514 matches
-
Florin Godinac C.Maria Iordachi P.Petru Adam Melinte N.Veronica Mihai Gh. Doina Molinaro G. Petru Munteanu G.Veturia Murgoci A. Cornelia Obreja C.Valeria Oprișan M. Dumitru Perju C. Laurențiu Viorel Rusu O.Lucia Alexandrina Socolov V. Constantin Surugiu D. Liliana Văleanu C. Mircea Vintilă A. Mircea Glod D. Silvia Ursache I.Ion Mihai St. Costache Ibidem, vol.IV,f.121-150; Costin Clit,op.cit.,p.220. Clasa a XI-a Umană Afănoaiei C. Viorica Alexandru V.Ana Ambrono Ț
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Nichifor Coțcariul - personaj din nuvela omonimă a lui Ion Creangă - o sperie astfel pe evreica Malca ; <endnote id="457, p. 237"/>), fie cu apariția tâlharilor. Iată o snoavă populară preluată de Vasile Alecsandri pe la jumătatea secolului al XIX-lea : un surugiu vrea să-și bată joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
joc de evreul pe care-l transportă. Speriindu-l că vin tâlharii, căruțașul Îi cere lui Leiba să se ascundă „În fundu’ căruței”, sub o cergă, ca și cum ar fi un morman cu „stecle stricate”. Prefăcându-se că este tâlharul Însuși, surugiul lovește În cergă cu o prăjină, bătându-l pe evreu. „Jidanu face zinichi, zinichi, zinichi, adică sună a steclă ca să Înșele tâlharii” <endnote id="(427, p. 74)"/>. Și În folclorul de iarnă al polonezilor, lupul Îl agresează pe evreu. În timpul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
armele (Istoria unui galbân, 1867 ; <endnote id="cf. 444, p. 21"/>) ; sau : Iată Leiba cel avan, Care poartă harțagan [= iatagan]. Iată Leiba cel din cușcă, Care poartă la drum pușcă Și când vede un român, Armele-și ascunde-n fân (Surugiul ; <endnote id="cf. 427, p. 74"/>). Și În alte texte satirice populare umorul e generat de frica de tâlhari a negustorului („Negustorul vinde cu cotul și hoțul Îi fură cu totul”, spune un proverb românesc ; <endnote id="cf. 796, V
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din lumea slavă) <endnote id="(3, p. 75 ; 542, p. 261)"/>. Este un mod de a gândi și de a vorbi care a devenit uzual la toate palierele societății, „de la vlădică până la opincă”, de la șeful statului până la ultimul rândaș. Pentru surugiul din canțonetele lui Alecsandri (Surugiul, 1860), „jidanul [e] ca jidanul... voinicos, da’ fricos” <endnote id="(427, V, p. 877)"/>. Iată ce Își nota În jurnal, În 1939, Însuși regele României, Carol al II-lea, referindu- se la omul de afaceri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
3, p. 75 ; 542, p. 261)"/>. Este un mod de a gândi și de a vorbi care a devenit uzual la toate palierele societății, „de la vlădică până la opincă”, de la șeful statului până la ultimul rândaș. Pentru surugiul din canțonetele lui Alecsandri (Surugiul, 1860), „jidanul [e] ca jidanul... voinicos, da’ fricos” <endnote id="(427, V, p. 877)"/>. Iată ce Își nota În jurnal, În 1939, Însuși regele României, Carol al II-lea, referindu- se la omul de afaceri evreu Max Auschnitt : „Jidanul tot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și jovial, unul dintre vizitii era un mustăcios cu chef care vorbea în orații. Ne-am nimerit în căruța lui în care se cățărase și Traian Țanea, redactor șef la Lupta Moldovei. Făcând cu ochiul, ziaristul ne atrase atenția la surugiu: „E mijlocașul lui Ion Istrati”. Asta însemna, în schemele literare ale timpului, că era vorba de un personaj pozitiv, întruchipând pe țăranul nu tocmai dumerit dar care aprobă orice măsură politică și care în final ajunge un cetățean lipsit de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Southampton au participat la expediție: prof.dr.Paul Riddy - geofizician, prof.dr. John Williams - planctonolog, prof.dr. Martin Sheader - bentolog. De la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au participat: - prof.dr. Gheorghe Mustață - directorul Stațiunii, cercet.pr. gr. III Iulian Trandafirescu, asist. Cercet. Victor Surugiu, asist. Cercet. Cristina Pălici, asist. Mircea Nicoară. Aplicația s-a desfășurat în perioada 24 sept. - 5 oct. 1995 în complexul lagunar Razelm-Sinoe și pe litoralul românesc al Mării Negre din zona Portița - Periboina. Tema aplicației a fost - Cunoașterea biodiversității biocenozelor din
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Relațiile cu specialiștii de la Southampton Oceanography Center au continuat și am reușit să trimitem cercetători și studenți în vederea specializării la acest institut. Astfel, de la Stațiunea Biologică Marină „Prof.dr. Ioan Borcea” au făcut stagii de specializare la Southampton următorii cercetători: Victor Surugiu, Cristina Pălici, Ion Cojocaru și studenții Iulia Băra și Ștefan Zamfirescu. Am fost antrenați de către Paul Riddy în cadrul programelor INCO Copernicus și am primit o bibliotecă de specialitate cu cărți de biologie marină și reviste în serie completă. La Stațiune
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
reviste în serie completă. La Stațiune au fost reluate unele cercetări, care au fost concretizate în mai multe contracte de cercetare. La Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Stațiune au fost reluate unele cercetări, care au fost concretizate în mai multe contracte de cercetare. La Stațiune și-au elaborat, sub conducerea mea, teza de doctorat și și-au susținut-o cu succes Victor Surugiu și Cristina Pălici. Victor Surugiu a devenit un cunoscut specialist în domeniul polichetelor, iar Cristina Pălici în studiul crustaceelor amfipode, iar Sânziana Micu a făcut o valoroasă teză de doctorat consacrată studierii Decapodelor din Marea Neagră. Dintre cercetătorii de la Agigea unii sunt plecați în străinătate, unde
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în danț a personagiilor, bufoneria enormă, dar nu trivială, dau naștere unei plăcute emoții arheologice. Leonaș cere, de pildă, sub amenințare de sinucidere, portretul Chirițoaei, iar aceasta cu multe mofturi de ingenuă scoate din sân o adevărată cadră de perete. Surugiul dezvoltă pe scenă un repertoriu întreg de ocări: "Hi, hi, hi, hi, copii... nu mă lăsați... Hi, hi, tătucă... Hi, hi, mînca-v-ar lupii... Hi, Iudă... Hi, jupitule. Iaca mă!... c-or să mă lase în troian... Hi, hi, da, hi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
autumnal, la cramă, în cântecul vioarelor. Interesantă mai ales este dragostea violentă, de aparent stil romantic, a fiului de boier, domn absolut pe întinsul moșiilor. Năzărindu-i-se să-și vadă iubita, el sare în droșcă și strigă nebunește la surugiu: Era noapte-ntunecoasă, Nici o stea nu mai lucea; Vijelia furioasă, Cerul chiar se clătina. Pe o cruce negricioasă Buha jalnic se văita, Și-n pădurea fremătoasă Echo trist îi răspundea. "Mînă iute cu-nfocare, Mergi ca vântul, și mai tare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Era noapte-ntunecoasă, Nici o stea nu mai lucea; Vijelia furioasă, Cerul chiar se clătina. Pe o cruce negricioasă Buha jalnic se văita, Și-n pădurea fremătoasă Echo trist îi răspundea. "Mînă iute cu-nfocare, Mergi ca vântul, și mai tare", Surugiului strigam. Căci pe-ăst timp de îngrozire, Ca fantasmă, nălucire Spre iubita mea zburam. În compunerile epice se salvează versurile cu priveliști carpatine și intemperii (munți sălbatici, cuiburi de vultur, castele în cețuri, vijelii groaznice, trosnituri de arbori, clătinări de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
frunte și cu mâinile încleștate la ceafă. Pe marginea patului, la dreapta și la stânga, ședeau cele șase beizadele șir". În sălile epocii Cuza, apare tânărul prefect de formație pașoptistă cu tot alaiul lui oficial (droșca trasă de patru cai negri, surugiu cu poturi și tusluci, cu panglici tricolore la pălărie, patru dorobanți călări), altă sală reconstituie o reuniune la o damă de modă provincială. Mai departe, elegante române în epoca domnitorului Carol I ies la Șosea: " Caleașca de Viena cu cai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
decât adesea pe acest tragic amic al meu, cu diferite pretexte, dar cu scopul de a vedea dacă Îl voi găsi mereu același sau dacă forța sa cerebrală scădea, poate, o dată cu cea a trupului. A lui sporea, Însă, precum bucuria surugiului care ține s-o arate mai limpede În al șaptelea tur al cursei, În apropierea laurilor”. Ar fi un mod de a-i mărturisi că Îl simțim, Încă, adesea, printre noi. (Partisan Review, nr. 2/2003; Familia, nr. 9/2003
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și adevărul - / întunericul se face singur.” Privirea amar-retrospectivă, ajunsă la capătul lumii, devine viziune întoarsă, urzind peisaje postapocaliptice, prin care poetul rătăcește ca un strigoi: „Noapte cu bube. Stătută ca o baltă. / Mă-ntorc de pe lumea cealaltă. Dracul mână caii. Surugiul doarme. Luna atârnă de pe cer ca o tenie. / Orb și fără părinți, ca o mută vedenie, / între cranii și arme. Vin de pe vremea când sângele picura din panoplie. Cine știe, gândule, cine știe... / Apocalipsul a fost și s-a dus
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
valoare pentru expediere. Pentru fiecare poștă, care însemna 20 km distanță de la punct la punct, se plăteau 4 bani. Urmare a bunei organizări în timpul domniei lui Mihai Sturdza au fost frânate abuzurile și bătăile pe care călătorii le împărțeau adesea surugiilor, silindu-i să meargă mai repede, fapt care pricinuia și vătămarea sau moartea cailor. După Unire, poșta a fost organizată prin legea din 1864, statul rezervându-și dreptul de monopol. Acum se publică pentru prima oară și „Buletinul telegrafo-poștal". În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
către Ștefan Rosett vel paharnic, ispravnic de Vaslui, vine chiar în legătură cu „Musafirlâcul la Vaslui": „...că s-au jăluit o samă de târgoveți de Vaslui pe alți târgoveți precum când se întâmplă de trec turcii mari pe acolo și nu ajung surugiii nu vor să saie cu toții ca să dea ajutor; se dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un om să fie de rând la odaie, câte o săptămână și să aducă câte un car de lemne și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poștal „în stare bună". La 22 ianuarie, cu nr. 1591, Kogălniceanu, preocupat de rezolvarea problemei, revenea către prefecți reamintindu-le că „prin toate despărțirile drumurilor poștale, caii se află în cea mai proastă stare, lipsă dintr-înșii și din numărul surugiilor, precum și lefile acestora neplătite pe mai multe luni" fac călătorii să „sufere cele mai mari dificultăți". Vorbind, în continuare, de lipsa de cai, atrăgea atenția că sunt „funcționari poștali care maltratează sau pretind de la călători mai mult decât prescrie datoriile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
serviciu, având „a fi bine dresați și întotdeauna potcoviți". Se stabilea modul de înhămare a cailor la trăsuri. „La o cărucioară de poștă sau cariolă poștală a Guvernului se vor pune numai 2 cai și vor fi mănați de un surugiu de pe capră. La o trăsură de 2 persoane sau brișcă, 4 cai mânați de călare sau de pe capră, conform dorinței voiajorului. La trăsurile cele mari, precum carete grele de drum și altele, de la 4 până la 6 persoane, se vor pune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de 2 persoane sau brișcă, 4 cai mânați de călare sau de pe capră, conform dorinței voiajorului. La trăsurile cele mari, precum carete grele de drum și altele, de la 4 până la 6 persoane, se vor pune 6 cai, mânându- i un surugiu călare; când însă drumul ar fi greu și trebuința ar reclama și altă adăugire de cai, aceasta se va rezolva pe contul antreprenorului, neputându-se pretinde niciodată un număr mai mare de cai". Personalul care servea poștei era format din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
reclama și altă adăugire de cai, aceasta se va rezolva pe contul antreprenorului, neputându-se pretinde niciodată un număr mai mare de cai". Personalul care servea poștei era format din: un căpitan de poștă, un ceauș (chehai) și câte un surugiu de fiecare 4 cai. Tabloul cu numărul cailor și oamenilor de la stațiunile de poștă arată astfel în Despărțirea nr. 1, din Sculeni prin Iași, Vaslui, la Bârlad, cu începere de la 1 mai 1864: Exista și un marș rut a poștei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu ștafete; c) transporturile - expediții ale statului; d) funcționarii civili și militari care erau în serviciu și călătoreau cu caii de poștă, dar nu și cei care ar fi călătorit cu caii lor sau cu birje închiriate; e) dorobanții și surugii aflați în serviciu; f) transporturile de bagaje ostășești; g) călătorii pe jos; h) vitele cu care se făceau transporturile la lucrările de drumuri publice; i) cărăușii care transportau sare în contul guvernului, atât la trecerea lor cu carele încărcate, cât
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pentru fiecare pereche de 4 cai câte o țesală, perie etc.; f) la fiecare stație poștală pe lângă numărul hamurilor prevăzute mai sus, va exista câte un tacâm de hamuri de 4 cai cu șeaua lor; g) când se va porni surugiul de olac, i se va da câte două ștreanguri noi, spre a le avea în caz de trebuință. Punerea în aplicare a legii de la 1864 găsea România restructurată într-un număr de județe cu un număr de 160 deputați în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]