3,992 matches
-
cinci ori, și de 3 ori ne iese băiat, de 2 ori fată. Așa că ne-apucăm să facem o listă cît o zi de post cu nume de băieți, și Suze Încearcă să mă convingă să-l numim Tarquin Wilfrid Susan. Ar vrea ea. La ora la care și-a făcut pachet toate odraslele, le-a Îndopat cu capsule de ulei de pește (pentru a contracara efectul tembelizator al televizorului) și a plecat, mă simt mult mai bine. Are dreptate, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
toată răceala de care sînt În stare. — Veți descoperi și alte cîteva informații aici, spune Dave Sharpness, grăbindu-se spre mine, care am rămas postată În ușă, informații ce au fost adunate pentru elucidarea cazului cu soțul dumneavoastră. Prietena dumneavoastră Susan Cleath-Stuart, de pildă. E o femeie foarte bogată. Mă ia cu greață. A verificat-o și pe Suze? — După cît se pare, averea ei a fost estimată la... — Terminați! mă răsucesc pe călcîie furioasă. Nu vreau să vă mai văd
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
mereu Îndărătul măștii de spontaneitate pe care autorul o poartă În general cu nonșalanță. Simbioza cu obiectul de interpretat nu poate fi privită ca o alteritate perfect conservată a acelui obiect. Ipotezele privind un alt tip de interpretare ale lui Susan Sontag, de pildă, Își puneau problema pericolului unui model de interpretare reductiv. Erotica interpretării era inovativă, În sensul unei manifestări diferite față de obiectul respectiv, nu a unei subordonări critice, tehnice, a obiectului. Ideea că am putea redescrie interpretarea pornind de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
convorbiri cu Ion Vianu. Sunt inserate file de jurnal aparținând lui Eugen Jebeleanu și Marthei Bibescu. La rubrica de filosofie se remarcă studiul Europa și conflictul unor imagini de Andrei Pippidi. Se publică traduceri din Thomas Mann, Mario Vargas Llosa, Susan Sontag, Carlos Fuentes, Jan Kott (Eugen Ionescu sau O moarte gravidă), Jorge Luis Borges, Iannis Ritsos, Octavio Paz, Salman Rushdie, William Styron, Václav Havel, George Orwell, Joseph Brodsky, Italo Calvino ș.a. Alți colaboratori: Mariana Șora, Andrei Cornea, Mihai Botez, Radu
LETTRE INTERNATIONALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287790_a_289119]
-
între ceea ce este și ceea ce ar putea fi” (Fryer, 1998, p. 121). Rezolvarea se referă la „dobândirea de soluții care satisfac toate cerințele aparențelor forțelor de conflict” (Heitler, 1993). Există trei elemente importante în rezolvarea de conflict, după autoarea americană Susan Heitler: simptom, proces și conținut, acestea fiind susținute de trei perspective majore în ceea ce privește sistemul strategiilor conflictului: confruntarea, evitarea și rezolvarea conflictelor. Toate trei depind de eficiența indivizilor de a folosi diferite procese de influențare socială. În ceea ce privește confruntarea, acest fenomen se
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
învață aceste norme, iar membrilor mai vechi care au unele nelămuriri le sunt impuse de către grup. O clarificare mai largă a conceptului de normă din perspectiva organizației și a învățării în organizație ne este oferită de către Karl E. Weick și Susan J. Ashford : „Astfel”, spun cei doi autori, „noi credem că învățarea individuală este dublu influențată de colectiv (prin cultură, acțiunile și comunicarea cu ceilalți), este transmisă de colectiv și reprezentată în colectiv în formă de cultură, patternuri acționale (incluzând acțiuni
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Instruire interactivă. Repere pentru reflecție și acțiune, ediția a II-a, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Bougnoux, D. (2000), Introducere în științele comunicării, Editura Polirom, Iași. Bouillerce, B.; Carré, E. (2002), Cum să ne dezvoltăm creativitatea, Editura Polirom, Iași. Boyd, Susan (1997), Ten Ways to Break the Ice! (on line), www.susanboyd. com/tenways.htm Brass, D.J. (1995), „A social network perspective on human resources management”, în G. Ferris (ed.), Research in personnel and human resources management, JAI Press, Greenwich, pp.
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Philologos 125, 1981, pp. 305-311. Dintre sintezele recente care i-au fost consacrate, trebuie menționate John Stratton Hawley (ed.), Sati, the Blessing and the Curse. The Burning of Wives in India, Oxford University Press, New York - Oxford, 1994, cu recenzia lui Susan S. Wadley În History of Religions 37 (2), 1997, pp. 182-184, și Catherine Weinberger-Thomas, Cendres d’immortalité. La cremation des veuves en Inde, La Librairie du XXe siècle, Éditions du Seuil, Paris, 1996 = Ashes of Immortality. Widow-Burning in India, trad
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Cruciada umbrelor, pref. edit., Târgoviște, 2001; Întoarcerea învinsului. Întâlniri cu Mircea Zaciu, Cluj-Napoca, 2001 (în colaborare cu Mircea Petean). Traduceri: Northrop Frye, Dubla viziune, București, 1993 (în colaborare cu Ioana Stanciu), Marele cod, București, 1999 (în colaborare cu Ioana Stanciu); Susan Sontag, Boala ca metaforă, Cluj-Napoca, 1995; Leonard W. Taylor, Regele aurului și Regina Maria, București, 1996. Repere bibliografice: Mircea Popa, „Progresii”, TR, 1972, 39; Zaciu, Colaje, 127-136; Al. Andriescu, O disciplină controversată: retorica, CRC, 1976, 33; Doina Uricariu, Tradiția modernității
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
numai pentru că fericirea nu poate fi furnizată de guvern - oamenii pot fi groaznic de săraci și totuși mulțumiți. Anita Brookner, în unul dintre romanele ei, povestește despre o femeie atât de modestă, încât nici nu presupune că este nefericită. Iar Susan Minot, în romanul ei Foly, scrie: «nu numai că nu se gândește să facă ea însăși anumite alegeri, ci nu are deloc conștiința de avea dorința de a face». Femeile indiene raportează mult mai rar că sunt bolnave decât bărbații
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rutine stricte și în detaliu; fascinație pentru obiectele care se mișcă; folosirea memoriei mecanice în îndeplinirea unor sarcini (de exemplu: repetarea listei de activități). 2.3.4. Caracteristicile tinerilor cu autism La fel ca și în prezentarea de mai sus, Susan Mayes (2002) a descris câteva caracteristici ale adolescenților autiști împărțite pe ariile principale, și anume: 1. Dificultățile de interacționare socială se manifestă prin: izolarea socială; limitări ce vizează contactul vizual, interacțiunea reciprocă, zâmbetul social, împărtășirea sau afișarea afectivității, impresiilor etc.
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Christipher Lasch (1984); Barry Troyna (1992); Richard Hacher (1992); Richard Courtney (1986); D. Deyhle (1986); Concha Delgado-Gaitan (1990); Carl Grant (1986); Christine Sleeter (1986, 1992); Lois Weiss (1983); Lisa Delpit (1988); Louise Darman-Sparks (1989); Joel Taxel (1986); Peter Taubman (1993); Susan Edgerton (1993); Mariamne Whatley (1993); Brenda Harfield (1993); Patricia Hill Collins (1993); Linda Grant (1984); Jewelle Gomez (1993); Wendy Luttrell (1993); Cornel West (1988); Roger Collins (1993); Alma Young (1993); Joe L. Kincheloe (1993); Alan Wieder (1992); Ramona Edelin (1989
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Lerner (1986); Mary Kay Tetreault (1985); Kay Boals (1976); Jo Anne Pagano (1988); Judith Ramond (1980); Nel Noddings (1984, 1988); Nancy Chodorow (1978); Linda Christian-Smith (1987); Janet Miller (1982); Peter Maas Taubman (1992); Madeleine Grumet (1988); James B. Macdonald și Susan Colberg Macdonald (1988); Florence R. Krall (1981, 1988); Ava McCall (1989); Susan Laird (1988, 1991); Petra Munro (1992); Ann Betlack (1989); Susan Stinsen (1988); Elizabeth Ellsworth (1989); Jean Erdman (1990); Magda Lewis (1988, 1990); Deborah Britzman (1989); Leslie Roman (1988
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1988); Judith Ramond (1980); Nel Noddings (1984, 1988); Nancy Chodorow (1978); Linda Christian-Smith (1987); Janet Miller (1982); Peter Maas Taubman (1992); Madeleine Grumet (1988); James B. Macdonald și Susan Colberg Macdonald (1988); Florence R. Krall (1981, 1988); Ava McCall (1989); Susan Laird (1988, 1991); Petra Munro (1992); Ann Betlack (1989); Susan Stinsen (1988); Elizabeth Ellsworth (1989); Jean Erdman (1990); Magda Lewis (1988, 1990); Deborah Britzman (1989); Leslie Roman (1988, 1990); Nancy Lesko (1984, 1988, 1994); Rebecca Martusewicz (1992); Patti Lather (1991
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1978); Linda Christian-Smith (1987); Janet Miller (1982); Peter Maas Taubman (1992); Madeleine Grumet (1988); James B. Macdonald și Susan Colberg Macdonald (1988); Florence R. Krall (1981, 1988); Ava McCall (1989); Susan Laird (1988, 1991); Petra Munro (1992); Ann Betlack (1989); Susan Stinsen (1988); Elizabeth Ellsworth (1989); Jean Erdman (1990); Magda Lewis (1988, 1990); Deborah Britzman (1989); Leslie Roman (1988, 1990); Nancy Lesko (1984, 1988, 1994); Rebecca Martusewicz (1992); Patti Lather (1991); James T. Sears (1990, 1992); Jesse Goodman (1991); Tom Kelly
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1990); Magda Lewis (1988, 1990); Deborah Britzman (1989); Leslie Roman (1988, 1990); Nancy Lesko (1984, 1988, 1994); Rebecca Martusewicz (1992); Patti Lather (1991); James T. Sears (1990, 1992); Jesse Goodman (1991); Tom Kelly (1988); Henry Giroux (1990); Michael Apple (1990); Susan Junhek (1990); Michael Imber (1988) ș.a. Pedagogia fenomenologică este rezultatul aplicării metodei fenomenologice, inițiată de Edmund Husserl, la studiul fenomenelor educaționale. S-a realizat în acest fel o depășire radicală a experimentalismului behaviorist și a raționalismului eficientist. În anii ’70
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Nel Noddings (1986); Janet L. Miller (1990, 1992); Richard Butt (1992); Danielle Raimond (1992); William Ayers (1990); Jean Clandidin (1990); F. Michael Connelly (1990); Paula Salvio (1990); Kathleen Casey (1990); Harry Lang (1991); Joe Kincheloe (1991); John S. Lofty (1992); Susan Huddleston Edgerton (1991); Kathleen B. Bennett (1991); Willie Morris (1991); Patrick Slattery (1992); Kevin Daigle (1992); Florence R. Krall (1982, 1988); Jacques Daignault (1992); Peter Taubman (1992); Mary Aswell Doll (1991); William Doll (1991); Jo Anne Pagano (1990); Deborah Britzman
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și în viață; relațiile dintre „formă” și „experiență” în curriculum; currere și cunoașterea corpului (knowledge of the body); currere și vulnerabilitatea profesorului; dimensiunile estetice ale vieții ș.a. Printre cei care și-au adus contribuția la constituirea pedagogiei estetice se numără: Susan W. Stinson (1985); Harry Broudy (1988); Edward Milner (1987); Christopher Lasch (1984); Karen Hablen (1990); Elizabeth Vallance (1991); Kieran Egan (1992); Landon Beyer (1987, 1988); jan jagodinski (sic!) (1992); William E. Doll jr. (1988, 1993); Ronald E. Padgham (1983, 1988
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1992); John Elliot (1992); Robert Hanvey (1991); Kenneth Tye (1991); Anita de Kock (1989); Craig Paul (1989); Robert Muller (1989); Diane Ravitch (1989); Gary H. Kah (1991); Angene Hopkins Wilson (1993); Lynne Chaney (1989); Bob Erickson (1989); Andre Ryerson (1989); Susan Alexander (1989); Ian Westbury (1992); Neil Wilkof (1992); Richaerd Lynn (1988); Merry Whyte (1987); Robert D. Hess (1991); Hiroshi Azuma (1991); Geoff Whitty (1992); Tony Edwards (1992); Benjamin C. Duke (1991); Charles L. Glenn (1992); Grigory Dmitriyev (1991); Terrance Carson
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Foaie politică, socială și economică”, din 1907 e „Organ al Partidului Național Român”, iar proprietar devine Aurel Vlad și redactor responsabil Vasile Macrea. De-a lungul anilor, din redacție au mai făcut parte C. Pleșoianu, G. Bucurescu, Radu Timișianu, Gh. Susan, Atanasiu Hălmăgianu, Octavian Goga, Ioan Lupaș, Ion Agârbiceanu, Onisifor Ghibu, Gh. Popp, V.C. Osvadă, Vasile Lucaci, I. Suciu. P.r. a avut suplimentele „Cucu”, „Gura satului”, „Foaie ilustrată”. Deși cu un caracter preponderent informativ, difuzând știri și comentând evenimente legate
POPORUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288960_a_290289]
-
Groza care a tradus textul din engleză în română și nu s-a arătat niciodată plictisită când eu peroram la masă despre problemele modelării în științele sociale. Alți oameni de știință pe care doresc să-i amintesc sunt: Douglas Rose, Susan Ellis, Paul Sum, Depak Gupta, Richard Hofstetter și Asbjorn Norgaard. În prezent nu există un curs introductiv de metode de cercetare pentru științele sociale în românește. Acest volum se dorește a fi util atât pentru cercetătorii, cât și pentru studenții
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Toronto, 2003. Dahl, A. Robert, Who Governs?, Yale University Press, New Haven, 1961. Dawson, E. Richard; Robinson, A. James, „Inter-Party Competition, Economic Variables, and Welfare Policies in the American States”, în Journal of Politics, vol. 25, 1963. Dixit, Avinash; Skeath, Susan, Games of Strategy, W.W. Norton, New York, 1999. Domhoff, G. William, Who Rules America?, Prentice-Hall, Englewood Cliffs NJ, 1967. Downs, Anthony, An Ecomonic Theory of Democracy, Harper and Row, New York, 1957. Duverger, Maurice, Political Parties, trad. de Barbara și Robert
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Politics, Yale University Press, New Haven, 1993. King, F. Ronald; Borchardt, A., „Red and Green: Air Pollution Levels and Left Party Power in OECD Countries”, în Environment and Planning C: Government and Policy, vol. 12, 1994. King, F. Ronald; Ellis Susan, „Partisan Advantage and Constitutional Change: The Case of the Seventeenth Amendment”, în Studies in American Political Development, vol. 10, 1996. King, F. Ronald; Jackson, I. Steven, „The Impact of Taxes in Developed Capitalist Countries”, în American Political Science Review, vol
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lucrat în Departamentul de Chimie de la University of California Los Angeles în ultima parte a carierei, fiind și director al Institutului de Geofizica și Fizica Planetară. A fost căsătorit cu Leonor Lucinda Hickey, cu care a avut două fiice gemene, Susan și Janet. După ce a divorțat, în 1966, Libby s-a însurat cu Leona Woods Marshall. Înalt, impozant, roșcat, Libby a fost poreclit toată viața „Bill cel Roșu”. Era considerat un profesor eficient, care încerca să fie sever cu doctoranzii săi
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
stilte - Un loc de tăcere, ed. bilingvă, Sibiu, 1996 (în colaborare cu Aurel Covaci, Ileana Marinescu, Ion Mircea, Liliana Ursu); Jostein Gaarder, Lumea Sofiei, București, 1997; D.M. Thomas, Hotelul alb, București, 1999; Hermann Broch, Somnambulii, postfață Cornel Ungureanu, București, 2000; Susan Sontag, Împotriva interpretării, postfață Mihaela Anghelescu Irimia, București, 2000; Ch. Haller, Jocurile zeilor / Gotterspiele, București, 2000. Repere bibliografice: Cristea, Interpretări, 187-190; Grigurcu, Teritoriu, 76-87; Nițescu, Scylla, 175-193; Andriescu, Relief, 94-100; Iorgulescu, Rondul, 75-79; Petroveanu, Traiectorii, 235-243; Tomuș, Istorie, 237-241; Cristea
IVANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287650_a_288979]