842 matches
-
sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal, din membri partinici naționali din aceeași familie, dar și, prin extensie, din actori partinici cu profil european și chiar internațional (b); sînt dotate cu o structură supranațională care le permite acestor actori partinici să stabilească legături reticulare și să interacționeze încercînd să păstreze contactul, ba chiar să coopereze (c) pentru a îndeplini o serie de funcții suprastructurale într-o Europă cu niveluri multiple. Dezvoltarea lor depinde în
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
20 Studii Europene propune o serie a celor mai interesante lucrări privind construcția și integrarea europeană în evoluția politică recentă: •instituții (cu temele aferente: deficitul democratic european, reforma instituțională și noua Constituție europeană, transformarea statuluinațiune tradițional sub influența cadrului instituțional supranațional) • actori (rolul regiunilor, grupurile de interese în UE, funcția partidelor naționale și a federațiilor de partide, ponderea societății civile) • politici europene (regionale, agricole etc.). Coordonatorii colecției: RAMONA COMAN, ANA MARIA DOBRE Advisory Board: MAURICE CROISAT, Institutul de Studii Politice, Grenoble
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
care sunt factorii interni care au incidență asupra eficienței strategiilor implementate de UE. Utilizând ca referință modelul teoretic de interacțiune între factorii externi și interni ca mecanism care explică succesul proceselor de democratizare și de armonizare cu normele de sorginte supranațională, vom încerca să punem în lumină care sunt mecanismele interne ale statelor naționale care fac în așa fel ca strategiile UE să fie mai mult sau mai puțin eficiente în introducerea proceselor de reformă în cele două sectoare de politică
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
cerințele procedurale și să stabilească vinovăția prin procese ordinare. (2003, 261) Prin definiția lui Maravall este posibil, de fapt, să identificăm cel puțin dimensiunile principale ale RoL care se referă la: aplicarea erga omenes a unui sistem juridic, chiar și supranațional, care garantează drepturile și egalitatea între cetățeni; absența corupției din aparatele politice, administrative, judiciare; existența unei birocrații civile eficiente și universale în aplicarea legilor și care poate fi trasă la răspundere în caz de eroare; completa independență a judecătorului sau
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de abordare se prezenta ca fiind cea mai adaptată manierei în care era conceput la început sistemul european, ca un tot de contexte naționale diverse, mai ales că nu existau încă semnale care să trimită la existența unui sistem politic supranațional. Începând cu anii '80, situația se schimbă treptat: Bruxelles-ul emite numeroase directive care presupun o rapidă implementare în statele membre, iar ECJ ( Curtea Europeană de Justiție) emite sentințe uneori în contradicție cu interesele statelor membre. Comunitatea Europeană începe să
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
normative care caracterizează UE (Piana, 2005). O încercare de sintetizare a amplei dezbateri definitorii asupra conceptului a fost propusă de Fargion, Morlino și Profeti (2006), care subliniază că europenizarea este mai înainte de orice un fenomen amplu, care cuprinde un cadru supranațional, o totalitate de conexiuni între acest cadru și cele naționale și subnaționale ale statelor membre UE și nu numai. În opinia autorilor, o definiție care să cuprindă diferitele aspecte ale fenomenului trebuie să țină, așadar, seama de "un proces cu
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
de "un proces cu multe fațete" caracterizat prin: a) apariția și dezvoltarea la nivel european a unei totalități de instituții (definiția lui Cowles, Caporaso și Risse 2001); b) dezvoltarea de rețele de interacțiune între actorii interni ai statelor și actorii supranaționali; c) răspândirea treptată și inserarea de valori, norme și directive a instituțiilor europene a diferitelor medii și niveluri naționale. În analiza celor trei studii de caz ale acestei cercetări ne vom concentra în special pe punctul (c), și anume pe
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
ale constructivismului), au încercat să identifice care sunt mecanismele care susțin acțiunea organizațiilor internaționale și în ce condiții aceste mecanisme produc efecte palpabile și, în special, care sunt motivațiile care fac statele să se conformeze standardelor stabilite de un regim supranațional. Explicațiile cauzale oferite de aceste studii sunt acelea deja subliniate înainte, referitoare la comportamentul actorilor în abordarea europenizării (armonizarea ca efect al calculului costurilor/beneficiilor și armonizarea ca socializare). De fapt, dezbaterea teoretică dezvoltată prin aceste studii a fost pe
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
aceste două zone, RA constă în special din aprobarea legilor naționale, în crearea instituțiilor naționale ad hoc și în ancorajul extern (Morlino 1998). Ancorajul reprezintă aspectul extern al inserției și implică corelarea instituțiilor și politicilor naționale cu normele și standardele supranaționale care exprimă valorile liberal-democratice. În termeni practici, ancorajul constă: în subscrierea la convențiile internaționale pentru reglementarea economică, pentru apărarea drepturilor omului, pentru lupta împotriva corupției, pentru reglementarea mediului și a muncii; în supunerea țării la jurisdicția tribunalelor internaționale (ECHR și
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
formă lui contemporană este vitală în evoluția network-ului corporațiilor de comunicare (intranetul) și integrarea lui în infrastructură telecomunicațiilor americane prin intermediul protocoalelor network obișnuite (TCP/IP), pentru bagajul informației digitale 110. Pentru că industriile comunicaționale globale au impus guvernului SUA și agențiilor supranaționale, ca Internațional Telecommunication Union și World Trade Organisation, să promoveze renunțarea la forme ale structurii informatice globale a condus la apariția unui sistem de comunicare comercială corporativa transnaționala bazată pe politică neoliberala a globalizării, care a eliberat barierele exploatării comerciale
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
dezvoltarea unor comunități politice post-suverane în Europa occidentală. Un pasaj bizar din The Anarchical Society (1977) afirma că poate a sosit timpul pentru noi principii ale organizării politice regionale, care să recunoască nevoia de niveluri de guvernare subnațional, național și supranațional, dar respinge ideea ca vreunul dintre ele să beneficieze de suveranitate exclusivă (Bull 1977: 267). O Europă occidentală "neo-medievală" poate "să evite capcanele clasice ale sistemului de state suverane", încurajând "structuri suprapuse și loialități încrucișate" (1977: 255). Dar o astfel
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
actorii non-statali, mai ales corporațiile multinaționale (CMN). Relațiile internaționale nu trebuiau concepute ca un sistem de "bile de biliard care se ciocnesc", ci ca o plasă de relații politice, economice și sociale ce leagă actori subnaționali, naționali, transnaționali, internaționali și supranaționali (Keohane și Nye 1972). Această viziune a fost ulterior modificată pentru a acorda o mai mare atenție rolului și importanței statelor suverane, cu Keohane și Nye care reconcep puterea statală în lumina "interdependenței complexe" (Keohane și Nye 1977). Statele erau
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
schimb și o "Bancă interaliată" care să ajute la reconstruirea și dezvoltarea comerțului internațional în țările care aveau să accepte politicile comerciale și monetare liberale. Keynes îndrăznește să scrie că sistemul ideal ar fi unul realizabil prin construirea unei bănci supranaționale care ar fi avut, împreună cu băncile centrale naționale, relații asemănătoare cu cele care există între fiecare bancă centrală și băncile subordonate; această Bancă mondială, care scăpa atât etalonului-aur cât și hegemoniei vreunei valute, ar fi trebuit să aibă toate atributele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
băncile centrale naționale, relații asemănătoare cu cele care există între fiecare bancă centrală și băncile subordonate; această Bancă mondială, care scăpa atât etalonului-aur cât și hegemoniei vreunei valute, ar fi trebuit să aibă toate atributele unei Bănci Centrale, cu monedă supranațională de reglare între bănci centrale; această bancă a băncilor ar fi administrat conturi în "bancor" monedă internațională definită prin raportare la aur. Planul lui Keynes nu a fost bine primit în Statele Unite, Wall Street Journal îl descria ca pe "o
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
evite rasismul și discriminările (n.a.). 49 G. Tarde citat în Les sciences sociales en mutation, pp. 381-382. 50 Idem, p. 382. 51 Cosmopolitism provine din limba greacă kosmos pământ și polis oraș și desemnează ideea creării unei societăți globale și supranaționale (individul care aderă la ideea de cosmopolitism este numit cosmopolit). 52 Les sciences sociales en mutation, p. 224. 53 Idem, pp. 155-183. 54 Un ONG a identificat o listă a 25 situații de urgență pe plan umanitar, 23 dintre acestea
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este însă ideea potrivit căreia procesul globalizării presupune, în mod inevitabil, existența unei conștiințe holistice. În loc să se raporteze la societatea națională ca entitate supremă, conștiința individuală transcende acest nivel, sistemul său de referință fiind reprezentat acum de entități generale și supranaționale. Aceasta întrucât globalizarea este un proces al cărui conținut e dat de o multiplicitate de legături și conexiuni care depășesc statele-națiune (și, implicit, societățile naționale) ce constituiau sistemul mondial al modernității. Conceptul însuși de globalizare definește un proces prin care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
date fiind experiențele trecutului; nu este însă cazul să o facem aici). Căutând modalități de configurare a unei identități globale, teoreticienii procesului de globalizare se orientează, practic, spre entități situate deasupra cadrelor politice și instituționale ale modernității. Numai că spațiul supranațional, spre exemplu, nu oferă cu excepția organizațiilor inter-naționale și a trusturilor economice multi și transnaționale o bază instituțională pentru instituirea și menținerea acesteia în modul în care o făceau instituțiile modernității. Prin urmare, aceste încercări se plasează în sfera idealului. Fie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sau care resping în mod deliberat tendințele globalizatoare. În plus, în actuala lume globală, în care această conștiință a ordinii cosmopolite a lucrurilor ar trebui să apară, este puțin probabil că instituțiile guvernamentale internaționale (de genul Organizației Națiunilor Unite) sau supranaționale (așa cum sunt cele specifice Uniunii Europene) ar putea instaura o astfel de dispoziție culturală (și merită să ne întrebăm dacă aceasta din urmă ar trebui să constituie un scop pentru asemenea instituții, din moment ce ele se remarcă astăzi prin promovarea, perfect
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
unităților productive pe tip de produs sau pe stadiu din procesul de producție În zonele geografice În care condițiile de desfășurare ale producției sunt cele mai favorabile și, pe de altă parte, o integrare a producției la un nivel geografic supranațional, contrar strategiei multinaționale, În cadrul căreia realizarea coerenței Între procesele productive segmentate și dispersate În spațiu are loc la nivelul fiecărei economii naționale. Pot fi identificate două tipuri de strategii globale dezvoltate de firme: integrarea transnațională pe orizontală: constă În specializarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
7 Studii Europene propune o serie a celor mai interesante lucrări privind construcția și integrarea europeană în evoluția politică recentă: • instituții (cu temele aferente: deficitul democratic european, reforma instituțională și noua Constituție europeană, transformarea statuluinațiune tradițional sub influența cadrului instituțional supranațional) • actori (rolul regiunilor, grupurile de interese în UE, funcția partidelor naționale și a federațiilor de partide, ponderea societății civile) • politici europene (regionale, agricole etc.). Colecție coordonată de: RAMONA COMAN și ANA MARIA DOBRE Advisory Board: MAURICE CROISAT, Institutul de Studii
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
căutarea unei politici a ocupării forței de muncă în UE. În concluziile sale, Erol Kulahci lansează interogația provocatoare dacă UE va evolua "de la Europa patriilor la Europa partidelor?" Vor evolua partidele naționale spre partide europene, poziționîndu-se in jurul unor tematici supranaționale? Care va fi astfel evoluția atît a arenei de partide cît și a arenei instituționale comunitare în ansamblu? Iată numai cîteva dintre întrebările care îi invită pe cititori la o reflecție aprofundată despre natura, funcționarea și evoluția europartidelor în cadrul arenei
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Care va fi astfel evoluția atît a arenei de partide cît și a arenei instituționale comunitare în ansamblu? Iată numai cîteva dintre întrebările care îi invită pe cititori la o reflecție aprofundată despre natura, funcționarea și evoluția europartidelor în cadrul arenei supranaționale europene. Incontestabil, lucrarea lui Erol Kulahci aduce o contribuție științifică remarcabilă la cercetarea unei problematici europene de maxim interes și sîntem convinși că va deveni o carte de referință în domeniul studiilor de integrare europeană. Iar pentru cititorii români este
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de partide este exclus de facto de interpretările teoretice ce țin de relațiile internaționale. În alți termeni, cercetătorii din această disciplină au susținut implicit ideea că rolul partidelor politice la nivel european nu este indispensabil pentru legitimitate, democrație și reprezentarea supranațională. Christopher Lord distinge două variante. Dintr-o abordare neorealistă, interguvernamentaliștii liberali a căror figură reprezentativă e Andrew Moravcsik atribuie o semnificație primordială rolului statelor. Acest curent consideră deficitul democratic al UE drept condiția succesului acesteia, doar decizia interguvernamentală și preferințele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
al UE drept condiția succesului acesteia, doar decizia interguvernamentală și preferințele naționale fiind compatibile cu legitimitatea politică 3. Prin urmare, cetățenii naționali vor accepta limitat implicațiile centralizatoare și majoritare ale Europei partidelor 4. Cealaltă variantă ține mai degrabă de interpretarea supranațională. Acest tip de curent pornește de la insuficiența metodei interguvernamentale pentru democratizarea și legitimarea UE5. Se apropie totuși de abordarea interguvernamentală prin scepticismul față de rolul partidelor politice. Pe această linie, politologul Vernan Bogdanor a încercat să promoveze ideea alegerii directe a
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Joseph Weiler a sugerat să se permită cetățenilor să voteze și să tranșeze materiile legislative fundamentale o dată cu alegerile europene 7. Philippe Schmitter a recomandat promovarea reprezentării funcționale, dată fiind natura profund regulatorie a competenței politice a UE8. Aceste variate propuneri supranaționale converg în măsura în care nu pot concepe că partidele politice pot să joace un rol semnificativ în guvernarea UE9. Mai trebuie identificat și un al treilea curent. Este vorba despre instituționaliști, situați undeva între abordările interguvernamentală și supranațională, dat fiind că se
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]