1,423 matches
-
de noi relații, de noi asociații de idei, de noi structuri cognitive. Folosindu-se de virtuțile limbajului interior, În răstimpul meditației, mai mult sau mai puțin Îndelungate și pasionale, subiectul are ocazia să Întreprindă tatonări, să Încerce anticipații, să formuleze supoziții, ipoteze și căi de rezolvare; În mintea lui se cristalizează mai multe variante de soluții posibile, se ajunge la noi elaborări sau concluzii, la redescoperiri de noi reguli, legi, principii etc., seîntrevăd posibilități de control și de verificare a acestora
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prezentare corespunzătoare, În formă orală sau scrisă, Însoțită de grafice, schițe, desene, tabele etc. supuse atenției și dezbaterii colective a Întregii clase, cu care prilej se vor aduce unele corectări sau completări, aprecieri etc.; - uneori, noile achiziții, care sunt simple supoziții, pentru a deveni definitivese supun verificării (controlului) fie pe calea reflecției, fie pe cea experimentală (În științele naturii); - pe cât posibil, noile achiziții urmează să fie valorificate În cuprinsul unor lecții sau activități instructive, teme aplicative etc. În raport cu obiectivele și conținutul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
geografic, geologic, biologic, antropologic, astronomic ori din domeniul industriei, al economiei agrare sau al medicinii chirurgicale etc., toate acestea aduc la scară perceptibilă realități care anterior nu puteau să facă decât obiectul unor ipoteze sau al unor descripții fanteziste ori supoziții pur teoretice, speculative. (Unexemplu spectacular Îl poate constitui, În această privință, emisiunile televizate de pe lună, filmele științifice și fotografiile realizate cu prilejul primeloraselenizări ale omului ș.a.) Demonstrația timpului. Imaginile audiovizuale au marele avantaj că pot să prezinte În forme modificate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
interesat, în principal, de aspectele practice, și nu de cele teoretice. De exemplu, el sugerează utilizarea unui instrument care evaluează aspectele unei idei catalogându-le drept plusuri, minusuri sau interesante (ca în PMI) sau utilizarea termenului po, derivat din ipoteză, supoziție, posibilitate și poezie, menit mai curând să inducă ideile decât să le evalueze. Un alt instrument, „pălăriile gândirii”, solicită unei persoane să poarte pălării simbolice - de exemplu, albă pentru procesare, roșie pentru gândire intuitivă, neagră pentru gândire critică și verde
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
probe de perspicacitate; de asemenea, li s-a administrat un chestionar de identificare a stilurilor cognitive asimilare-explorare, un test de abilități spațiale, subtestul de vocabular WAIS și un test de analogii verbale. Varabila stilului cognitiv a fost concepută pe baza supoziției că asimilatorii elaborează rezolvarea problemelor cât mai mult cu putință, în timp ce exploratorii își modifică strategiile de rezolvare a problemelor, chiar atunci când proba nu solicită transformarea lor. Rezultatele au demonstrat că instructajul care a încurajat utilizarea strategiilor de explorare contribuie la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
numai în scopul abrevierii, fiind conștienți de faptul că o asemenea denumire denotă că testele sau variabilele reprezintă indicatori valizi ai fenomenului creativ sau că însuși comportamentul solicitat de teste este un comportament creativ. În orice caz, o astfel de supoziție poate fi contracarată odată ce comportamentul nu este spontan, ci impus. Se delimitează, astfel, încă o fațetă a problematicii validității externe, discutată în altă secțiune a capitolului de față. 3 Există controverse cu privire la informațiile disponibile evaluatorilor (Runco, 1989) și la modul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
prelucrate poate varia pe parcursul vieții, în special în ultimii ani ai creatorului (Porter și Suedfeld, 1981; Suedfeld, 1985; Suedfeld și Bluck, 1993; Suedfeld și Piedrahita, 1984). Încă și mai uimitoare este cercetarea istoriometrică ce sprijină „ipoteza lui Planck”, și anume supoziția limitării receptivității la inovații științifice a oamenilor de știință de vârstă înaintată față de colegii lor mai tineri (Hull, Tessner și Diamond, 1978; Messerli, 1988; Oromaner, 1977; Stewart, 1986; Sulloway, 1996; vezi și Diamond, 1980; Whaples, 1991). Psihologia diferențială a creativității
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
autori, un studiu strict descriptiv al elitelor fundamentat pe poziție (care nu pare întotdeauna un element pur faptic) nu scapă incorporării unei judecăți de valoare implicite (Clifford-Vaughan, 1960). Într-adevăr, un astfel de demers se bazează în mod necesar pe supoziția că elitele pot fi realmente definite în termeni de poziție, că există adică elite ale puterii care să fie în același timp niște aristocrații ale influenței, ale bogăției și ale rangului social. Totuși, o asemenea concepție nu poate fi considerată
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
lui constă tocmai În neaplicarea unor remedii.” (B. Gracian) La fel, și psihiatrul sau psihologul clinician, trebuie să lase uneori „răul sufletesc” (sau cel „moral”) să se potolească singur, și nu să-l irite sau Înrăutățească prin tot felul de supoziții și scenarii psihoterapeutice, care rar se potrivesc adevăratelor motive intime ce le-au stat la bază. * „Nu este finețe mai mare decît aceea de a nu Înțelege cîte ceva.” (B. Gracian) Firește, nu oricine are capacitatea de a se face
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și în primul rând stăpânirea dorințelor, dominarea, conducerea lor. Hedonismul obligă la forță și nu tolerează nicio slăbiciune. Corpusul cinic rămâne incert. Dispunem de o mână de fragmente care permit niște concluzii asupra subiectului. Abia niște conjecturi, niște ipoteze, niște supoziții. Un text ciudat al lui Diogene Laerțiu - îndepărtat fără nicio explicație de critica universitară cu un simplu gest de respingere, într-o scurtă notă, ca neaparținând efectiv corpusului... - pune în scenă un Diogene care elogiază consumul de carne de om
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
puțin predispuse la violență; în cazul în care agresivitatea este înnăscută, se poate concluziona că omenirea are cale lungă de parcurs pentru a elimina violența din societate (Schellenberg, 1985, p. 144). În același timp, o serie de analiști, pornind de la supoziția că agresivitatea face parte din instinctele umane și că, prin urmare, violența este o realitate socială, au încercat să explice cauzele conflictelor internaționale (Freud, 1985, pp. 158-163). Astfel, potrivit acestora, societatea acumulează un volum de energii destructive, care dacă nu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în încercarea reduce „ambiguitatea intolerabilă”, să recurgă la soluții implicând aplicarea violenței față de terți (Dougherty și Pfaltzgraff, 1971, pp. 224-230). La nivelul individual de analiză, percepții greșite sunt considerate cauze necesare care duc la declanșarea războiului. Aceasta se bazează pe supoziția că în cazul în care părțile ar fi evaluat corect intențiile adversarilor și consecințele probabile ale războiului, părțile ar fi ajuns la o soluție pașnică, evitând costurile rezultate din înfruntarea militară (Fearon, 1995, pp. 379-414). Dintre numeroasele tipuri de percepții
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
remarcă în special două perspective realiste: teoria balanței de putere și teoria tranziției hegemonice, precum și două perspective de orientare neo-marxistă: teoriile imperialiste și cele cu privire la comerțul internațional. Deși diverse teorii realiste diferă în predicții, exponenții acestora împărtășesc o serie de supoziții: Statele suverane se comportă rațional în vederea promovării securității, puterii și prosperității lor într-un sistem anarhic, caracterizat de lipsa unei autorități legitime supreme care să reglementeze dispute și să asigure aplicarea convențiilor încheiate între state; anarhia și incertitudinea cu privire la intențiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cine va guverna sistemul în următorii ani, ceea ce va determina valorile și ideile predominante (Gilpin, 1981, p. 203). Spre deosebire de teoria balanței de putere, egalitatea puterii și modificări la nivelul puterilor sunt factori perturbatori, care sporesc șansele unei confruntări generalizate. Potrivit supoziției preponderenței puterii, războiul este mai puțin probabil atunci când un stat se bucură de poziție predominantă asupra altui stat - și invers, când statele sunt egale ca putere, probabilitatea războiului crește. Logica pe care o respectă această judecată constă în faptul că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
că, pe motive de evoluție socio-culturală, războiul între statele occidentale moderne a devenit de neimaginat (Kaysen, 1990, p. 43). Ceea ce nu înseamnă însă dispariția războiului ca instrument de politică externă, nici imposibilitatea producerii războaielor de proporții între Marile Puteri. Această supoziție mai degrabă se axează pe convergența unor factori, cum ar fi caracterul pașnic a democrațiilor industriale și destructivitatea armelor nucleare, care fac un război major improbabil în lumea postmodernă (Mandelbaum, 1998-1999, pp. 20-38). În perioada de după „războiul rece”, sub impactul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internațional. Majoritatea autorilor consideră că aceste reguli, indiferent de caracterul formal sau informal, sunt elaborate și impuse de cei mai semnificativi actori din sistemul internațional (semnificația fiind definită în termeni de putere, impact sau influență). Această viziune se corelează cu supoziția că în sistem capabilitățile sunt distribuite în mod inegal, ceea ce face să existe state slabe și puternice. Dinamica competiției economice și a rivalităților militare dintre Marile Puteri din sistem atribuie ordinii mondiale un caracter fluid și schimbător. În acest context
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
durabilitatea și pacea în sistemul internațional. Potrivit unui curent de opinie, ordinea multipolară în care există o distribuție relativ egală a puterii în rândurile puterilor majore garantează cel mai bine pacea și stabilitatea sistemului internațional. Argumentul adus în sprijinul acestei supoziții constă în imposibilitatea oricărei puteri de a prevala ușor asupra celeilalte, ceea ce ar trebui să restrângă aria opțiunilor de natură violentă în sistem (Deutsch și Singer, 1964, pp. 390-406). În același timp, exponenții curentului alternativ afirmă că ordinea unipolară și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
beneficiile pe care el le obține din participarea sa socială împreună cu ceilalți membri ai grupului de muncă și, implicit, de efectul schimbării asupra relațiilor interpersonale. Descoperind rolul structurii informale în cadrul organizației formale, școala relațiilor umane a contribuit la zdruncinarea principalelor supoziții pe care se baza paradigma raționalistă de abordare a organizațiilor (Vlăsceanu, 1999). Rezultatul cel mai important este acela de promovare a viziunii organizațiilor ca sisteme sociale, evidențiându-se faptul că eficiența organizațională este funcție de complementaritatea și congruența dintre scopurile organizației și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Enterprise” (1960) două concepții manageriale care ghidează modul de raportare al conducătorilor la oameni: teoria X și teoria Y, fiecare dintre acestea bazându-se pe o serie de asumpții privind motivația muncii și conducerea. Teoriei X are la bază următoarele supoziții specifice: oamenii tind, prin simpla lor natură, să muncească cât mai puțin posibil, astfel că ei trebuie constrânși, controlați, dirijați, amenințați și penalizați pentru a fi determinați să muncească pentru realizarea obiectivelor organizaționale. Persoana obișnuită preferă să fie dirijată, evitând
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru a fi determinați să muncească pentru realizarea obiectivelor organizaționale. Persoana obișnuită preferă să fie dirijată, evitând responsabilitatea și fiind dominată de nevoia de securitate mai mult decât orice altceva. În opoziție cu teoria X, teoria Y pleacă de la următoarele supoziții privind natura umană: oamenii își pot investi cu ușurință energia fizică și mentală în muncă, ei nereacționând numai la amenințări și control permanent, dată fiind capacitatea lor de autocontrol. Implicarea în muncă se poate realiza și prin motivații intrinseci, astfel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
presiuni interne și externe. Cu cât aceste presiuni sunt mai puternice, cu atât va fi mai scăzută flexibilitatea adaptativă a organizațiilor. Principiul care stă la baza acestei abordări este acela că mediul selectează organizațiile și nu acestea se adaptează mediului. Supoziția inerției structurale are o altă implicație importantă în perspectiva ecologică de abordare a relațiilor dintre organizații și mediu, și anume schimbarea nivelului de analiză. Ecologiștii își centrează atenția pe studierea relațiilor dintre organizații, respectiv a grupărilor acestora în populații de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Când zic doi că ești beat, du-te și te culcă. Când mai mulți ne atenționează că greșim Într-o anumită privință, faptul acesta trebuie să ne dea deci de gândit.) Făcând diverse ipoteze, totul devine posibil. (Pentru că o presupunere/supoziție logică sau de bun-simț deschide Întotdeauna calea unei demonstrații sau explicații cel puțin interesante, dacă nu convingătoare.) „Să știi că mintea are două părți: una supusă creșterii și descreșterii, alta care așa ceva nu cunoaște. Prima este mintea Înnăscută («Înclinație naturală
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fascism, ce anulează antifascismul clasic. Tăcere absolută asupra raporturilor rasiste cu fasciștii tineri și adolescenți. Răspunsul lui Ferrara constă în: a) simpla afirmație retorică a prezenței PCI (pe care n-a pus-o nimeni la îndoială!); b) o serie de supoziții în ceea ce mă privește, atribuindu-mi în primul rând, în mod incorect, regrete pe care nu le recunosc. Eu nu regret „țărișoara”, ci imensul univers țărănesc și muncitoresc de dinainte de Dezvoltare, univers transnațional în cultură, internațional în alegerea marxistă. În
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
aici. Problema este mult mai vastă și implică modalitatea de a-ți concepe propriul fel de a fi intelectual, constând înainte de toate în a-ți repune mereu în discuție propria funcție, în special acolo unde ea pare mai indiscutabilă, adică supozițiile de iluminism, laicism și raționalism. Din inerție, din lene, din inconștiență - din datoria fatală de a se împlini coerent - , mulți intelectuali ca mine și Calvino riscă să fie depășiți de o istorie reală care îi îngălbenește dintr-odată, transformându-i
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pot câștiga, considerarea problemelor și conflictelor ca stimulative). Tipologii asemănătoare cu cea propusă de Thomas au mai fost elaborate și de către Johns, Blake și Mouton. Aceștia din urmă au realizat o grilă conflictuală, care reprezintă o modalitate de identificare a supozițiilor pe baza cărora acționează oamenii în situații conflictuale. De fiecare dată când o persoană se confruntă cu o situație conflictuală are în vedere două aspecte: oamenii cu care se află în dezacord și producerea rezultatelor, respectiv găsirea unei soluții pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]