1,026 matches
-
gust otrava din potir Servită de-un regim ostil Petalele de trandafir Catifelate-n roz aprins Mi-au fost prin ani un elixir Pân’ am ajuns s-am părul nins Înnobilatul trandafir În roua ca de diamant Rămâne-va doar suvenir Dintr-un periplu aberant. București, iulie 2014 Referință Bibliografică: Flor de trandafir / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1473, Anul V, 12 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
FLOR DE TRANDAFIR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377069_a_378398]
-
Pop, publicat în Ediția nr. 1255 din 08 iunie 2014. Orașe fără nume înecate-n ploaie, îmbolnăvite de-un cer mohorât. Sub o ploaie neexorcizată pășesc mecanic printre drumuri, clădiri locuite de praf - părăsite de viață, vestigii celebre rămase vremii suvenir. Merg înainte... fără cuvinte, ducând cu mine câteva amintiri, poze cu oameni și gândurile ei. Înaintez cu încredere pe sub cupole și turnuri imense distruse, reclame și cimitire de lucruri scumpe învechite. Norii trăiau în aceeași balanță cu timpul, într-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
uitare, o lume fără iarbă, arcuri de triumf ... Citește mai mult Orașe fără nume înecate-n ploaie,îmbolnăvite de-un cer mohorât.Sub o ploaie neexorcizatăpășesc mecanic printre drumuri,clădiri locuite de praf - părăsite de viață,vestigii celebre rămase vremii suvenir.Merg înainte... fără cuvinte,ducând cu mine câteva amintiri,poze cu oameni și gândurile ei.Înaintez cu încredere pe sub cupoleși turnuri imense distruse, reclameși cimitire de lucruri scumpe învechite.Norii trăiau în aceeași balanță cu timpul,într-o nebună, nebună
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
ieselea cu scutec de aur. Ați inventat degeaba forepsul, Bisturiul și facerea fără durere; În jurul mesei de operație Se usucă din rădăcină migdalii sălbatici. Travaliul continuă ziua și noaptea, Unghia veacului răzuie la sânge Imaginea maternă de pe cartea poștală. - Vând suveniruri! țip în megafoane Și se reped să-și ia în primire Ratia promisă de fericire Magii, mentaliștii și trupa artiștilor liberi. Daruri lumești peste vorbe decapitate Tixesc pervazul, pe care tălpile unei Perechi de botine micuțe Au lăsat pansoane fără
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
se nascăîn ieselea cu scutec de aur.Ați inventat degeaba forepsul,Bisturiul și facerea fără durere;În jurul mesei de operațieSe usucă din rădăcină migdalii sălbatici.Travaliul continuă ziua și noaptea,Unghia veacului răzuie la sângeImaginea maternă de pe cartea poștală.- Vând suveniruri! țip în megafoaneși se reped să-și ia în primireRatia promisă de fericireMagii, mentaliștii și trupa artiștilor liberi.Daruri lumești peste vorbe decapitateTixesc pervazul, pe care tălpile uneiPerechi de botine micuțeAu lăsat pansoane fără serie, fără număr.TRAVAGLIO... XI. MELANIA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/374948_a_376277]
-
deschiși decât părinții și bunicii lor. Lucrul acesta depinde și de familia din care provin. Ei își fac prieteni printre fete, colege de clasă sau facultate, au simpatii în care pun sentimente, își fac cadouri reciproc. Mă refer la mici suveniruri cu semnificații deosebite (talismane). Dar „a iubi” este o artă după cum spunea însuși Ovidius, poetul iubirii exilat la Tomis, în „Ars amandi”(Arta de a iubi)... La Clubul Live Darling am cunoscut o doamnă... și, de cum am văzut-o, m-
IUBIREA LA JAPONEZI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/375734_a_377063]
-
mea cea năzdrăvană, Gherghina. Lângă fereastră deasupra unei mese vechi de lemn acoperită cu o față cusută de mână, cu motive înflorate în culori vii, se sprijină pe perete un dulap înalt cu rafturi tot din lemn, plin cu mici suveniruri: câteva cărți de rugăciuni, o biblie veche pe care tata obișnuia să o răsfoiască adesea și de fotografii frumos înrămate ale celor din familia mea dintre care unii sunt azi doar umbre palide în arhivele amintirilor noastre. Privesc fascinată împrejur
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
străvechi. Chipul tău, mai luminos decât zorile, Farmecă luna și-o face să pălească, Stelele-și pierd strălucirea, culorile, Uluite de dragostea-ți fecioreasca. Peruzeaua mea, chipul tău e raiul meu! În inima mea înrămat va fi pe veci Gingaș suvenir, al iubirii panaceu, Cănd dorul mă va prinde, zburdând, pe poteci. Noi iar am furat iubirea de la îngeri, Pe norii diafani când ne plimbăm visând, Un joc ne răscolea, venit de nicăieri, Ne-ademeneam, râzând, din cupă vieții band. Mangalia
POEZIE BILINGVĂ (TURCĂ-ROMÂNĂ) de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379273_a_380602]
-
onor. senator Simion Mihălescu. [ 13 aprilie 1880] ["FIINDCĂ SE VORBEȘTE... Fiindcă se vorbește în mod care pare a fi serios de numirea d-lui Dimitrie Giani (vulgo Tache) la Ministeriul Justiției sau al Cultelor, ne credem datori a publica niște "suvenire" după cariera sa, de advocat al statului, pe cari ni le comunică un fost advocat public. Aceste înștiințări sânt relative la o afacere faimoasă în timpul ei: afacerea Schonfeld-Filderman. Iat-o în puține cuvinte. Doi antreprenori evrei de șosele (pe vremea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ce ne va aduce un oscior sfânt dintr-un cal care-a făcut parte din acel regiment sau o viță de păr a unui soldat din escadronul trimis la Giurgiu ori la Buzău. Am voi și noi s-avem un suvenir de la acel interesant și rar regiment care avea calitatea de-a rămâne nevăzut. Ce ravaje ar fi trebuit să facă o asemenea trupă magică în timpul războiului cu turcii? Ar fi intrat nevăzută în Plevna și l-ar fi ridicat pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de capitulare). Traduce primele poezii din Petöfi Șandor în românește Az ember ( Omul), Aurora română, I, 1865, nr. 5; Ifjuság (Junețea), I, nr. 9, 1865. La Foaie pentru Minte, Animă și Literatură (1859) publică și creațiile originale: Amicul C. Gr...; Suvenir umbrei amicului Vasile Grama; Quisque fortunae suae faber est; Cândva și acum. George Marchiș și paternitate unor poezii atribuite lui Mihai Eminescu George Marchiș este un colaborator fervent în cercul cultural al revistei lui Iosif Vulcan. Poeziile sale au un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ar fi lăsat să scurme pînă la apus de soare, fără să-l omoare. Dar ei nu știau asta. Nu știau să citească. Nu mult după întîmplare, visătorul terorist a și murit. Așa a luptat Aruștei împotriva regimului de tristă suvenire. 11 martie Vernisajul artei ieșene la București. Lume bună, confrați de primă mînă, atmosferă elevată. Dar... dar... și sosirea, în trombă, a unui comando vag deghizat: demnitari bahluieni la vîrf, proaspăt ieșiți de la Cotroceni, sumbri în obligata lor afabilitate. În
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
zice, și ce-i cu asta, ce e rău în ce a povestit Alain? Dacă n-ar fi vorba de spiritualul Alain, atunci relatarea acestui început ne-ar putea produce o impresie penibilă, asemănătoare, să zicem, "contemplării" unei vitrine cu suveniruri. E posibil, oare, de plecat într-o direcție atît de spinoasă de la un astfel de debut? ce garanții de calitate ne poate oferi o exegeză atunci cînd inițierea se consumă atît de precar? Nici una. Să ne alegem, mai bine, din
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cenușă... Nae: Tu mă zăpăcești complect...! Octav: Și vindem... la săculețe... la pliculețe... (Nae e ca hipnotizat) Tomy: Ce spune? Nae: ...De ce nu l-am dus eu la Voroneț pe ăsta?! (scoțianului) Te întreabă dacă nu vrei să cumperi ceva suveniruri... Octav: Ăsta-i cuvîntul... Tomy: O, da, suveniruri! Ce suveniruri? Nae: ...Oase... cenușă... la săculeț... la pliculeț... Tomy: Oh, ce fel de oase... ce fel de cenușă...? Nae: Păi... istorice... oase de... Tomy: Oh, asta la noi s-ar numi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
vindem... la săculețe... la pliculețe... (Nae e ca hipnotizat) Tomy: Ce spune? Nae: ...De ce nu l-am dus eu la Voroneț pe ăsta?! (scoțianului) Te întreabă dacă nu vrei să cumperi ceva suveniruri... Octav: Ăsta-i cuvîntul... Tomy: O, da, suveniruri! Ce suveniruri? Nae: ...Oase... cenușă... la săculeț... la pliculeț... Tomy: Oh, ce fel de oase... ce fel de cenușă...? Nae: Păi... istorice... oase de... Tomy: Oh, asta la noi s-ar numi profanare... Octav: Ei, spune-i că la noi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
săculețe... la pliculețe... (Nae e ca hipnotizat) Tomy: Ce spune? Nae: ...De ce nu l-am dus eu la Voroneț pe ăsta?! (scoțianului) Te întreabă dacă nu vrei să cumperi ceva suveniruri... Octav: Ăsta-i cuvîntul... Tomy: O, da, suveniruri! Ce suveniruri? Nae: ...Oase... cenușă... la săculeț... la pliculeț... Tomy: Oh, ce fel de oase... ce fel de cenușă...? Nae: Păi... istorice... oase de... Tomy: Oh, asta la noi s-ar numi profanare... Octav: Ei, spune-i că la noi se numește
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
să ia parte. Veneția însăși, cu toată înfățișarea ei cernită, protejează fericirea tânărului cuplu. Când iubita, „dulce înger”, nu mai este, jalea celui rămas pare reală, dar, ca artă, ea sună ciudat de neconvingător. Poetul se mângâie lesne cu duioase suveniruri, se pierde, consolator, în blânde reverii, care îi poartă gândul spre ținuturi de dincolo de zare. Acest ciclu, Suvenire, va fi continuat cu Mărgăritărele (1852-1862). Se țes și aici doruri gingașe, pulsează același chef de hoinăreală. Dar trubadurul care își trăiește
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
nu mai este, jalea celui rămas pare reală, dar, ca artă, ea sună ciudat de neconvingător. Poetul se mângâie lesne cu duioase suveniruri, se pierde, consolator, în blânde reverii, care îi poartă gândul spre ținuturi de dincolo de zare. Acest ciclu, Suvenire, va fi continuat cu Mărgăritărele (1852-1862). Se țes și aici doruri gingașe, pulsează același chef de hoinăreală. Dar trubadurul care își trăiește euforiile sub bolta clară are câteodată clipe de îngândurare, care dau liricii lui un sunet elegiac. Izbucnirile de
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
1981-1985; Proză, îngr. și pref. G. C. Nicolescu, București, 1967; Poezii, I-II, pref. Paul Cornea, București, 1967; Teatru, îngr. G. Pienescu, pref. Const. Ciopraga, București, 1968; Poezii populare ale românilor, îngr. și pref. D. Murărașu, București, 1971; Doine. Lăcrimioare. Suvenire. Mărgăritărele, București, 1984; Pasteluri, București, 1984; Proză, I-II, București, 1984; Comedii și drame, Cluj-Napoca, 1986; Poezii, îngr. și pref. N. Manolescu, București, 1993; Muntele de foc, Chișinău, 1996; Jurnalul unei iubiri, îngr. Valentina Pătruț, pref. Paul Cornea, București, 1999
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
literari (în colaborare), București, 1995; Clasicii noștri, București, 1996; Paris. Oameni și locuri, București, 1999; Cămașa lui Nessus, București, 2000; Literatura română. Dicționar de opere (coordonator), Chișinău, 2003. Ediții: N. Filimon, Opere, I-II, introd. edit., București, 1975-1978; D. Ralet, Suvenire și impresii de călătorie în România, Bulgaria, Constantinopole, București, 1979; M. Gaster, Literatura populară română, București, 1983; Călători români în Africa, pref. edit., București, 1983; D. Caracostea, Scrieri alese, I-III, pref. edit., București, 1986-1992; Dinicu Golescu, Scrieri, introd. edit
ANGHELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285371_a_286700]
-
ceremonialul și a celor care creează muzica, decorurile și celelalte componente ale spectacolului; i) calitatea performanței: unele ceremonii sunt strălucitoare, altele terne; j) modul de comercializare a evenimentului: producția de artefacte precum medalii, fanioane, tricouri sau alte obiecte vândute ca suveniruri. Corelarea acestor factori i-a permis autorului citat identificarea transformărilor permanente ale unui ceremonial, care, În ciuda iluziei comune privind caracterul său arhaic și neschimbat, este, de fapt, un construct mereu adaptat cerințelor timpului. Un exemplu printre multe altele: după primul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
clasic prin temperament; e un contemplativ, pentru care, ca pentru Théophile Gautier, clasicizantul angajat în bătălia romantică, „lumea există”, în sensul că stările lirice sunt provocate mai mult de priveliști din afară decât de frământările interioare. De altfel, pe lângă romantice „suvenire și impresii”, elegii, poetul a scris clasice meditații, epistole, satire, fabule, prin acestea din urmă impunându-se drept cel mai de seamă fabulist român. Clasic prin structura spiritului, prin echilibrul interior, prin seninătate e și Vasile Alecsandri, cu toate că „rumânirea” prin
CLASICISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286294_a_287623]
-
Liviu Papuc, pref. Emil Iordache, Iași, 2000. Traduceri: M-me Cottin, Matilda, I-III, Iași, 1844 (în colaborare cu Iacob Fătu); [Dorat, Pope] în Scrieri alese, București, 1963. Repere bibliografice: C. Negri, Logofătul C. Conachi, „România literară”, 1855, 6; G. Sion, Suvenire despre poetul Conachi, „Revista contimporană”, 1873, 1, 2; Ion Bianu, Constantin Conachi, „Revista nouă”, 1888, 4; Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 402-414; G. Bogdan-Duică, Logofătul Costache Conachi, CL, 1903, 1, 2, 4; G. Ibrăileanu, Curs de istoria literaturii române moderne
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
până la sub 10% (Baker, Coulter, 2007: 254). Toate celelalte domenii (alimentație publică de tip comercial, atracții turistice, comerț) care depindeau de turism au avut de suferit. În aceeași situație se găseau negustorii ambulanți, ghizii turistici amatori, producătorii Și vânzătorii de suveniruri, care formau o economie subterană substanțială (Henderson, 2007: 65-66). Există două opinii diferite cu privire la redresarea ulterioară în urma unei catastrofe. În cazul dezastrului din 11 septembrie 2001 de exemplu, oficialii din domeniul turismului iau ca punct de referință anul 2000, Și
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
turismului se resimte cel mai puternic. Localnicii din aceste regiuni sunt în general fermieri sau pescari, iar implicarea într-o activitate turistică poate mări substanțial veniturile gospodăriei. De asemenea, creșterea industriei turistice locale poate reprezenta un stimulent pentru activități conexe (suveniruri sau produse agricole care vor putea fi folosite de unitățile de cazare Și alimentație publică). Potrivit unor autori (Archer et al., 2005: 81-82), introducerea industriei turistice în asemenea regiuni poate avea un efect mai mare asupra bunăstării populației rezidente, comparativ
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]