697 matches
-
portul, graiul iubiților ei români... ne-a adus pe scena strălucirea cântecului popular din plaiurile de dor ale Olteniei, Banatului, Ardealului, Moldovei și Munteniei, dându-i prin voce și trăire scenica... fior, armonie celesta și alean... presărat cu mireasma florilor, susurul izvoarelor, freamătul codrilor și triluriile nemuritoare ale păsărilor cerului, a sădit bucuria și fericirea în sufletele românilor. Maria Tănase a cântat și în limba franceză, făcând o impresie deosebită iubitorilor de muzică din Franța prietena, atât prin interpretare, dar și
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
Ce este totuși poesia?... O stare ambiguă elaborată în spațiu-timp a inconștientului în care întâlnim prezența simultană a mai multor sensuri, exprimate uneori în metafore pentru a reda în cuvinte omenești nectarul înțelepciunii distilat din graiul îngerilor, șoaptele nopților înstelate, susurul izvoarelor, tăcerea munților, în ritmul pulsului cosmic, prin care sacrul coboară în profan să-l revigoreze, așa cum o face prin epifanii dătătoare de energii de tip solarian. Ea -poesia- generează înțelesuri multiple, după specificul gândirii cititorului. Aș afirma că se
POESIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348772_a_350101]
-
Uite-așa trecut-au anii, fără sfinte sărbători, Viața o distruge banii, când strângi pe pământ comori! Mulțumește-te pe masă, să ai strictul necesar, Un acoperiș la casă, o grădină, un solar, O soție iubitoare, zâmbete de copilași, Păsări, susur de izvoare, nu departe de oraș Și-o să-ți fie sărbătoare ziua care o trăiești, Nu în lux și desfătare ci, iubit și când iubești! De Crăciun sau Bobotează, alte sărbători, în fine, La biserică te-ndreaptă, dacă vrei să
AZI E BOBOTEAZĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348823_a_350152]
-
se așează în straturi cuminți, formând mantia zăpezii. Primăvara, când neaua se topește, unele povești sunt preluate de pomi, de păsări, de izvoare, altele se transformă în mii de flori ce umplu potecile și poienile pădurilor... Când suntem îndrăgostiți, ascultând susurul unui râu, avem impresia că ne ascultăm propria poveste de viață. La fel se întâmplă când privim un pom în floare sau ascultăm, pe înserat, glasul duios al privighetorii. Într-o iarnă, când eram îndrăgostită, un fulg mi-a căzut
LACRIMA DE IUBIRE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348895_a_350224]
-
vestească sosirea frumoasei primăveri, după ce a străbătut văi, vâlcele, munți acoperiți cu păduri udate de râuri, lacuri și izvoare limpezi, cristaline, la poalele unor munți, în gura unei văi frumoase ca un colț de rai, pe unde își rostogolea în susur undele de pe un pat de prundiș un râuleț șăgalnic și zglobiu, zărește nu departe, un castel de cristal strălucitor ca din povești, ce-și înălța semeț turnurile mărețe și strălucitoare în razele dulci ale soarelui de primăvară.(...) Era castelul unde
SOL VOIOS DE PRIMĂVARĂ de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346795_a_348124]
-
pline s-au furișat în camera mea intrând pe fereastra larg deschisă. M-am trezit brusc. În clipa aceea, dinspre mare se auzea un cânt suav. Am ieșit din casă urmând ca hipnotizată sursa melodiei ce venea dinspre stânca sălbatică. Susurul venea dinspre statuia care părea că se unduie în bătaia vântului. M-am cățărat până la ea, am mângâiat-o, trupul era cald, inima bătându-i puternic, mai să-i spargă pieptul de marmură. Am crezut că visez, dar totul era
MARMURA VIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347014_a_348343]
-
a lăsa să curgă spre alții ceea ce ai primit în clipe de grație, momente pe care le numim inspirație, când ni se deschid căi de comunicare nebănuite de alții, momente când putem auzi cântecele pădurilor, legende de demult șoptite prin susurul apelor ca în poemul lui Fernando Pessoa: „Misterul lucrurilor, pe unde e?/ Unde-i că nu apare/ Măcar ca să se-arate că-i mister?/ Ce știe râul, și ce știe copacul,/ Și eu ce nu mai sunt de-al lor
TAINA SCRISULUI (38) – SCRIEREA, CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346352_a_347681]
-
a lăsa să curgă spre alții ceea ce ai primit în clipe de grație, momente pe care le numim inspirație, când ni se deschid căi de comunicare nebănuite de alții, momente când putem auzi cântecele pădurilor, legende de demult șoptite prin susurul apelor ca in poemul lui Fernando Pessoa: Misterul lucrurilor, pe unde e? Unde-i ca nu apare Măcar ca să se-arate că-i mister? Ce știe râul, si ce știe copacul, Si eu ce nu mai sunt de-al lor
SCRIEREA – CALE DE SALVARE A SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346428_a_347757]
-
des. De multe ori cuprinși de febra grijlor zilnice uităm să ne gândim și la vietătile din jurul nostru, la florile care ne fac să ne descrețim frunțile când le vedem,la trilurile păsărelelor când la auzim, la calmul pădurii, la susurul izvorului, toate parcă ne îmbie să le ajutăm și să le protejăm.Oare de ce? Societatea aceasta și-a pierdut orice principiu, nu mai doresșe nimic ? Eu cred ca nu, lucru dovedit de tinerii, copii, adulții care totuși se implică și
PLEDOARIE PENTRU VIATA de CAMELIA COSMA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345026_a_346355]
-
1998 la editură „Vremea” din București. Apoi, a urmat altul în limba franceză, "Le prix d'un geste", în anul 2000, pe care l-am publicat la editură „Lux” din Luxemburg, după care am publicat un volum de poezii "Un susur blând și subțire" în 2001, la editură „Zappy's” din Câmpina, si acum aștept să iasă de sub tipar un al doilea volum de poezii, "Intersecție de timp", tot la editură „Zappy's”. Mai am două române în lucru, am scris
UN TALENT ROMANESC IN CAPITALA BELGIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345010_a_346339]
-
scrii ca și cum ai fi doar tu pe Pământ, atunci scrie fără a avea speranța de a putea trimite cuvintele tale pe neștiute căi, către sufletul cuiva. Dacă scrii ca și cum n-ai fi de pe Pământ, nu încerca să te regăsești în susurul izvorului cu limpede apă, în cerurile înalte - pline de albastru, în privirile umede de bucurie ale copilului, în dragostea femeii iubite sau în luciul oglinzii propriului Eu. Dacă scrii ca și cum te-ai fi născut azi, atunci adună în toate gândurile
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
cânte, în fiecare zi, cum numai îngerii știu. vrăjit de atâta frumusețe, norodul a renunțat la muncă; a început să acuze dureri de spate și atunci, la margini de pădure, au descoperit izvorul curat cu apă dulce, cu muzică în susur cristalin; au văzut că lacul cel albastru e plin cu nuferi galbeni, că mătasea sună sub picior, când iubita, atât de fragedă, asemeni florii de cireș, plutea ca visul de ușor; au adormit cu aleanul în brațe și de-atunci
EMINESCU N-A EXISTAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345446_a_346775]
-
stânca pe care să îmi așez piciorul, Când neputința-mi sapă în inimă fiorul. Un stâlp de foc, Isuse, un nor, o mângâiere, O adiere caldă ce-n duh îmi dă putere, Un alfa și omega pecetluindu-mi starea, Un susur blând, subțire, prin care-aud chemarea. Astfel, în modelare, ca lutul de pe roată, Să înțeleg menirea de humă prelucrată, Când în cuptorul vieții mă arzi spre curăție, S-accept c-acesta-i drumul spre-a Ta Împărăție. Să-nvăț că orice faptă își
TU EȘTI A MEA IUBIRE! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376945_a_378274]
-
iubire„ de Daniela Tiger: //Iubite, adul- mecă-n noapte/ Parfumul suav de pe buze,/ Din păru-mi fă râuri de șoapte,/ Din vise, doar stele difuze!// Sărutul fierbinte pe pleoape,/ Crâmpeie de soare și lună,/ Suflarea-ți să-mi fie aproape,/ În susur de dor, noapte bună! // (Nopți, pag. 11); // Petale dulci de trandafir ne cheamă,/ Ne leagănă pe-abaș- tri nori de vise/ Iubindu-ne cu dor și fără teamă/ Și-n stele, toate astea vor fi scrise.// Și ploi de vise se-
DOUĂ MINUTE ÎN HAINĂ DE ACTOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377847_a_379176]
-
singură îmbrățișare a fost de ajuns ca inima mea să-și deschidă toate ușile către dragostea nouă, neașteptată, care plutea în aer, ca o dulce mireasmă, ca un cântec demult uitat, ca un izvor care nu-și mai amintea de susurul apei. În zilele lungi de dor, am țesut covoare de vise, el fiind mereu în centru, ca o stea luminoasă, ca un dar neasemuit. Vigilentă, urmăream țesătura, verificând fiecare fir, fiecare fisură. Orice imprudență sau fisură putea destrăma truda mea
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
Ghiocel pătat - bruma dimineții reci ștergând albul lui Spre înserare - câinii latră la stele în parcul umed Leagănul cel vechi- foșnet de frunze căzând pe lemnul rece Bruma zorilor - pleoapele îmi atinge vremelnic răsfăț Glie uscată - tulpină străvezie soare rătăcit Susurul mării - luciul lunii în ape august efemer. Foșnet de frunze - cad ușor din arbori plini covor efemer Referință Bibliografică: Haiku / Maria Cristina Pârvu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1891, Anul VI, 05 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
HAIKU de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377998_a_379327]
-
de pe front. , un bărbat hotărât și energic. A asemuit-o cu o floare de colț... A visat-o în lungile drumuri făcute pe cărările munților. A căutat-o acolo sus, unde vântul este stăpânul absolut... I-a ascultat vocea în susurul izvoarelor întâlnite - destul de rar - în traseele dificile pe care le făcea. O aștepta în serile lungi, lângă focul din fața cortului... O ‘îmbracă “ în albul zăpezii de pe crestele înalte .... Pe “floarea lui de colț “ a jurat să o apere, să o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
de pe front. , un bărbat hotărât și energic.A asemuit-o cu o floare de colț...A visat-o în lungile drumuri făcute pe cărările munților.A căutat-o acolo sus, unde vântul este stăpânul absolut...I-a ascultat vocea în susurul izvoarelor întâlnite - destul de rar - în traseele dificile pe care le făcea.O aștepta în serile lungi, lângă focul din fața cortului...O ‘îmbracă “ în albul zăpezii de pe crestele înalte .... Pe “floarea lui de colț “ a jurat să o apere, să o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377944_a_379273]
-
prin speranță ca să strâng sute de stele spre-a ciopli grăbit în ele cea din urmă cutezanță, ca la tot ce-a ajuns zdreanță să fac splendide nacele pentru visurile mele cărora le dau nuanță. Ciocârlii în mine cântă, aud susur de izvoare. Mângâi tandru orice floare ce-mi surâde și mă-ncântă. Spre-mpliniri visu-mi se-avântă. Strălucește-n mine-un soare ce cu raze sclipitoare lacrimile mi le zvântă. E desigur o minune care-mi ară în ființă aruncând
ZBOR ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376431_a_377760]
-
dar șirul de hamsteri din urmă sosit nu are ezitări nu mai așteaptă urmează iar mișcări turbionare și zgomotul surd de val în stâncă izbit împroașcă mii de stropi trandafirii lacom sorbiți de-nsetatul nisip în urmă ploaia lâncedă cu susur ipocrit își picură călduța ei compătimire peste tomberonul încins al uitării în care cu un foșnet obosit alunecă mototolită și murdară ziua. Referință Bibliografică: MENAJERIA / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi
MENAJERIA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376466_a_377795]
-
2233 din 10 februarie 2017. Versul îl nasc cu smalț pe cuvinte, un tăiș de coasă prin ierburi la răsăritul soarelui, fără ca ochii să pună geană pe geană. Uneori se-nfiripă cum cântecul plimbând sunetele pe portativul urechii până ce capătă susurul apei purtat prin toate formele de relief făcându-mă rob. Gândul rămâne scris pe genunchi, o rugă în fața lui Dumnezeu nevăzându-l. Acum tot ce simt nu spun, ce spun o să vă intre sub piele înmugurind inima cum oul așezat
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
pe hârtia zilelor. ... Citește mai mult Versul îl nasc cu smalț pe cuvinte,un tăiș de coasă prin ierburila răsăritul soarelui,fără ca ochii să pună geană pe geană.Uneori se-nfiripă cum cântecul plimbând sunetele pe portativul urechiipână ce capătă susurul apeipurtat prin toate formele de relieffăcându-mă rob.Gândul rămâne scris pe genunchi,o rugă în fața lui Dumnezeunevăzându-l.Acum tot ce simt nu spun,ce spun o să vă intre sub pieleînmugurind inima cum oulașezat sub cloșca universului. Aștept până iese verbul
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
Acasa > Poezie > Imagini > VULTUR CU ARIPI DE AUR Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Vultur cu aripi de aur soare cu pene de vultur, gând răscolit de un susur apă rătăcită în murmur. Pomii se roagă de ploaie eu aud frunza ce pică, floarea-mi vorbește de frică albastru din negru apare. Dorul de libertate se frânge viețile sfinților ard lângă icoană apare un gard pe mâini se spală
VULTUR CU ARIPI DE AUR de PETRU JIPA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376532_a_377861]
-
colț de rai... Iubește-mă în Mai și minte-mă frumos Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai Tu, anotimp frivol și capricios. De plouă-n Mai, mai mult, anu-i mănos, Pe florile de măr, în susur de la nai. Tu, anotimp străvechi, ce glăsuiești duios; Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai. Referință Bibliografică: Mai ninge-m tăcut / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2313, Anul VII, 01 mai 2017. Drepturi de
MAI NINGE-M TĂCUT de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375840_a_377169]
-
miresmi, un colț de răi...Iubește-mă în Mai și minte-mă frumosMai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în MaiTu, anotimp frivol și capricios.De plouă-n Mai, mai mult, anu-i mănos,Pe florile de măr, în susur de la nai.Tu, anotimp străvechi, ce glăsuiești duios;Mai ninge-mă tăcut, cu flori de măr în Mai.... MOSORELUL DE CATIFEALa marginea drumului, în fața unei căsuțe era o grădinuța, cu flori în toate culorile curcubeului, frumos mirositoare.În fiecare dimineață
CORNELIA NEAGA [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]