1,054 matches
-
îl face să arunce priviri piezișe protipendadei, are o teribilă aroganță a castei sale, privilegiile nobiliare fiind pentru dânsul sacrosancte. Reacționar îndârjit și agresiv, el vede revoluția ca pe o zaveră pusă la cale de oameni de rând pentru a surpa vechea și buna rânduială. Cu toate acestea, zelosul militar nu apare mai niciodată ca o figură antipatică. Veșnica lui fanfaronadă, când nu devine agasantă, își are hazul ei și, dacă L. sfârșește prin a se acoperi nu de glorie, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
ce-ar fi încercat să uzurpe credința ortodoxă, chibzuind a așeza în locul ei pe cea catolică Când a terminat de povestit, se găseau ajunși între o bisericuță veche și un beci și mai vechi, a c ărui bol tă se surpase. Prilej să se oprească iarăși cuconul Stejărel ... - Ale lui Ștefan sunt amândouă, măi Culai, schimbă deodată glasul cuconul Stejărel, am o bănuial ă. Mi-i frică să nu fi fost cândva primar al Cotnarului, Gheorghi ță Mârza . - Dar cum îți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
un domn (Iacov), a întemeiat o universitate vest ită pe a cele vremi; două biserici, una ortodoxă, alta catolică, zidită de doi prinți români; beciuri gigantice, pre care, oricât s-a încercat ciocanul vandalilor, tot nu le-a, putut încă surpa de tot; Dumbrava Roșie, faptă barbară și mare a unui mare domn (Ștefan ) care, ca să lasă un monument fieros a vitejiei sale, î njugă le șii la plug și semăna o întreagă câmpie cu ghindă. Ghinda a produs stejari uriași
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
tari ce sunteți!" îi chicoti ea în ureche, sclipindu-și salbele deasupra orizontului. "Taci, fă, că viu la tine...!" se îmbârligă șuierător prin mustață și oftatul lui fără ranchiună. De-o viață tot venea la ea, și ea se tot surpa a ducă în pliurile-i ațâțătoare, beată de goana lui frenetică, ce-l dezbrăcase încetul cu încetul de toate câte le avusese împrejur, până dincolo de nuditate, înspre versantul curgător și pur haimana al ființei sale. Nu se lipea nici o casă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
adânc prin piele și nervi, până în suflet. Nici el nu-și mai amintea de câte ori fugise în lume, până se-nspăimântase groaznic de libertatea-i mistuitoare, ce nu-i ieșea propriu-zis în cale, ci îl mușca lăuntric, făcând ca lumea să se surpe cu încetineală de clepsidră prin sinele său rupt. Cum de nu era tras îndărăt și revendicat ocrotitor de ai lui, se întreba? Cum de își permiteau să rămână insensibili la pierderea de efective tocmai oameni atât de nevoiași? Nici nu
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
contururile unor forme locuibile și apoi îl bătătorea îndelung, încercând să alunge dintre firele lui imperceptibilele lor interstiții. Evident, acest colocatar filiform al lumii - cât se poate de discret, dealtfel - se încăpățâna să reziste evicțiunii. Ian îl simțea capabil să surpe înlăuntru-i compania lucrurilor înconjurătoare, făcându-le astfel să dispară, în pofida aparenței lor de inatacabilitate. Și, pentru că afară pândea prăpădul anihilării totale, el se lăsa acoperit de aripa străină și pufoasă, pe care-o găsea deseori lipită ascultător de trupu-i
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
la nivelul fantasmelor și arhetipurilor, unde diferențele culturale se estompează. În somn trecem prin orice ziduri și veșminte; vecinătatea devine promiscuitate. − Eu zic să n-aștepți chiar până te fură somnul, în cazul în care distanța dintre voi s-ar surpa subit! Luc se arătă interesat: − Și cum ne-ai scuzat tu că ne zgârcim la perdele, aș vrea s-aud? − Ce era să zic? Din lipsă de inspirație, m-am lansat într-o perorație savantă despre clar-obscurul rembrandtian. Am încercat
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a unor surse eterogene. Altfel, poezia lui I. profită prin prelucrare cerebrală de micile detalii, de banalele flash-uri vizuale care animă preț de câteva momente o memorie obosită: „De-o parte și de alta, priveliștea zilelor de sfințenie, animale surpându-și casa către sfârșitul anului școlar. Se-nchide cercul iarăși, spulberă vântul semințe de soi, cerul devine strident, stele sclipesc bronzate și rare. Apa coagulează culorile vrăjmașe; nimănui nu i-aș spune, călcăm pe șapte pardoseli una sub alta, numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
restului trebuințelor, găsim pe meseriașii români „amorțiți în rutinele vechi". Dar cum domnii țărilor române dau voie și evreilor și armenilor să înființeze bresle naționale închise, să permită și străinilor să intre în ele, uneori străinii înlocuind meseriașii autohtoni, se surpă însăși temelia existenței breslelor, dar se introduce noul spirit capitalist. Raportul dintre meseriaș și consumator se schimbă, calfa nu mai lucrează doar pentru meșterul său și nici meșterul pentru un cerc restrâns de consumatori. La sfârșitul veacului al XVIII-lea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de metri și 120 de trepte de urcare. În trecut, turnul era mai înalt (50 de metri), însă dintr-o inscripție așezată aici c�ndva, se știe că: �� în urma focurilor și a cutremurilor înt�mplate crăp�nd, amenința a se surpa. Chibzuitu-s-a deci a se mai ușura d�ndu-se jos partea înălțată de Meletie Egumenul mănăstirii Golia la anul 1855 și păstr�ndu-se numai partea zidită din vechime, restauratu-s-a așa cum se vede în al 33-lea an al domniei
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de a ne ajuta unii pe alții, necondiționat. Cei care n-au făcut-o încă s-o facă neîntârziat. Să-i îmdrumăm pe cei mai tineri, să-i ajutăm să se perfecționeze și să se autoperfecționeze, pentru că, altfel edificiul se surpă. Să nu uităm cuvintele unui mare înțelept al timpurilor diamantele se șlefuiesc cu diamante, iar oamenii cu oameni ! Să ne stea mereu ca o deviză pentru a nu putea să uităm câtă nevoie de ajutor au cei de lângă noi. Haideți
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
ne feri de boli și a ne vindeca de ele. Un asemenea mijloc este scăldătoarea răce și cunoștința ei mai de aproape nu cred că va fi de prisos într-un veac în carele chipul vieții vatămă sănătatea și deprinderile, surpă puterea trupului; într-un veac în care trânzii, revma și slăbiciunea nervilor au intrat ca un bici de foc între stările civilizate. A arăta, în scurt, folosul numitei scăldători și a înotatului este țintirea acestor file. Lucrarea scăldătoarei răci Spre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
evenimentelor nu au nici un sens general, că se contrazic ele însele așa cum se contrazice pe el însuși faptul uciderii unui om căruia i s-a recunoscut dreptatea sau cum se contrazice uciderea a milioane de oameni în Rusia pentru a surpa prestigiul Angliei. Dar aceste justificări își au în concepția contemporanilor importanța lor și sunt neapărat necesare. Justificările acestea îi descarcă de răspundere morală pe oamenii care au stârnit evenimentele. Aceste țeluri vremelnice seamănă cu periile care sunt împinse să curețe
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
măguliri un șir de tandre încuviințări și adresări: „Gingașul [sau minunatul sau fermecătorul] meu Ariel“; „Duh destoinic!“; „Ei, bravo!“; „Întocmai cum ți-am cerut“; „Vedenie măiastră, Ariel“; „ Pe harpie-ai făcut-o, Ariel / Cu mare meșteșug, - fermecătoare! Cum te-ai surpat asupra lor!“; „Hai, vino, vrednicie!“; „E bine, păsăruică!“; „Mare diavol!“ (My tricksy spirit!); „Îmi place, vrednicie!“; „copile“ (My Ariel, chick). 174 Oricine simte că între cei doi se instituie o legătură mai adâncă. Într-un loc, Ariel nu mai așteaptă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Pravda“ (5, 371). Ideologia gazetei, a „adevăraților ruși“, curent în care se înscria Andriușa Matu, împreună Pavel Brașevan, foști colegi ai lui Vania Răutu, moldoveni ca și el, o cunoaștem dintr-un articol prin care se condamnau încercările „de a surpa autoritatea imperială și de a înstrăina blîndul popor al Basarabiei de mama lui, Rusia [...], începînd cu școli în limba străină, ca mîne să ceară autonomia și înstrăinarea“ (5, 397). Povestea numelui polițmaisterului Babaré nu e lipsită de umor: „e moldovan
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
împotrivă [...]", Golul-tunel se naște golul-con cu vârfu-n cei ce vin și baza nesfârșită, ei populează tragicul eon cu nori compacți siliți să se târască pe-originarul spațiu ruinat care îi descompune în regnuri și în oameni Aici cuvântul însuși se surpă-n gol spre gol se cațără-n fiorduri fatidice și moare cei care vin din urmă au totul fără scop și-l calcă fără scrupul în picioare Cum fără de cuvânt ideea nu există o lume se reia o lume spun
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
desăvârșire tulburate, așa că sfârșesc prin a nu mai putea fi înțelese și mijloacele de îmbogățire se prefac într-un joc de noroc și de loterie. Lenin,de netăgăduit avea dreptate . Nu este mijloc mai viclean și mai sigur pentru a surpa temelia de acum a societății decât desfrâul circulației monetare. Procedeul acesta pune toate forțele ale legilor economice de partea dărâmării și face aceasta într-un chip pe care nici măcar un om dintr-un milion nu este în stare a-l
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cheamă Russkaia Pravda. Ideologia gazetei, a adevăraților ruși, curent În care se Înscria Andriușa Matu, Împreună Pavel Brașevan, foști colegi ai lui Vania Răutu, moldoveni ca și el, o cunoaștem dintr-un articol prin care se condamnau Încercările de a surpa autoritatea imperială și de a Înstrăina blîndul popor al Basarabiei de mama lui, Rusia, Începînd cu școli În limba străină, ca mîne să ceară autonomia și Înstrăinarea. Povestea numelui polițmaisterului Babaré nu e lipsită de umor: e moldovan get-beget, coada
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
H. Helmuth. Selectând, simplificând, cărturarul român limpezește și adaptează originalul la nivelul și aria de cunoștințe a cititorilor săi. Determinismul, explicarea cauzală a fenomenelor constituie ideea fundamentală de la care pleacă în combaterea superstițiilor și a practicilor magice. Pentru a le „surpa”, el le descrie și le interpretează, devenind și un pionier în folcloristică. Învățătură firească... are un stil concis, definiții clare, corespunzătoare unei exprimări științifice, dar nu lipsesc nici pasajele narative despre experiențe personale. În alte prelucrări, Povățuire cătră economia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
vast poem epic, Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război: „Negrule, pământule, /greule, flămândule,/ ai intrat în ochii lui,/ le-ai stins licărul verzui,/ părul i l-ai năclăit,/ mijlocul i l-ai strivit,/ brațele i le-ai surpat, /râsul i l-ai astupat”. De acum se precizează o trăsătură care va deveni o constantă: capacitatea de a lucra „à la manière de...”, în stilul unui scriitor sau al unui curent, prelucrat personal și inteligent, deloc parodic. Printre cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
și dorința de a se ține mândră. Pavel plecă, apoi întoarse capul, spunându-și: „Nu-i decât o vacă! Bună s-o înșfaci, să-i smulgi coșul, s-o violezi...“ însă o parte din el, o parte foarte tandră, se surpa deja, prelingându-se ca un lichid cald, mângâindu-i inima, reunind într-o dimineață fericită și pe femeia aceea, și degetele ei pătate de roșu, și împrejmuirea veche, al cărei lemn începea să se încălzească sub razele încă palide. În timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
furibunde, comuniste și fasciste, împotriva sărăciei și invidiilor, prin românele și eseurile sale, o operă în care locul central îl ocupă Omul cu majuscula, care trăiește toată viața cu nostalgia absolutului. O mare credință dispărea, "făcându-mă să simt pământul surpându-se sub picioare. Eram în pragul sinuciderii. Și atunci, m-am gandit din nou, cu nostalgie și fervoare, la matematică... Am retrăit aceeași fascinație a universului obiectelor eterne și incoruptibile"48. Întors în La Plata, unde și-a urmat carieră
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
înăbușit.// Tot neamul scormonește cu unghiile/ După trupul celui îngropat de viu,/ Fără măcar să se fi gândit la moarte,/ Săpând încet în lutul cenușiu.// Săpa demult,/ se povestește apoi,/ Săpa la groapa asta a dumnealui/ Și tocmai atunci s-a surpat pământul/ Pe umerii încovoiați ai lui.// Nu era nimeni aproape, ceilalți săpau și ei/ În altă parte, o groapă foarte adâncă/ Se sapă încet, încet, și din când în când/ Cade pământul pe cineva” (Începutul sfârșitului). În intimă congruitate cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
km2 am făcut desecări. Acum, unul din colegii de aici, de la Asociație, spunea că ar trebui să fim acționari la firmele lui Triță Făniță! Digurile făcute de deținuți n-au avut nicio spărtură, pe când celelalte executate de alții s-au surpat, s-au spart. C. I.: Cu cine ați mai fost acolo, la Grind? D. B.: Eu am stat cu Gherman și la Iași și la Grind. Gherman a murit la Grind în patul de lângă mine. Au rămas două fete fără tată
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Sik -; aripa „liberală”, susținută de intelectuali, aflată în căutarea unei destalinizări tardive; și comuniștii slovaci, care contestau centralismul praghez. Această coaliție permite schimbarea la vârful puterii fără anticiparea dinamicii începute de reformele noii conduceri Dubček, dintre care cel puțin două surpă temeliile regimului: abolirea cenzurii și restabilirea libertăților civile provoacă o trezire a societății* în imensă majoritate favorabilă reformelor și lui Dubček; separarea „Partidului” și a statului - în primul rând justiția și, cu mai multe greutăți, poliția -, element esențial al Programului
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]