caricaturale. în plus, autorul are o suficiență deloc... intelectuală. Noii precupeți are, până la urmă, mai mult aerul unui articol de tabloid decât al unui studiu științific.
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
la pâine, ulei și zahăr, și că biletele se vând, la negru, la prețuri exorbitante. În loc să facem tot ce ne stă cu putință pentru a-l ține în țară, oferindu-i condiții de lucru normale, îl tratăm cu veșnica noastră suficiență și detașare: „ni se cuvine”. Ni se cuvine ca Andrei Șerban să vină, semiclandestin, în România, de obicei în orașe de provincie, ni se cuvine să-l vedem murind în sala de repetiții, în încercări extenuante de a atinge perfecțiunea
Andrei Șerban ca eșec by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3940_a_5265]