14,769 matches
-
va fi recomandată de duhovnic: Sfânta Împărtășanie. Deoarece păcatul nu se ascunde prin adaos de păcate, ci prin pocăință și mărturisire<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Mateiă, p. 561. footnote>, fără de acestea se ajunge la pierderea curăției sufletești<footnote V.V. Zenkovsky, op. cit, p. 25. footnote>. Prin mărturisirea la duhovnic a păcatelor pe care le-am săvârșit sufletul va deveni iarăși palat al curăției<footnote Mitropolit Hierotheos Vlachos, Psihoterapia ortodoxă Știința Sfinților Părinți -, traducere în limba română de
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a se îngriji de castitatea tinerilor. Acest lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când zice: Atâta am să rog dragostea voastră să aveți tare mare grijă de virtute și să vă îngrijiți de castitatea tinerilor, de curăția lor sufletească și trupească. Că de aici, din această lipsă de grijă ca să spun așa, se nasc toate relele [...] - căci diavolul dă acele porunci pierzătoare, pe care tinerii le împlinesc cu plăcere, uitându-se numai la plăcerea ce le stă în față
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
te vei întoarce în pământul din care ești luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce (Facere 3, 17-19). Cea dintâi urmare a păcatului în strămoșii noștri, observată de ei, a fost simțul goliciunii, nu al vreunei dureri sufletești sau trupești, ci al goliciunii: Și li s-au deschis ochii amândurora, și au cunoscut că erau goi (Facere 3,7). Sfântul Ioan Gură de Aur spune că au simțit că sunt cu trupul gol, ca să cunoască bine, prin rușinea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
s-a întinat prin păcatul lui Adam și al urmașilor lui, uneori până la pătarea cu sângele crimelor, al războaielor suscitate de egoismul, de lăcomia, de invidia lor. Păcatul a introdus între oameni egoism, poftă după cele neesențiale, slăbirea spirituală, moartea sufletească, urmată de moartea trupească și de moartea veșnică. Sensul integral al existenței a devenit prin aceasta greu de deslușit, pretându-se la nenumărate păreri divergente, pricinuitoare la lupte între oameni. S-a umbrit orizontul sigur al valorii și existenței netrecătoare
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Sava și Pr. Radu Brânză, op. cit., p. 91. footnote>. Deci, putem afirma că femeia nu poate decide pentru ființa care s-a zămislit în ea, fiindcă viața acesteia nu-i aparține. Însăși conștiința ei nu-i permite acest act, conflictele sufletești cu care se confruntă înainte de întreruperea sarcinii reprezentând chiar glasul lui Dumnezeu. Că vom muri e sigur, pentru că mai devreme sau mai târziu toți va trebui să trecem prin această realitate care refuză a ni se da experienței. Dar modul
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cinci ani sau chiar trei ani.<footnote Arhidiac. Prof. Dr. I. Floca, op. cit., pp. 180-181. footnote> Referitor la aceste dispoziții canonice trebuie amintit faptul că important este a se surprinde spiritul acestor canoane, care recomandă o pedeapsă suficientă pentru ca remușcările sufletești să alterneze mereu conștiința păcătosului.<footnote Pr. Al. F. C. Webster, op. cit., p. 8. footnote> Pentru o pocăință adevărată este nevoie de sinceră părere de rău și mai ales, renunțare la păcatul săvârșit. V. Cauzele și gravitatea acestei odioase crime Cauzele
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
personal cred că adevăratul motiv care stă la baza decăderii vieții de familie este îndepărtarea de valorile autentice ale vieții morale creștine. Femeia de astăzi recurge la avort pentru că în familie se vorbește prea puțin sau deloc despre importanța purității sufletești și trupești a persoanei. Experiența umană a constatat că avortul nu a rezolvat nici o problemă personală sau socială. Dimpotrivă, prin admiterea și practicarea acestuia s-a înrăutățit situația la nivel macrosocial: violurile, sinuciderile, maltratarea soțiilor, a copiilor și divorțurile crescând
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
viața. Pe ei se sprijină omenirea. Copiii contribuie la găsirea păcii în inima noastră, a familiei noastre și a întregii omeniri și de aceea Mântuitorul ni-i dă ca exemplu de inocență, ascultare, bunătate, lipsă de vicleșug, candoare și puritate sufletească, atunci când ne spune: Lăsați copiii să vină la Mine, că a unora ca aceștia este Împărăția Cerurilor (Matei 19, 14), adică a celor simpli, fără răutate, fără vicleșug și fără mânie. Sfântul Teofilact al Bulgariei surprinde nuanțele acestui verset: Și
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
prin insomnii, coșmaruri sau vise obsesive, sindromul aniversării (o amplificare a simptomelor în preajma datelor aniversare: data avortului sau data la care s-ar fi născut copilul avortat); sentiment de vinovăție, crize de plâns necontrolabile apărute pe neașteptate, sentimentul unei goliciuni sufletești pe o perioadă mai mare de timp etc.; comportamentale: dorință de a repara greșeala printr-o sarcină (încercându-se a se înlocui copilașul avortat), evitarea prietenelor însărcinate, incapacitate de comunicare, dezechilibre alimentare, abuz de medicamente, alcool sau droguri. Din punct
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cărți duhovnicești și să le distribuie gratuit, să sponsorizeze sau să ajute la publicarea unei cărți împotriva avortului, să sfătuiască alte femei să nu recurgă la avort etc. Părinții duhovnicești recomandă plânsul, rugăciunea stăruitoare de iertare, precum și fapte ale milei sufletești și trupești. Referindu-se la plânsul și la căința pentru păcate, Sfinții Părinți ne învață că păcatele sunt înscrise în cartea vieții, iar lacrimile sunt buretele care le șterge. Fericitul Augustin dă un îndemn foarte folositor: Vrei să afli ce
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
și al iubitului lor coleg, pe cheltuiala eforiei școlare, ridicând pe mormânt un monument frumos de marmoră neagră, în memoria neuitatului profesor a atâtor generații de elevi și eleve. Curtea, prietenii, au trimis cele mai frumoase flori. După această zguduire sufletească trebuia să ne gândim la ce va veni, ce va fi, căci am rămas fără nici un sprijin în viață. Într-o bună zi sunt chemată la Cotroceni în audiență la Regina Maria, pe atunci principesă de coroană. Prințesa, foarte emoționată
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Popescu Am citit de curând o carte plină de farmec și în același timp adâncime, Zbor în bătaia săgeții de H.-R. Patapievici. Nu-l cunosc pe autor. Cartea, un jurnal în care Patapievici mărturisește cum și-a păstrat integritatea sufletească sub comunism, e pasionantă. Autorul explică chiar din rândul doi al primei pagini că prietenii și prietenia l-au ajutat să se salveze moral și, pur și simplu, să funcționeze, fără să devină corupt ori abrutizat de comunism. Cel mai
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]
-
vectorul acestei energii este culoarea, înțeleasă în mod complex, atît ca substanță, ca pastă, cît și ca ton. Ca viziune artistică și ca temperament, Eugenia Iftodi se situează exact la polul opus. Elevă a lui Tonitza, dar andreesciană ca alcătuire sufletească, pictorița are vocația monumentalității în relația directă cu forma plastică, iar în plan afectiv ea percepe continuu chemările unei melancolii surde. În mod obiectiv, întîlnirea ei cu }uculescu în același spațiu al creației era nu doar improbabilă, ci și fatalmente
Un eveniment ieșit din comun by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10053_a_11378]
-
importăm carne cu gust deeeee... Să zic? - Haralampy!, îi strig. Gândește pozitiv, dacă vrei să-ți petreci sărbătorile pe-aici... În această binefăcătoare ordine de idei, acum privim telejurnalele cu alți ochi: degajați și cu o cu totul altă stare sufletească. Bine e că noi nu avem porcină, astfel că toată lumea familiilor noastre poate fi veselă și cu speranța că lustruindu-și ghetele... Ceea ce a făcut inclusiv soacra lui Haralampy după ce l-a auzit pe acesta șușotindu-i Claustrinei că maică
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
de politicianism și impregnată de imoralitate. Corolarul: personajele lui prezintă un comic contrast între aparență și esență, între ceea ce pretind a fi și ceea ce sunt cu adevărat. Pe de o parte, ifose de onorabilitate, respectabilitate, civism; pe de alta, goliciune sufletească, amoralitate, vid interior. Ca și eroii din Momente și schițe, caracterele din piese sunt exprimate și totodată subminate de limbaj. Prin crevasele acestuia le întrezărim condiția lamentabilă de caricaturi, fantoșe lipsite de un conținut propriu și stârnind astfel râsul. Criticul
O scrisoare fetiș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10072_a_11397]
-
E o formulă morală stabilă în labilitatea sa, care, prin expresia poetică, se străduiește a-și struni emoțiile centrifuge, a-și asigura "egalitatea manifestării", "echilibrul ciudat". Autenticitatea rezidă în "uimirea" constatării unei identități emoționale pe care minusculele variații de meteorologie sufletească n-o pot altera. Dimpotrivă, o confirmă precum lăuntrice omagii: Nimic mai adevărat/ ca acest drum prin zăpadă/ o adîncire în prăpăstii albastre/ cu pașii uimiți// un semn te poate scoate/ din starea egală cu sine/ un fior de culoare
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție cu teoriile ce neagă posibilitățile de a determina trăsăturile specifice ale muzicii unui popor, Breazul scrie: „Substratul comun de viață sufletească a omului de pretutindeni și de totdeauna, ca și caracterul omogen al muzicii populare în general, poate să ne descopere elemente asemănătoare sau chiar identice, ce se găsesc în muzica tuturor popoarelor”, dar nu se „poate nega originalitatea folclorului diferitelor
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
alături de o autoritate recunoscută a vremii, iar profesorul berlinez ratând conlucrarea cu un practician autentic al acestui gen de muzică - au rămas de la eminentul profesor român deschideri spre acest orizont muzical legat organic de spiritualitatea românească și de plămada sufletească a poporului nostru: studiile și articolele în care scrutează vechimea acestui domeniu de muzică, personalitățile marcante ce au ilustrat muzica bisericească străbună - cum inspirat a numit-o - și propunerile unor soluții viabile pentru revitalizarea ei: Muzica primelor veacuri ale creștinismului
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ideilor novatoare ale ilustrului ministru, Spiru Haret, de la care pornește concepția lor pedagogică. Spiru Haret formulase chiar la începutul secolului trecut dezideratul conform căruia muzica ar trebui să-i învețe pe copii să cânte acele cântece care le îmbogățesc viața sufletească și care au „puterea de a-i mișca” - așa cum precizează adresa trimisă de ministru în școli. Breazul s-a arătat nu numai deschis, dar și interesat de ideile pedagogice ale vremii, la loc de cinste situându-se cele ale filosofului
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
din folclorul copiilor fiind „obiectivări ale muzicalității puiului de român”, necesare pentru descoperirea temeliilor muzicii noastre populare, dar și pentru cultivarea sensibilității celor mici. Aici găsim chemarea pentru legarea educației muzicale de tradițiile autohtone, optând pentru „reintegrarea copilărimii în ființa sufletească, istorică a obștei, în spiritualitatea, credințele, obiceiurile, datinile, în mit, în legendă, în văpaia de dor, de năzuințe și eroism românesc”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen..., p. 583; footnote> . Autorul programei și al articolului ce explicitează textul ei precizează
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
eroism românesc”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen..., p. 583; footnote> . Autorul programei și al articolului ce explicitează textul ei precizează: „criteriile de selecție a valorilor educative și stabilirea lor ca atare, ca bunuri de formație și sporire a puterilor sufletești ale copilului -- nu pot fi fixate decât în urma cunoașterii temeinice a psihologiei generale și muzicale a copilului român”, iar aceasta „ abia de acum înainte trebuie făcută”<footnote Idem, p. 618; footnote> . Odată stabilite conținuturile propriu-zise ale educației muzicale, reformatorul formulează
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a copilului român, trebuie să ne întoarcem privirea și de aici trebuie să pornim opera de educație muzicală; să destupăm izvoarele înfundate de erorile trecutului, să legăm firul rupt al tradiției de viață muzicală românească și să redăm copilului înviorarea sufletească specifică, pe care o dovedește în trăirea muzicii lui și a neamului din care se trage”<footnote Idem, p. 618; footnote> . Profesorul Breazul argumentează necesitatea ca elevul să fie „introdus” în opera de artă prin perfecționarea continuă a capacității sale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
concluzie și un corolar apare îndemnul de a transforma orele disciplinei în adevărate momente artistice din viața copiilor: „Dacă n-a izbutit să creeze în clasă o atmosferă sărbătorească, de eliberare și elevație spirituală, consecință a desmorțirii și destinderii puterilor sufletești închircite sau înăbușite sub tiranica dominație a rațiunii, ora de muzică nu și-a atins scopul”<footnote Breazul, George. Muzica în școlile de grad secundar; în: Revista generală a învățământului, București, An XXV, nr. 7 - 8, septembrie-octombrie 1937, p. 270
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
ceremonial magic, acțiunea brută și reacția vulgară. În esență, întreaga pictură a lui Florin Mitroi este o încercare de stopare a lumii, de suspendare a acesteia în efigie, și nicidecum un comentariu narcisiac pe marginea unei expresivități tranzitorii. Ca dinamică sufletescă și stilistică generală, Florin Mitroi este un nonfigurativ, un spirit platonician sau oriental, iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în termeni absoluți, lipsiți de orice echivoc. Cînd pictorul experimentează forme pure, cînd cercetează disponibilitățile
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
a rupe din context problema înzestrării spirituale de aceea a mizeriei, ar însemna a pune totul pe seama factorilor geografico-istorici, socotind omul la scara plantelor și a animalelor. Ca să nu mai vorbim că oricare observator al realităților va flutura argumentul sărăciei sufletești a multor bogați - deci reușiți ai existenței pe acest pământ - și al bogăției spirituale a multor indivizi declasați social, în orice regim politic, pe oricare scară a democrației ori a lipsei acesteia. Moraliști de profesie se scandalizează, încă din antichitate
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]