706 matches
-
conturarea unor explicații cu privire la această stare de lucruri se trage concluzia că liderii de la Belgrad, „orbiți de îngâmfare”, au uitat rolul hotărâtor al armatei sovietice, „care cu prețul sângelui ei a eliberat numeroase țări cotropite de Hitler, inclusiv Iugoslavia.” Din supralicitarea factorului național, aceeași conducători iugoslavi ar fi tras concluzia, „la fel de falsă și absurdă”, că țara lor „ar putea construi socialismul singură, fără sprijinul forțelor democratice internaționale, fără ajutorul și sprijinul celorlalte țări ale democrației populare și mai ales fără sprijinul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de "ordine, democrație, naționalism și armonie socială"298. Noile partide care se declarau neoliberale, doreau să se delimiteze de Partidul Național Liberal și din punct de vedere ideologic. Necesitatea unei forme regenerate a liberalismului, ideea "echilibrului social", necesitatea socializării proprietății, supralicitarea liberalismului economic în defavoarea celui politic erau, astfel, numai câteva dintre ideile promovate de formațiunile politice românești care se autodefineau ca fiind neoliberale 299. Ca istoric și ca membru al PNL, Gheorghe Brătianu a manifestat interes pentru problemele filosofiei istoriei, ca
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
era reluată de Gheorghe Brătianu, în februarie 1934, când afirma că menținerea dreptului de control al Marilor Puteri asupra activității economice și financiare a țării periclita independența ei economică și politică 770. Astfel, aprecia Gheorghe Brătianu, ignorarea intereselor naționale și supralicitarea obligațiilor României față de puterile străine, determinau o contradicție gravă în politica externă promovată de guvern. 7. 2. Poziția georgiștilor față de alianțele cu caracter regional și de relațiile României cu U.R.S.S. Evenimentele petrecute pe plan internațional în anii 1932 și
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a construcției juridice a problemei locuinței sociale și marca angajamentul veritabil, chiar dacă într-un context dificil, al politicii statului de ajutor pentru locuința socială: această lege autoriza înființarea birourilor publice ale HBM la nivelul departamentelor sau comunelor. Pentru a evita "supralicitările demagogice privind condițiile de locuit, avantajele acordate locatarilor în funcție de nevoile politicii locale, de slăbiciunile aleșilor [...] față de locatarii rău platnici dar ... alegători"19, oficiul HBM era așezământul public pe care colectivitatea locală nu-l controla direct, dar care juca un rol
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
afișeze foarte clar strategia de dezvoltare pentru care proiectul este garant"347. Urbanismul, care încarnează efortul orașului de a deveni atractiv, devine cheia expansiunii economice a orașelor. Totuși, așa cum lasă să se înțeleagă Philippe Genestier, ne putem teme că această supralicitare a proiectelor, în care obiectivele sunt adesea puțin operaționale, servește compensării declinului instituției politice atât în privința capacității sale de reglare economică, cât și în privința funcției sale simbolice de reprezentare a societății înseși 348. Într-adevăr, dacă planificarea strategică dezvăluie interdependențele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că problematica respectivă intrase în actualitatea cercetării, dar domeniul îmbrățișat de studiile culturale britanice - cultura, dominarea, represiunea, audiența - solicita o adâncire a problemelor de comunicare. Williams este cu totul nemulțumit de abordările unilaterale ale comunicării ca proces de transmitere, de supralicitare a importanței pe care o are sursa, de examinările comunicării ca proces înrâurit fundamental de tehnologie. De aceea, meritul său principal constă într-o viziune mai largă asupra comunicării, ca proces care implică mai multe etape, în schimbarea accentului de la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
s-au tot gândit dacă toate acestea pot fi ridicate la același nivel de legitate propriu celor care acționează în domeniul fizicii. Istoria a demonstrat unde Wundt a avut dreptate. Și unde acesta s-a înșelat, aceasta s-a datorat supralicitării metodei introspecției, fapt care l-a împiedicat să desăvârșească stabilirea întregului determinism propriu și distinct al fenomenelor psihice. Eventualele slăbiciuni și limite ale gândirii lui Wundt vor fi mereu contrabalansate și scuzate de accentul pe care l-a pus pe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în procesul de adaptare la mediu. Ceea ce părea să corespundă unei ordini demonstrative coerente și logice va degenera în final în dezvoltarea unei perspective conceptuale eronate, antropomorfiste. S-a ajuns la aceasta grație aplicării unei metodologii de sorginte scolastică, de supralicitare și divinizare a perfecțiunii vieții psihice umane și de avansare a acesteia ca model în care să se identifice și să se regăsească viața psihică a animalelor în întreaga ei diversitate de manifestare în natură. Din această perspectivă existența vieții
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nivelul spațiului public românesc mediatizarea excesivă a certurilor și conflictelor politice. Abordarea este cea a cercetătorului nepartizan, care încearcă să evite judecățile de valoare, bazându-și argumentația exclusiv pe dovezi empirice. Pornind de la cercetarea întreprinsă, autoarea probează corelația pozitivă dintre supralicitarea mediatică a conflictelor politice și scăderea apetitului pentru implicare politică. Pornind de la astfel de rezultate, lucrarea constată complexitatea raporturilor dintre informația prezentată în știri, pe de o parte, și opiniile și comportamentele politice, pe de alta. În secțiunea dedicată concluziilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de apropiere dintre jurnaliști și puterea politică toate acestea duc la o îndepărtare a oamenilor obișnuiți în raport cu sfera politică. Pe plan social, conflictul este un avatar al societății fracturate în care trăim, care generează valori și așteptări distorsionate din partea cetățenilor. Supralicitarea conflictelor este un modus operandi în jurnalismul autohton, în așa mare măsură încât, dacă ne-am limita la politica pe care o prezintă jurnalele de știri, am putea avea impresia că activitatea politică din țara noastră se reduce la un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în urma expunerii la conflictele din media. Rezultatele cercetărilor sunt însă ambigue și, uneori, contradictorii. Prin urmare, surprinderea legăturii ambivalente dintre conflictele relalate în media și atitudinile și comportamentele politice reprezintă principala miză a acestei cercetări. Așa cum au subliniat anumiți autori, supralicitarea conflictelor în știri subminează încrederea privitorilor că ei s-ar putea implica în procesul politic sau că ar putea schimba ceva (Norris, 2003). Accentuarea conflictelor existente pe scena politică este, de asemenea, responsabilă atât pentru erodarea încrederii în politicieni și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
sau eficiente și nici a unor politicieni preocupați de binele public, putem extrapola și presupune că știrile politice axate pe conflicte au un efect negativ atât asupra încrederii în clasa politică, cât și asupra participării politice. Pe de altă parte, supralicitarea conflictului are probabil consecințe și asupra cinismului. Legătura dintre cinism și cadrajele strategice din știri, care accentuează tacticile și strategiile din spatele deciziilor politice, a fost deja stabilită (Cappella și Jamieson, 1997; de Vreese, 2005). Fără să minimizăm valoarea unor astfel
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
care accentuează conflictul. Ne așteptăm ca impactul să fie cu atât mai negativ cu cât conflictele sunt legate de subiecte considerate importante (intruzive) și care se poartă într-o manieră necivilizată. O a doua predicție a cercetării este aceea că supralicitarea conflictului va avea un impact negativ asupra încrederii și activismului politic, mai ales în cazul persoanelor care au puține cunoștințe politice, nu au încredere că se pot implica în politică, sunt introverte și preferă să evite conflictele în situațiile cotidiene
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
capacitatea publicului de a se implica în luarea deciziilor politice și scade încrederea consumatorilor media că au un cuvânt de zis în politică, că ei pot, cu alte cuvinte, influența în mod real politicile publice. Decuparea exclusivă a conflictului și supralicitarea controverselor politice au două principale consecințe: 1) posibilitatea de a acumula informații obiective din media este mult redusă, pierzându-se, așadar, capacitatea de a înțelege chestiunile politice, de a formula opinii și de a înțelege cine este responsabil pentru anumite
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de a formula opinii și de a înțelege cine este responsabil pentru anumite decizii și, prin urmare, 2) se ajunge la o demitizare 2 a politicii și la un cinism crescut față de politicieni. Toate aceste argumente conduc la ideea că supralicitarea conflictelor politice duce la apariția unui electorat mai cinic. Există, firește, și dovezi empirice în această direcție, mai puțin legate de efectele cadrajelor conflictuale (care nu au făcut obiectul unor cercetări sistematice), ci, mai degrabă, dedicate cadrajelor strategice, care urmăresc
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la apariția unui electorat mai cinic. Există, firește, și dovezi empirice în această direcție, mai puțin legate de efectele cadrajelor conflictuale (care nu au făcut obiectul unor cercetări sistematice), ci, mai degrabă, dedicate cadrajelor strategice, care urmăresc aceeași logică a supralicitării controverselor și strategiilor politice. Cercetările care au măsurat efectele cadrajelor strategice, de regulă prin metode experimentale, confirmă ipoteza amplificării cinismului în rândul electoratului (Cappella și Jamieson, 1997; de Vreese, 2005). Majoritatea studiilor legate de efectele încadrării informației politice s-au
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
forma unui conflict între actorii implicați, jurnaliștii minimizează riscul de a părea partizani, de a favoriza o anumită tabără (Kerbel et al., 2000). Firesc, acest lucru nu înseamnă că folosirea cadrajelor conflictuale este lipsită de consecințe. Anumiți autori susțin că supralicitarea conflictelor în cadrul știrilor este problematică pentru că nu le oferă cetățenilor informația de care au nevoie pentru a lua decizii legate de participarea politică, adică informație care să surprindă "ce a făcut guvernul sau președintele înainte de alegeri, ce vor aceștia face
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
un nivel scăzut al încrederii în politicieni și în instituțiile politice are un impact negativ asupra calității vieții publice dintr-o anumită societate. Pornind de la aceste constatări, am încercat să înțelegem de ce se întâmplă acest lucru. De ce persistă media în supralicitarea conflictelor politice care accentuează cinismul și neîncrederea în politicieni? Așa cum am subliniat, chiar dacă neînțelegerile și controversele politice sunt inerente unui sistem democratic, rolul mass-media ar trebui să fie acela de a le prezenta obiectiv, oferind informație cât mai aproape de un
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
activ în procesul semnificării. Una dintre trăsăturile definitorii ale limbajului poetic este reflexivitatea: comunicarea artistică presupune plierea limbajului asupra lui însuși, asupra potențialului semnificativ pe care îl deține, redescoperindu-se astfel valențele expresive ale limbii și reinventarea cuvântului degradat prin supralicitarea sa în discursul obișnuit. Asistăm astfel la o răsturnare a raportului dintre funcțiile pe care le îndeplinește limba în celelalte domenii de cunoaștere: de la primatul referențialității, accentul se deplasează pe expresivitate. Spre deosebire de limbajul politic, limbajul poetic nu mai este guvernat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
străduințele și pretențiile, abia la începutul înțelegerii fenomenului Eminescu. (Nicolae Iorga) 3.1. Destinul editorial al publicisticii eminesciene Insuficient cunoscută publicului larg și parțial cercetată de exegeză, publicistica complinește universul creației eminesciene într-o imagine unitară. Fără a avea intenția supralicitării scrisului jurnalistic eminescian, considerăm că evidențierea rolului pe care l-a avut Eminescu în autonomizarea limbajului publicistic românesc din cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea și a contribuției sale la îmbogățirea mijloacelor de expresie ale limbii
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care o exprimă articolele jurnalistului, are ca punct de plecare recenzarea principalelor atitudini pe care le-a manifestat exegeza eminesciană până astăzi. Parcurgerea literaturii de referință relevă oscilația interpreților între două atitudini extreme: pe de o parte, înregistrăm tendința de supralicitare a tot ce a dat pana poetului, de cealaltă parte, identificăm poziția detractoare, de contestare a oricărei valori scrisului jurnalistului. Al. Paleologu 169 consideră pericolele "encomiasmului simplist" mai primejdioase decât cele ale atitudinilor contestatare și semnalează incapacitatea interpreților de a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a operei și să favorizeze circulația unor etichete procustiene, devoțiunea pentru Eminescu sfârșind în cele din urmă într-o obnubilare. Ambele atitudini sunt condamnabile din cauza excesului, a radicalismului și a închiderilor pe care le operează la nivel de interpretare: nici supralicitarea, nici respingerea ab initio nu oferă soluția unei apropieri adecvate de creația poetului. O altă tendință, manifestă la nivelul exegezei jurnalisticii eminesciene, are în vedere excerptarea tendențioasă a unor fragmente din corpul articolelor și formularea, pe baza acestora, a unor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
devenit inactuale, fără obiect, în urma transformărilor structurale care au marcat evoluția societății române, în ultima jumătate de veac"171, se impune un demers de re-contextualizare a textelor jurnalistice, pentru a preîntâmpina judecăți neîntemeiate privind concepțiile politice ale gazetarului. Exaltarea publicisticii, supralicitarea caracterului ei politic, este contrabalansată de scepticismul unor interpreți care, pornind de la prejudecata că un scriitor nu se poate manifesta pe deplin în mai multe domenii, apreciază că Eminescu rămâne poet, celelalte activități ale sale fiind inferioare. În acest sens
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
fost înainte de toate literat și nu articolele politice, cu caracterul lor efemer, au făcut și fac glorie lui Eminescu, posteritatea nici nu va voi să le cunoască"172. Operând ierarhizări între creația literară și cea publicistică, alți critici ajung la supralicitarea publicisticii eminesciene, în variate formule: "oricât l-am admira pe Eminescu ca poet, și mai multă admirație merită ca gânditor politic"173; "Eminescu, de nimeni contestat ca poetul cel mai mare al românilor, este și cel mai important gazetar al
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al ziaristicii românești, prin înaltul său profesionalism, vastul orizont de cultură, patriotismul ardent, ținuta etică ireproșabilă, la care se adaugă talentul literar și, nu în ultimul rând, instinctul politic neobișnuit"176. Astfel de remarci se înscriu în tendința generală de supralicitare a creației eminesciene. Operarea unei ierarhizări între opera literară și cea publicistică este lipsită de temei, în măsura în care ambele domenii definesc, în egală măsură, personalitatea creatoare și geniul eminescian. În ceea ce privește gândirea politică a gazetarului, două sunt în principal atitudinile interpreților: pe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]