2,744 matches
-
subminarea continuă a autorității și pierderea controlului politic și social. Adorno și Horkheimer, ambii reprezentanți ai Școlii de la Frankfurt, discută cultura de masă dintr-o altă perspectivă, și anume cea economică. Influențați de teoriile marxiste, cei doi consideră că, reprezentând suprastructura, cultura a devenit dependentă de industrie și că produsele și procesele culturii de masă nu sunt decât produse ale "culturii industriale", un termen nou introdus în paradigma conceptului de "cultură" în 1947, în renumitul studiu The Dialectic of Enlightenment. Teoria
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
săi, a dat un impuls cercetării filozofice a ramurii celei mai înapoiate și obscure a științelor biologice din zilele noastre; el a pus fundația unui mare edificiu; dar el nu va trebui să fie surprins dacă, în procesul ridicării sale, suprastructura va fi schimbată de urmașii săi, la fel ca Domul din Milano de la stilul roman la un stil de arhitectură diferit.“ Într-o scrisoare adresată lui Falconer, din 1 octombrie 1862, Darwin a reacționat astfel la această observație: „Pentru a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
un obiect, în contextul căruia se spune ca recipientul percepe o viziune adică există o stare de lucruri, viziunea, de care recipientul devine conștient" (1993, pp. 59-60). Dacă am gândi cele două sensuri că interdependențe, am sesiza ca nou creată suprastructura semantica servește scopului inițial într-un mod satisfăcător. Totuși, această operațiune este doar una preliminară: clarificările lui Runzo sunt valide doar în cazul viziunilor empirice. Cele estetizate eludează, pentru moment, orice cadru de clasificare sau de taxonomie rigid. Nu numai
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
secvență dintr-un text mai vast sînt scheme de recunoaștere mai mult sau mai puțin convenționale cu propriile lor reguli de combinare. Lectura-înțelegere se bazează pe recunoașterea unor scheme de regrupare a micro-propozițiilor. În dimensiunea secvențială, e necesar să distingem suprastructurile convenționale (narative, argumentative...) de simplele niveluri de plan ale textului: Aceste două aspecte ale secvențialității nu se disting atît de mult prin gradul de convenționalitate. [...] Un P din T poate fi complet convențional, diferența majoră constînd în caracterul dobîndit prin
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
discursivă, înțelegând prin aceasta structura globală "inerentă noțiunilor de povestire, rugăciune, baladă, corespondență oficială, sonet..." (1976: 326-327). Câțiva ani mai târziu, în cadrul teoriei sale despre text, T.A. Van Dijk (1978, 1981 a și b, 1984) vorbește mai degrabă de "suprastructuri", rezervând noțiunea semantică de "macrostructură" temei sau topicului global al unui enunț: "Suprastructurile sunt structuri globale care se aseamănă unei scheme. Spre deosebire de macrostructuri, ele nu determină un "conținut" global, ci mai degrabă "forma" globală a unui discurs. Această formă este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
oficială, sonet..." (1976: 326-327). Câțiva ani mai târziu, în cadrul teoriei sale despre text, T.A. Van Dijk (1978, 1981 a și b, 1984) vorbește mai degrabă de "suprastructuri", rezervând noțiunea semantică de "macrostructură" temei sau topicului global al unui enunț: "Suprastructurile sunt structuri globale care se aseamănă unei scheme. Spre deosebire de macrostructuri, ele nu determină un "conținut" global, ci mai degrabă "forma" globală a unui discurs. Această formă este definită, precum în sintaxă, în termeni de categorii schematice" (1981a: 26). În acest
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
nu determină un "conținut" global, ci mai degrabă "forma" globală a unui discurs. Această formă este definită, precum în sintaxă, în termeni de categorii schematice" (1981a: 26). În acest fel, problematica tipologiilor a sfârșit prin a fi introdusă în analiza suprastructurilor textuale pe care le redefinim aici ca scheme prototipice de mai mică întindere, făcându-se astfel distincția dintre dimensiune textuală și dimensiune secvențială. Din punct de vedere cognitiv, se admite astăzi că nu numai schemele prototipice țin cont de toate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
schemele prototipice dirijează și controlează strategiile de înțelegere: "cu siguranță este posibil să renunțăm la aceste strategii, însă capacitatea de a folosi strategii organizatorice specifice poate veni în mod considerabil în sprijinul cititorului" (1982: 96). Trecerea de la o teorie a suprastructurilor la o ipoteză despre structura secvențială a textelor și despre prototipurile de scheme secvențiale de bază reprezintă obiectul prezentei lucrări. Este vorba despre o încercare de explicare a unui anumit număr de fapte ce țin de textualitate. Dacă și alte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ceea ce căuta. Conectorii argumentativi subliniază succesiunea celor cinci macro-propoziții narative, determinând următoarea grupare propozițională: [a + b] DAR[c] DECI [d + e] ÎNSĂ [f + g] DREPT PENTRU CARE [h]. Se va observa, cu siguranță, că am renunțat aici la termenul de "suprastructuri" textuale. Difuzată pe scară largă de T.A. Van Dijk și utilizată destul de sistematic în primele mele lucrări, această noțiune a ajuns să acopere unități textuale mult prea vagi. T. A. Van Dijk vorbește, într-adevăr, despre "suprastructuri" când este
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
termenul de "suprastructuri" textuale. Difuzată pe scară largă de T.A. Van Dijk și utilizată destul de sistematic în primele mele lucrări, această noțiune a ajuns să acopere unități textuale mult prea vagi. T. A. Van Dijk vorbește, într-adevăr, despre "suprastructuri" când este vorba atât despre povestire sau argumentație (1984 și 1981a), cât și despre sonet (1984). Preiau parțial prima sa definiție a suprastructurilor, deoarece aceasta ne va permite să perfectăm ipoteza lui Bahtin despre relațiile dintre unități și "întregul enunțului
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
a ajuns să acopere unități textuale mult prea vagi. T. A. Van Dijk vorbește, într-adevăr, despre "suprastructuri" când este vorba atât despre povestire sau argumentație (1984 și 1981a), cât și despre sonet (1984). Preiau parțial prima sa definiție a suprastructurilor, deoarece aceasta ne va permite să perfectăm ipoteza lui Bahtin despre relațiile dintre unități și "întregul enunțului finit": Suprastructurile sunt structuri globale care se aseamănă unei scheme. Spre deosebire de macrostructuri, ele nu determină un "conținut" global, ci mai degrabă "forma" globală
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
este vorba atât despre povestire sau argumentație (1984 și 1981a), cât și despre sonet (1984). Preiau parțial prima sa definiție a suprastructurilor, deoarece aceasta ne va permite să perfectăm ipoteza lui Bahtin despre relațiile dintre unități și "întregul enunțului finit": Suprastructurile sunt structuri globale care se aseamănă unei scheme. Spre deosebire de macrostructuri, ele nu determină un "conținut" global, ci mai degrabă "forma" globală a unui discurs [...]. Macro-propozițiile, cel puțin cele situate la un nivel superior, vor fi organizate pe categoriile schematice ale
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt structuri globale care se aseamănă unei scheme. Spre deosebire de macrostructuri, ele nu determină un "conținut" global, ci mai degrabă "forma" globală a unui discurs [...]. Macro-propozițiile, cel puțin cele situate la un nivel superior, vor fi organizate pe categoriile schematice ale suprastructurii, de exemplu schema narativă. (1981: 26-27) Preiau, de asemenea, una din cele mai recente teorii ale sale despre suprastructuri, ca structuri textuale "suprapuse" structurilor gramaticale (Van Dijk 1984: 2285). Totuși, confuzia între planul simplu de text (cu funcția de segmentare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
forma" globală a unui discurs [...]. Macro-propozițiile, cel puțin cele situate la un nivel superior, vor fi organizate pe categoriile schematice ale suprastructurii, de exemplu schema narativă. (1981: 26-27) Preiau, de asemenea, una din cele mai recente teorii ale sale despre suprastructuri, ca structuri textuale "suprapuse" structurilor gramaticale (Van Dijk 1984: 2285). Totuși, confuzia între planul simplu de text (cu funcția de segmentare vi-(li)zibilă a textului scris) și suprastructura lasă loc unor confuzii comparabile cu cele întâlnite la Halliday și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de asemenea, una din cele mai recente teorii ale sale despre suprastructuri, ca structuri textuale "suprapuse" structurilor gramaticale (Van Dijk 1984: 2285). Totuși, confuzia între planul simplu de text (cu funcția de segmentare vi-(li)zibilă a textului scris) și suprastructura lasă loc unor confuzii comparabile cu cele întâlnite la Halliday și Hasan. T. A. Van Dijk consideră într-adevăr un sonet ca fiind o "suprastructură prozodică" și o povestire, o "suprastructură semantică". Propunând separarea segmentării (adică stabilirea unui plan al
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
planul simplu de text (cu funcția de segmentare vi-(li)zibilă a textului scris) și suprastructura lasă loc unor confuzii comparabile cu cele întâlnite la Halliday și Hasan. T. A. Van Dijk consideră într-adevăr un sonet ca fiind o "suprastructură prozodică" și o povestire, o "suprastructură semantică". Propunând separarea segmentării (adică stabilirea unui plan al textului) unui gen poetic de secvențializare, am reușit să mă debarasez de o noțiune mult prea vagă. Astfel, în opinia mea, sonetul elisabetan cuprinde un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de segmentare vi-(li)zibilă a textului scris) și suprastructura lasă loc unor confuzii comparabile cu cele întâlnite la Halliday și Hasan. T. A. Van Dijk consideră într-adevăr un sonet ca fiind o "suprastructură prozodică" și o povestire, o "suprastructură semantică". Propunând separarea segmentării (adică stabilirea unui plan al textului) unui gen poetic de secvențializare, am reușit să mă debarasez de o noțiune mult prea vagă. Astfel, în opinia mea, sonetul elisabetan cuprinde un plan al textului format din trei
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Timpul și povestirea lui Paul Ricœur (1983-1985). Există astăzi numeroase prezentări și sinteze ale tuturor acestor lucrări și ale celor care au fost orientate, în ultimii ani, înspre psihologia cognitivă (Fayol, 1985). În ceea ce privește povestirea, a fost elaborată progresiv noțiunea de suprastructură, cu succesiunea de propoziții narative la care Umberto Ecco face aluzie în Apostilă la Numele trandafirului: "În narațiune, suflul nu este dat de frază, ci de macro-propoziții, de scandările de evenimente" (1985b: 50). Modelul secvenței narative de bază pe care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
aș putea, în sfârșit, să propun o descriere pe cât de simplă 28 pe atât de exactă a acestui text scurt, în cadrul unei analize mai aprofundate decât cea pe care am întreprins-o înainte, în legătură cu schemele de argumentație. Depășind progresiv teoria suprastructurilor care, mult timp, a rămas în stadiul de schiță (T.A. Van Dijk a recunoscut adeseori acest lucru), era necesar să las la o parte încercarea de a aplica o schemă într-un text presupus a fi reprezentativ, trebuia să
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pragmatice și discursive ale conduitei explicative, pe de o parte, cu textualitatea în care se înscrie o secvență explicativă, pe de altă parte. Dacă, de cele mai multe ori, este citat cazul relatării unei experiențe pentru a se da un exemplu de suprastructură a textului expozitiv, aceasta se întâmplă din cauza unei nefericite confuzii care apare între secvență, pe de o parte, și segmentarea unui enunț, într-un plan de text mai mult sau mai puțin fixat, pe de altă parte. În opinia mea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de altă parte, în recunoașterea unei grupări de propoziții în structură secvențială specifică. Această grupare poate corespunde fie unei structuri secvențiale dobîndite, din punct de vedere cultural, prin inculcare, familiară deci auditorului/cititorului, iar în acest caz vom vorbi de SUPRASTRUCTURĂ, fie unei structuri secvențiale date ocazional, nefamiliară deci, pe care o vom desemna prin noțiunea planul textului. Diferența majoră dintre suprastructură și planul textului constă în caracterul dobîndit și memorat ("profund") al celei dintîi, în cadrul unui praxis, și în caracterul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dobîndite, din punct de vedere cultural, prin inculcare, familiară deci auditorului/cititorului, iar în acest caz vom vorbi de SUPRASTRUCTURĂ, fie unei structuri secvențiale date ocazional, nefamiliară deci, pe care o vom desemna prin noțiunea planul textului. Diferența majoră dintre suprastructură și planul textului constă în caracterul dobîndit și memorat ("profund") al celei dintîi, în cadrul unui praxis, și în caracterul dat, supus variației ("superficial") al celui de-al doilea. Întrebarea (la care vom încerca să răspundem mai ales în capitolul 3
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dobîndit și memorat ("profund") al celei dintîi, în cadrul unui praxis, și în caracterul dat, supus variației ("superficial") al celui de-al doilea. Întrebarea (la care vom încerca să răspundem mai ales în capitolul 3) este următoarea: se poate vorbi de suprastructură descriptivă așa cum se vor-bește de suprastructură narativă? Se înțelege deja care este obiectivul celei de-a doua părți: posibilitatea de a analiza efectul secvenței descriptive în termeni de regrupare a micro-propozițiilor în macro-propoziții, după următorul model ierarhic: (microprop. descriptive (macroprop
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dintîi, în cadrul unui praxis, și în caracterul dat, supus variației ("superficial") al celui de-al doilea. Întrebarea (la care vom încerca să răspundem mai ales în capitolul 3) este următoarea: se poate vorbi de suprastructură descriptivă așa cum se vor-bește de suprastructură narativă? Se înțelege deja care este obiectivul celei de-a doua părți: posibilitatea de a analiza efectul secvenței descriptive în termeni de regrupare a micro-propozițiilor în macro-propoziții, după următorul model ierarhic: (microprop. descriptive (macroprop. descriptive (secv. descriptivă))). Teza pe care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
următorul model ierarhic: (microprop. descriptive (macroprop. descriptive (secv. descriptivă))). Teza pe care o vom dezvolta este următoarea: descrierile prezintă o regularitate convențională (un număr mic de macro-propoziții de bază legate prin operații elementare) care ne determină să vorbim de o suprastructură descriptivă. Dar caracterul non-liniar al ierarhiei acestui tip de structură secvențială explică existența diverselor planuri (de text) descriptive destinate să garanteze liniarizarea secvenței. Este tocmai ceea ce Ph. Hamon (1981, p. 152) subliniază atunci cînd vorbește de "grile descriptive adiționale" care
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]