3,677 matches
-
pe lângă tufișurile mari și copacii desfrunziți de pe domeniul spitalului. Am fost aruncat pe spate, cât pe ce să-mi pierd echilibrul. — Ține-te bine, strigă ea, fără să întoarcă ochii, și cuvintele trecură pe lângă mine repezi și scurte, într-o suflare de vânt. Am cuprins-o cu brațele, găsindu-i mijlocul subțire, dar ferm sub jacheta mare de camuflaj. M-am adăpostit după ea pentru a împiedica țigara să-mi arunce scântei portocalii în ochi. Geanta lui Nimeni țopăia incomod la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
greșite. Isamu fu numaidecât de acord cu asta și promise că va face tot ce-i stă în puteri pentru ca fiecare caracter de literă din întreaga Japonie să fie trimis la Shotai-Mu. Auzind acestea, Susumu zâmbi și își dădu ultima suflare. Bătrânul avea să-și țină promisiunea. 28 Cubul de lumină — Vreau să-ți arăt ceva. Fidorous o porni pe coridor cu mersul lui de director de școală și eu l-am urmat. — Când Primul Eric Sanderson m-a găsit, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
în urechile înfundate auzeam concertele lui. Triluia la mine-n timpane cu Tartini, cu Brahms, cu Schumann. Cu concertul în cinci părți de Rameau. Sămînța de floare carnivoră care-i pătrunsese și-i crescuse-n plămîni l-a lăsat fără suflare. A murit la 4 noiembrie, cu optsprezece ani în urmă. Știu cum a murit, ca și cum aș fi fost acolo, în camera de spital, la patru dimineața: singur, abătut, cu spatele la geam, dînd să tragă un fum de BT. Un cîine gemea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
iarăși pe spate în iarbă și aștept să curgă timpul. Timpul foarte gros ce pare că mi se prelinge lent din vene. Foarte aproape de umărul meu, convoiul de furnici înaintează febril și frunzele-vele freamătă ca niște bănuți de argint sub suflarea calmă a vântului. Urmăresc îndeaproape mișcarea lor, mecanismul mic, complicat și negru ascuns la baza fiecărei frunze mobile; observ șirul paralel ce se mișcă în sens opus, mult mai rapid, al furnicilor desfrunzite ce se întorc pentru următorul transport. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
dat peste fabulosul tiburon. Cartea îi revenea dintr-o dată vie în memorie și gândul îi fugea alternativ de la carte la tânărul Santiago: atletic, robust, cu ochii albaștri ca marea, dar pielea smeadă-aurie. Tocmai se pornise un vânt călduț, ca o suflare magică și vaporoasă, și Santiago dădea indicații unui cadet ce anume pânze să ridice și cum să le orienteze. Și, parcă împins deodată de forțe cosmice, vasul a început să alunece cu viteză pe apa azurie. Motoarele au fost oprite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
în fier; atât de arțăgos era pământul. Țăndări, așchii, partale de halva, fărâmițe de stâncă, hălci de unt, cuburi de brânză. Și, după ce mâncam puțin din fiecare fel, la sfârșitul drumului mă aștepta sticla pe care o beam dintr-o suflare. În urmă, bărboșii acopereau cu urdă afânată săpătura, bătătorind-o până se făcea tare și neagră ca betonul. La următorul drum, săreau din drojdia neagră copii blonzi, unii abia născuți, alții adolescenți, uneori numai băieți, uneori numai fete, împărțind, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
prostește și chircite, ca apoi să se retragă resorbindu-se umilite (De ce? De ce?) spre zăpadă, spre rugii fumegând al lemnelor, sub tălpile cizmelor uriașe cât urșii, când am trecut, se întreabă flăcăruia. Ce e viața, ce e viața! Cu ultimele suflări, a mai avut timp să vadă cum Satelitu aruncă ceva rece și mult din peștera gurii, ca să se reîntoarcă strângându-se brusc în nelumea neflăcării ei. Da spuse focul ăsta era Satelitu. Numai că nu ne-a dat putere ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
genocidul se executa lent, infernul ne înghițea trecutul, tăcut și încet, nou-născuții betonați cu elasticitate dinamică, aveau variație statică, în funcție de efortul creșterii în vârstă a fiecăruia, de compresiune sau încovoiere și păstrând coeficientul Poisson, betonul devenea elastic, zumzăind Cu ultima suflare înghețată, ne-am unit trecutul cu necrologul prezentului, încercând zdrobirea durabilității imbecile a betonului cu zdrobirea frecvenței de rezonanță după n cicluri de îngheț-dezgheț, dar netrebniciile au apelat la Jones și Welch și ne-au zgâriat urechile nămoloase cu simfonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
negre pe podea și, în timp ce tavanul devenea concav ca o boltă de biserică, Fați se prelinse încet pe lângă tocul ușii, după care, cu un scâncet auzit doar de biletele înnegrite cu blesteme destinate Căpcăunului, ascunse în spatele lambriurilor, își dădu ultima suflare. O mirare uriașă îl cuprinse atunci când alunecă în apele morții pentru că putea citi, cu o bucurie și o ușurință pe care nu o înțelegea, toate frazele matematice de pe tablă, plutea pe deasupra tezelor, pe jumătate rezolvate sau deloc, le corectă greșelile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
și apoi ce-l fute grija pe măgar de unde beau oile apă! Arhimandritul cârmuia obștea: Aici, ava Ioan leagă și dezleagă, eu sunt cu managementul, bă! Unde iscălește tataia, curge lapte și miere. Hotărârea arhimandritului Ioan era poruncă pentru toată suflarea. El spovedea toți monahii, împărțea ascultări după puterea fiecăruia, alegea canoanele mânăstirii. Slujirea, după sfântul munte, prăznuirile de-asemenea, dezlegări doar acolo unde boala sfredelea osul. Stârlici peste castronul cu borș, în postul mare, niciodată; vin de "Buna Vestire" și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
În final, a răbufnit: ― Dacă acestor porci nu le dai peste sfârlă, ai pierdut partida. Acea Încrâncenare de pe front, unde nu aveai de ales - trăiești tu sau dușmanul? - s-a Întipărit În toată ființa noastră, a celor care am simțit suflarea morții În ceafă! Noi nu vom putea fi Îmblânziți cu nici un chip! ― Câtă dreptate ai, Petrică, omule! Acuma, Însă, să-l așteptăm pe Gruia, ca să vedem cum Îl primim pe... ― Pe minunea ceea de om... Toader Toaibă! Cum Îi numele
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
curios - m-am dus să-i vad cușca, dar... omul ședea pe laiță și plângea. „Ce-i cu tine?” - l-am Întrebat. „Uite aici” - a ridicat el sita. Sub sită, ghemuit, cu o gheară Înfiptă În gât... zăcea pițigoiul, fără suflare... Nu se atinsese nici de o firimitură sau poate nici de o picătură de apă... „Și acum, prin mișcarea lui greu de urmărit, el Îmi dă lecții de supraviețuire În fața glonțului inamicului” - gândeam eu... ― Biata vietate - a oftat Maria. ― În timp ce
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Ei au văzut poate cum cel mai drag dintre camarazii lui cade lângă el sub lovitura glonțului sau a schijei inamice... Nu știu cine ar fi În stare să explice zbuciumul din suflet atunci când camaradul tău, fratele de sânge, Își dă ultima suflare În brațele tale și tu nu poți să-l ajuți cu nimic, decât luându-i capul În brațe și, strângându-l la piept, să-i spui: „Adio frate... Adio!” - a vorbit Petrică, cu glas Înfiorat... ― Ce ne mai povestește tata
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să-și încheie la timp și cu bine toate lucrările. Șeful găsea cuvinte de apreciere pentru sârguința funcționarilor și pentru modul în care Virgil se achita de responsabilitățile sale de șef de birou, continuând să-l dea drept exemplu întregii suflări a instituției pe care o păstorea. Acasă, însă, lucrurile nu stăteau atât de bine, pentru că, ocupat cum era cu serviciul lui, Virgil nu mai avea destul timp ca să se ocupe și de treburile gospodărești, astfel că greul cădea mai mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dintre pahare. Să știți că, dacă iese prost, eu o să-mi pun funia de gât! Mulțumesc, acum nu pot să beau, refuză Stelian, împingând pe tejghea cu dosul palmei paharul plin și continuând să scrie. Gestionarul își goli dintr-o suflare paharul său cu țuică și, trântindu-l pe tejghea, oftă din adâncul inimii, ca un om peste care căzuse cea mai mare năpastă a vieții lui. Pentru câteva minute în prăvălie se lăsă o tăcere de moarte, întreruptă doar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
au început să țipe și s-au prăbușit și ele peste cele două corpuri. Sub impulsul unei profunde emoții am reușit și eu să mă apro-pii și să constat că ambele corpuri aveau craniile pătrunse de gloanțe și erau fără suflare. În clipa aceea au început țipetele lui Vasile, din ce în ce mai disperate și mai puternice : "Mama ! Mamușca ! Mama ! Mamușca !" Abia când au auzit țipetele copilului, militarii care au ucis și-au întrerupt netrebnica ocupație de a încărca într-un sac tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o prăjitură rotundă cu foi negricioase și o cremă dulce parfumată cu zmeură. Pe ea era scris cu litere albe, cred că din smântână MINODORA și erau înfipte douăsprezece lumănărele aprinse pe care a trebuit să le sting dintr-o suflare. Am simțit eu că de ùultă vreme nu ne mai dădea zahăr la ceai ca să facă o prăjitură. Gery și Marina Pavlova mi-au adus în dar două cărți cu ilustrate una despre corpul omului și una despre animale necunoscute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
știi că de multe ori când popa stropea cu busuiocu', pe pământ ajungeau boabe de gheață... acelea geruri, măi Manole! Așa-i, așa-i, a pus capăt discuției acesta și a simulat somnul. Bătut de gânduri, a ascultat în liniște suflarea și apoi, de la o vreme, sforăitul femeii, chibzuind în toate felurile cum să procedeze pentru a nu-și divulga marea suferință despre care doctorul Weich de la Cernăuți i-a spus că n-are vindecare. Noroc mare, mare noroc că cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nu uita să te ferești de prieteni!... l-a concediat tovarășa, ci ciupindu-și delicat verigheta de pe inelarul stâng. Vrăjmașii poporului Numai ce directorul Școlii primare din Arini a anunțat prezența la adunarea populară a tovarășului căpitan Sacaliuc, că toată suflarea a încremenit de groază în lavițele înghesuite în sala de clasă, transformată în cămin cultural. Fără îndoială că această stare de spirit este explicabilă până în cele mai mici detalii de vreme ce tovarășul era deja arhicunoscut prin satele vecine ca vajnic susținător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tihna Mălinei... * * * Tulnicăresele și buciumăresele au slobozit știre îngrijorătoare cum că întreaga Huțulie va fi călcată de acel Balaur nemilos care a făcut ravagii acum un veac prin pădurile de la miazănoapte și soare-apune. Așa că frica și groaza au cuprins toată suflarea huțulească ce a și început pregătirile pentru o confruntare nemaivăzută, ci doar amintită arar de oamenii cu plete cărunte și unse cu unt din belșug, care au văzut urmele monstrului cu limbi de foc pe care le-a lăsat de pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
n-o să mai fie doar pișător, o să învie, nu-ți face griji... Și eu, deși eram supărat-foc, mă bucuram, în sinea mea, pentru că mortul pe care zicea ea că-l purtam cu mine va învia. Un cadavru care va prinde suflare este măcar un cadavru special. Mai târziu, când mi-a mijit mustața, o singură dată m-a mai tachinat Nineta, întrebându-mă dacă pișătorul a căpătat, în sfârșit, funcție dublă. Peste puțin timp, când a mirosit fals că m-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
corpuri fără să producă vătămare, focuri cu flăcări jucăușe în care dansau leneș femei goale din cărțile de tarot și munți, munți întregi de pietre în vârful cărora niște simpatici clowni făceau tot felul de giumbușlucuri... Olimbiada mi-a tăiat suflarea. Balaoacheșă, vorbea repede, zâmbea mereu, așeza direct pe covor niște pietre colorate fain, ca-n Ali Baba și cei patruzeci de hoți, pregătea atmosfera ("storuri trase, lumini stinse, liniște, fără copii la prezentare"). "Fără copii la prezentare" m-a aruncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
that it tears up your heart și the cry is so profound that it seems like the Phoenix pools the esence of its being. After letting go of the terrifying scream it heads with his last powers, și cu ultima suflare către, towards the sky. Și this time, it touches the sun. Its cinders can be touched as they spred in the wind, they touched the sublime. But you can't tell if the Phoenix was happy. The nature keeps a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
hoinăresc, zboară aiurea care încotro, în zig-zag. Pajiștea multicoloră este o lume aparte, în ea toate florile s-au adunat să țină soarelui cunună. Acolo este lumea insectelor, vara climei temperate e o binecuvântare pentru câmpul care forfotește de atâta suflare. Fluturii se joacă pe câmpul înmiresmat cu flori de toate culorile. Și câmpul le zâmbește curios, jucăuș, cu poftă. Fluturii, albinele, furnicile și buburuzele, până și gândacii de Vaca Domnului își văd fiecare de treaba lor, fiind foarte ocupați. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Străzile sumbre dispar în speranțele morții. Poveștile șterg dragostea și războiul. Moartea acoperă norii deșerți. Seara luminată lucește în jurul dragostei. Totul e bântuit de întunecimea clară gri, ca o ploaie purificatoare. Pe fondul ceratic nici o mișcare. Pe fondul nemișcării nici o suflare. Sunt ascunse umbrele omniprezente de cunoaștere, în picioare stă el. Eternitate, dragoste de viață. Puterea e eternitate și nemurire. Dreptul de a alege. Ce are el? Durere și libertate. Îi zboară sufletul și simte sângele unor lacrimi deșarte, sângele vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]