557 matches
-
Wagner, César Franck, Claude Debussy, iar în plastică la Auguste Rodin, Gustave Moreau ș.a. Sunt menționați, în linia rafinării și a diversificării experienței simboliste în lirica nouă, Gabriele D’Annunzio, expresionistul Richard Dehmel, Rainer Maria Rilke și hieraticul Stefan George, suprarealiștii André Breton, Charles Cros, cum, din aceeași perspectivă, este ca și condamnată teatralitatea futurismului lui F.T. Marinetti. În 1922-1923, într-o serie de eseuri consacrate direcției „fanteziste” a noii poezii, romanului și teatrului francez, Mia Frollo îi prezintă, cu o
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
contribuția, calificându-l drept „stat muncitoresc degenerat”, condus de o „birocrație* termidoriană”, dar al cărui principiu continuă să-l apere. în 1938, el cheamă la constituirea Internaționalei a IV-a, întreținând, în același timp, legături cu intelectuali revoluționari, cum e suprarealistul Andrî Breton. La 20 august 1940, însă, după mai multe tentative nereușite de asasinat*, este ucis la Mexico de către Ramon Mercader, un agent al lui Stalin, lăsându-și partizanii orfani. TROȚKIȘTI La 3 septembrie 1938, Internaționala a IV-a este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Malraux, 1992, p. 27) ă „Fiecare civilizație”, spune el, „formează un model de sensibilitate” ă, punând În același timp o Întrebare reluată ulterior de Césaire (ibidem, p. 43): „Dacă este puternică, barbaria este oare mai puțin barbară?”. La rândul lor, suprarealiștii iau poziție Împotriva Expoziției coloniale de la Vincennes din 1931, denunță rasismul și opresiunea impusă popoarelor aflate sub tutelă și Își exprimă solidaritatea cu aceste popoare manifestând În stradă și distribuind fluturași. Această poziție era deja anunțată de Scrisoarea deschisă către
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fost vizibil doar în galeria impresionantă de fotografii stranii, care proiectau în Leonor o femeie inabordabilă, intangibilă, însingurată, dar și teatrală (o îngereasă înnegurată, așa cum apare fotografiată într-o gondolă, în timpul unui carnaval venețian de la jumătatea secolului XX). Apropiată de suprarealiști, dar fără să fi făcut parte dintre aceștia decât formal (însă admirată de mulți dintre cei celebri), Leonor Fini s-a menținut mereu la granița cu supapele inconștientului, pe care le-a parcurs în felul ei, solitar. Nu a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
altele exprimate în capitolul de față, v. unele lucrări ale lui Mircea Eliade. Acesta atrage deseori atenția asupra importanței prelucrării vechilor mituri în literatură, ca si asupra concordanței între "descoperirile" moderne ale lui T. S. Eliot, James Joyce ori ale suprarealiștilor, cu privire la funcțiile conștiinței sau ale inconștientului, si unele "tehnici" ale gîndirii arhaice și mitice (Le Chamanisme, Paris, 1951, trad. germ. Ziirich, 1957, trad. engl. New York, 1964; Le mythe de Veternel retour, Paris, 1949 ; Trăite de l'histoire de religions, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
o "dare de seamă" despre criză, exces și singurătate. E cunoscut faptul că scriitorul și-a început cariera ca fizician, detaliu semnificativ dacă privim mai îndeaproape epoca în care Sabato lucra la Paris, la Insitutul Joliot Curie și frecventa cercurile suprarealiștilor. Cele două lumi, aparent incongruente, își găsesc înțelesul comun în mărturisirea lui Sabato că a avut sentimentul începutului apocalipsei când a participat la "spargerea atomului de uraniu", în proiectul fisiunii nucleare de la sfârșitul anilor '30. Primul său roman, Tunelul*, publicat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
o "dare de seamă" despre criză, exces și singurătate. E cunoscut faptul că scriitorul și-a început cariera ca fizician, detaliu semnificativ dacă privim mai îndeaproape epoca în care Sabato lucra la Paris, la Insitutul Joliot Curie și frecventa cercurile suprarealiștilor. Cele două lumi, aparent incongruente, își găsesc înțelesul comun în mărturisirea lui Sabato că a avut sentimentul începutului apocalipsei când a participat la "spargerea atomului de uraniu", în proiectul fisiunii nucleare de la sfârșitul anilor '30. Primul său roman, Tunelul*, publicat
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
larg, dar, totuși, un realist. La noi, la publicul român, scriitoriii fantastici, de la Creangă și Eminescu până la Voiculescu și Ștefan Bănulescu - nemaivorbind de străinii Marquez sau Llosa! -, au avut un impact rapid, susținut, impresionant. Lor li se adaugă, cred eu, suprarealiștii, europeni și români, care, dintr-o artă polemică -,la origini, anti-pompieristă, anti-kitsch -, au ridicat un orgolios edificiu, având pretenția, În ultimele decenii, nu numai de a domina artele „vechi, canonice”, dar și de a le exclude, a le „umple de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lor la monarhia austro-ungară"; iar evreii, care se aflau între așa-zisele naționalități istorice austriacă și maghiară și-au putut manifesta în Bucovina "adevărata modernitate" cu începere din 1919, după eliberarea acestei provincii și reunirea ei la România, "odată cu mișcarea suprarealiștilor din Cernăuți", ai cărei exponenți străluciți au fost Rose Auslander și Paul Celan. Același J. Le Rider intuia, în finalul analizei sale cu privire la încercarea unora de-a reactualiza, difuza și exagera mitul habsburgic, că s-ar putea să asistăm la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
caracterizare a poeziei soresciene a anilor ’65! La Ioan Alexandru sunt vizibile două mișcări contrare: una este a voinței aprige de modernitate, cealaltă - a instinctului vetrei strămoșești: „În versurile lui oarecum nestrunjite sau mai curând stilizat aspre glăsuiește parcă un suprarealist al lumii noastre rurale, un modern ieșit surprinzător dintr-un fecior de țăran ardelean.” 3 Lectura atentă a textelor critice streiniene dedicate poeților clasici, moderni și contemporani, lectură argumentată - cum s-a văzut - de citate 1 ibidem, p. 40 2
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Vladimir Streinu se dezvoltă în plan estetic; însuși scrisul său elegant, nuanțat liric, este o admirabilă expresie estetică.”2 Rămâne un paradox faptul că G. Călinescu stăruie în Istoria sa din 1941 asupra poetului Vladimir Streinu (inclus în capitolul Dadaiști. Suprarealiști. Hermetici. Momentul 1928Ă, deși la data apariției monumentalei lucrări autorul Ritmului imanent publicase numeroase studii și eseuri critice precum și un volum: Pagini de critică literară, Marginalia, Eseuri, Editura Fundațiilor Regale, 1938. G. Călinescu admite concesiv reticent: „Poetul a scris și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Într‑un cuvânt, artistul era un spirit religios și moralist cu o viziune destul de pesimistă asupra lumii care condamnă natura păcătoasă a omului. Cu toate acestea, artistul i‑a inspirat pe artiștii de mai târziu, în mod spe‑ cial pe suprarealiștii secolului al XX‑lea precum Salvador Dali32. 4.10. Albrecht Dürer - punte între arta nordică și Renaștere Născut la Nürnberg, Albrecht Dürer (1471‑1528) demonstrează un interes atotcuprinzător pentru lumea înconjurătoare și pentru figura umană iar în sti‑ lul său
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
harului creator, Sapientia, Iași 2001, 299. ConCluzie 151 La sfârșitul războiului S.U.A. cumulează supremația militară, avansul teh‑ nologic și științific, bogăția economică. New York‑ul se află înaintea Parisului ca pol artistic cosmopolit: numeroși artiști europeni de avangardă dintre care mulți suprarealiști și‑au găsit aici refugiul: P. Mondrian, M. Ernst, J. Breton, A. Masson, R. Matta, I. Mira, S. Dali etc. Galerii ca ale lui Peggy Guggenhe‑ im, reviste, critici influenți, susțin arta contemporană, iar Federal Art Pro‑ ject‑ul din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Într‑un cuvânt, artistul era un spirit religios și moralist cu o viziune destul de pesimistă asupra lumii care condamnă natura păcătoasă a omului. Cu toate acestea, artistul i‑a inspirat pe artiștii de mai târziu, în mod spe‑ cial pe suprarealiștii secolului al XX‑lea precum Salvador Dali32. 4.10. Albrecht Dürer - punte între arta nordică și Renaștere Născut la Nürnberg, Albrecht Dürer (1471‑1528) demonstrează un interes atotcuprinzător pentru lumea înconjurătoare și pentru figura umană iar în sti‑ lul său
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
harului creator, Sapientia, Iași 2001, 299. ConCluzie 151 La sfârșitul războiului S.U.A. cumulează supremația militară, avansul teh‑ nologic și științific, bogăția economică. New York‑ul se află înaintea Parisului ca pol artistic cosmopolit: numeroși artiști europeni de avangardă dintre care mulți suprarealiști și‑au găsit aici refugiul: P. Mondrian, M. Ernst, J. Breton, A. Masson, R. Matta, I. Mira, S. Dali etc. Galerii ca ale lui Peggy Guggenhe‑ im, reviste, critici influenți, susțin arta contemporană, iar Federal Art Pro‑ ject‑ul din
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a stat sub o stea norocoasă. Nici până atunci, nici după aceea, nu l-am mai văzut pe Paul Goma atât de împăcat cu sine și cu lumea. Nu mi l-aș fi imaginat niciodată comunicând atât de bine cu suprarealistul Gellu Naum. Și față de mine avea sentimente infinit mai bune decât înainte de 1989, când ne certam la el acasă, unde, după ce mă primea ca pe un prieten, mă acuza fie pentru că aș fi publicabilă, fie pentru că nu am refuzat să
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
ca o subminare. Discursul captat sau subminat nu este un oricare altul, ci un discurs care a fost ales tocmai în baza faptului că subminarea sau captarea acestui discurs este crucială pentru legitimarea discursului reînvestitor. Se știe, de exemplu, că suprarealiștii au deturnat cu asiduitate genul proverbial 179: Sângele somn nu se face (nr. 11). Minunat cu minunat, dar mai minunat fără minunat (nr. 86). Poeții suprarealiști au subminat astfel proverbele deoarece acest gen reprezenta, la cel mai înalt nivel, folosirea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tablou în descompunere, pe care culorile, formele se preling: "Soarele curgea pe crăci ca lumânările de ceară,/ în miezul lui se dizolva un drumeț/ absent murmurând: - E ultima seară". Tehnica este a amalgamării detaliilor, astfel încât textul se apropie de cel suprarealist sau oniric, fără să lipsească însă contrapunctul ironic. Transformarea sunetelor în mingi, baloane de săpun ("atâta de grase că plesneau sus") implică transformarea lumii în spațiu al ludicului. În realitate, e o altă modalitate de a reda indecizia, vagul pe
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și cele două categorii se confundă, nici moartea de viață nu se delimitează clar ("omul galben străpuns venea spre mine ca o stea marină" - apariția obsesiei acvaticului denotă transgresarea limitelor dintre conștient și inconștient, tehnica e apropiată de cea a suprarealiștilor, fără să se intenționeze destructurarea lumii într-atât încât să redea universul tulbure al inconștientului, ci, mai degrabă, să se creeze impresia de lume absurdă, ieșită din tiparele mentalității comune). E aici o încercare de reînnoire a imaginarului poetic, în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
corect terorile, era frica de nebunie: o nebunie ireversibilă. Cînd „fiorii” ei îl încearcă (v. „Fanfară”, „Crize”), notează asta fugitiv și trece imediat la altceva. Pentru el nebunia e o amenințare, nu ceva programatic, o temă de explorat, ca la suprarealiști. Teama de ea l-a obligat la privațiuni, la ancorări nu o dată ostentative în apele normalității. în concluzie, oricum a-i întoarce-o, fraza d-lui Nicolae Manolescu e exagerată; poate de aceea a și prins! Cantitativ, Bacovia poate fi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este cea a dragostei, "son propre est d'engendrer un désir sans fin" [Bancquart, 2002, p.321]. Legătură dintre personaj, spațiu și peisaj este dintre cele mai strânse. Personajul este asociat spațiului prin metonimie și îl simbolizează prin metaforă. Astfel, suprarealiștii au asociat global Parisul cu femeia [Tadié, p.77]. Figură Parizienei oferă observații interesante despre cauzele și efectele urbanismului asupra personajelor. Parisul este un oraș-androgin, având atât trăsături masculine (caracterul sau expansiv și colonial, agresiv și dominator), cât și trăsături
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
XIX-lea (Flaubert, Zola, Maupassant, Daudet, Goncourt) sunt anticipatori, care reprezintă un salt în modernitate. Zola are influență decisivă în Europa jumătății a doua a secolului al XIX-lea. El este precursorul mai multor tendințe în literatura, incepand cu impresioniștii, suprarealiștii și continuând cu reprezentanții "Noului român". Modernitatea anticipatoare a lui Zola, fondată pe un principiu de renovare internă, o face să fie deschisă. Hiperbolizarea, simbolizarea și mitizarea imaginii nu sunt doar procedee artistice prin care Zola intensifica impresia generală creată
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pentru asta. Nu face nimic special pentru a ieși în evidență. Doar scrie. Iar literatura ei, cultivându-și cochet diferența față de ce se poartă în materie de scris, iese în evidență. S-a spus despre ea că vine în continuarea suprarealiștilor, dar și că încheie capitolul numit textualism în literatura română. A publicat până acum trei cărți - poezie, fără a fi poezie în sens uzual -, iar acum pregătește un roman. În două cuvinte: Adela. Greceanu. Mireasa cu șosete roșii. După cum vezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Unchiul Vania, tot în regia lui Șerban, și Woyzeck (regizat de Măniuțiuă au fost două spectacole la care biletele s-au epuizat foarte repede și la care n-am mai ajuns. Neuitând să amintesc și piesele străine, menționez mai ales suprarealistul și fellinianul O să-mi amintesc de voi toți (Teatro de la Abadía, Madridă și foarte poeticul și surprinzătorul La Cuisine (Théâtre Tattoo, Toulouseă. Până la urmă, Festivalul Interferențe a fost, fără să forțez lucrurile în nici un fel, o bucurie pentru orice individ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
poetică decât ca un fapt biologic. Moartea însă facilita o legătură simbolică cu viața negrilor, pentru care lupta permanentă pentru supraviețuire reprezenta o amenințare atotprezentă. Pe baza în special a existențialismului sartrian, ca și pe baza esteticii simboliștilor și a suprarealiștilor, cultura hipster a construit o relație între amoralitate și trăirea tuturor dorințelor, dorurilor și temerilor. Prin intermediul acestei înclinații spre individualism - câteodată și spre mistic -, decizia personală a devenit adeseori moment important în chestiuni etice. Astfel încât consumul de droguri, spre exemplu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]