566 matches
-
Dumnezeu în numele ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentar la Evanghelia de la Ioan, omilia LXIII, 3, p. 323) ,, Când noi primim cele ce prin raționamente nu le putem afla defel, atunci este credință”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia VI, p. 58) „Credința este sănătatea sufletului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 357) ,, Temelia bunei cinstiri de Dumnezeu este credința”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Prima cateheză către cei ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
neavând-o pe aceasta, se va întoarce iarăși în sânul meu. Credința este starea neîndoielnică a sufletului, neclătinat de nici o împotrivire. Credincios este nu cel ce socotește că Dumnezeu poate toate; ci cel ce crede că va primi toate<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nu e o teorie teologică despre atotputernicia lui Dumnezeu, ci convingerea lăuntrică că Dumnezeu îi va împlini rugăciunea celui ce cere. (n.s. 872, p. 397) footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 27, partea a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de toată înțelegerea. Ba încă mai presus și de aceasta. De fapt credința noastră este o vedere mai presus de minte. Dar dobândirea celor crezute e o vedere mai presus de acea vedere care e mai presus de minte<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Există deci o vedere mai presus de toată înțelegerea, dar și una mai presus și de această treaptă. Căci o vedere mai presus de toată înțelegerea e vederea credinței. Dar în viața viitoare va fi o vedere
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prin această vedere fiind mai presus de toate cele cunoscute prin simțuri și prin minte nu e nici ea ființa lui Dumnezeu. Căci ființa lui Dumnezeu e dincolo și de aceasta prin depășire. Așa este tot ipostasul bunătăților viitoare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Ipostasul bunătăților viitoare sau temelia lor este ființa dumnezeiască, sau înseși ipostasurile dumnezeiești. Căci ele sunt temelia și izvorul acelor bunătăți; în ele își au subzistența. Numai Persoanele infinite pot fi izvorul unei vieți, iubiri și fericiri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cuprinde”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta lumină, cap. 42, în Filocalia..., vol. VII, p. 319-320) „Credința este ușa tainelor. Căci ceea ce sunt ochii trupești pentru lucrurile supuse simțurilor, așa e și credința, cu ochii ei înțelegători, pentru visteriile ascunse.<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința e un simț spiritual ce intră în atingere cu lumea dumnezeiască și tainică, așa cum intră simțul văzului trupesc în atingere cu lucrurile văzute. Prin ea intră înțelesurile sau puterile dumnezeiești pline de taină în suflet, cum
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
acest ochi cetele cerești, cele împreună slujitoare cu noi. Iar ce celălalt ochi, privim slava firii Lui celei sfinte, când va binevoi să ne conducă în lăuntrul tainelor celor duhovnicești și ne va deschide marea credinței în cugetarea noastră<footnote Tâlcuirea Pr. D.Stăniloae: Sfântul Isaac nu desparte credința de cugetare. Prin credință cugetarea intră în nesfârșirea de înțelesuri, mai presus de înțeles, ale vieții dumnezeiești. De aceea, cugetarea e și credință, sau credința e și cugetare. Ochiul acesta al doilea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cuv. 72, în Filocalia..., vol. X, p. 361) Credința - faptă de virtute, dar și un dar al Duhului „Înțelegerea cu privire la Hristos se dăruiește de Tatăl celor vrednici mai degrabă ca putere de percepere din iubire, decât ca forță silnică<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Credința nu e impusă cu sila, sau nu se naște în om ca o necesitate, ci e un dar al vorbirii Tatălui în Fiul Său, sau despre El înainte de întrupare, și după întruparea Lui. Dar e un dar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
1.31.3., în PSB, vol. 5, p. 129-130) „Dar e nevoie de mare credință și nădejde pentru a primi răsplată pe măsura acesteia și nu pe măsura ostenelilor. Iar temelia credinței este sărăcia și dragostea nemăsurată către Dumnezeu. <footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Cel sărac cu duhul își dă seama că nu este nimic prin sine. El are în același timp o dragoste nemăsurată de Dumnezeu. Cu cât își vede mai mult nimicnicia, care nu se poate măsura, cu atât iubește
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
neînșelătoare”. (Sf. Grigorie Palama, Despre sfânta lumină, cap. 42, în Filocalia..., vol. VII, p. 319) „Zice deci Marele Vasile: Duhul Sfânt, neapropiat prin fire, Se face încăput pentru bunătate. Căci umplând toate prin putere, Se împărtășește numai celor vrednici<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Altceva este faptul că Duhul le umple toate prin putere și altceva că Se împărtășește într-o comuniune personală. De ultima au parte numai cei vrednici. Cel ce se împărtășește de El în acest sens devine subiect
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mică, voiești să afli viața? Ține în tine credința și smerenia, căci prin ele afli mila, ajutorul și cuvintele grăite în inimă de Dumnezeu, dar și pe Cel ce te păzește întru ascuns și rămâne cu tine la arătare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Prin credință și smerenie simțim cuvintele lui Dumnezeu grăite în fiecare moment în inimă, deci nu ca niște cuvinte spuse odinioară de Dumnezeu și acum desprinse de El. De aceea, Îl simțim și pe Dumnezeu însuși ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
e capabilă de lucrarea înșeptită a Preasfântului Duh, pe care numărul nu o face compusă”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, sc. 24, rp. 54, în Filocalia..., vol. III, p. 242) „Lasă fiilor, înainte de toate, moștenirea credinței nepătimașă (nepătată)<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nepătimașă. Căci numai credința ortodoxă nu e produsul unei patimi și nu exprimă un Dumnezeu pătimaș și dă putere pentru dobândirea nepătimirii. Căci ea e credința în Treimea ca structură supremă a iubirii în Fiul lui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și de pasiunea dictatorială a unei singure persoane, ambele rodul mândriei. (n.s. 1009, p. 455) footnote>, și a dogmelor binecredincioase, ca să călăuzești la Domnul nu numai pe fii, ci și pe nepoți, pe calea dreptei-credințe (a ortodoxiei n.tr.) <footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Dogmele păstrate rămân tezaurul tradiției pentru toate generațiile. Ele nu sunt legate de un timp, ci au valoare netrecătoare. (n.s. 1010, p. 456 footnote>”. (Sf. Ioan Scărarul, Scara dumnezeiescului urcuș, cuv. 31, cap. 96, în Filocalia..., vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 457) „... ce folos vom avea dacă în credință suntem evlavioși, iar în viață ne găsim în păcat?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola întâi către Timotei, omilia a VII-a, p. 77) „Căci, precum și o pasăre, deși nu este prinsă din toate părțile, ci numai dintruna - vreau să zic de picior - totuși se găsește sub stăpânirea celui ce i-a întins
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
să ne învățăm cum trebuie să stăm de vorbă cu elinii, ca să nu fim ca vitele și dobitoacele ce pasc pe câmp, ci să fim pregătiți de nădejdea ce o avem în noi”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 29) ,, Îi vom putea răpune pe elini și astfel ne vom putea lupta cu dânșii, iar mai înainte de vorbe să-i uimim cu viața. Aceasta este lupta cea mare, acesta este silogismul cel
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prin fapte eu l-am depărtat? Deci numai prin purtarea și viața noastră vom putea să-i vânăm și să clădim Biserica lui Hristos prin sufletele lor; această bogăție dar să o strângem”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia III, p. 30) ,,... voi să nu lăsați vreodată să fie pângărite învățăturile credinței”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 38) Despre cele două feluri de manifestare a credinței „Iar
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe cea plină de simțire, cu care cunoaștem că sunt adevărate făgăduințele lui Hristos pe care le-a făgăduit și gătit celor ce-L iubesc pe El, ca și amenințările și muncile iadului, cele gătite diavolului și slugilor lui<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința nu înseamnă a admite teoretic existența lui Dumnezeu și întruparea Fiului Său, a opta pentru credință ca pentru o altă filosofie, ci a simți că scăparea ta pe veci depinde de ajutorul atotputernic al lui Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
inimă. Căci din această credință izvorăște toată porunca și ea produce luminarea sufletelor. Iar roadele acestor suflete din credința adevărată și lucrătoare sunt înfrânarea și dragostea, iar sfârșitul este smerenia dăruită lui Dumnezeu, care este începutul și întărirea dragostei<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Sfântul Grigorie apropie până la identificare poruncile și credința. Porunca, mai bine zis puterea pentru înțelegerea și împlinirea ei, izvorăște din credință, care lucrează nemijlocit în inimă. Credința lucrează ca o lege, având în ea ca o putere
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a doua. Ea răsare și se câștigă ca un fel de rod din cea dintâi. Căci credința este ca o rădăcină și ca un început al liniștii îndumnezeitoare. Dacă nu crezi, zice Sfântul Ioan Scărarul, cum te vei liniști?<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința tare dă o statornicie și o liniștire de grijile care chinuiesc pe om. Cu atât mai mult credința din experiența unirii cu Dumnezeu, izvor a toată puterea și a vieții fără știrbiri. (n.s. 48, p. 45
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Ignatie Xanthopol, Metoda sau Cele 100 capete, cap. 16b, în Filocalia..., vol. VIII, p. 45-46) „Dar scrie și cuviosul Isaac: Credința e mai subțire decât cunoștința, după cum și cunoștința e mai subțire decât cunoașterea lucrurilor ce cad sub simțuri<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Perceperea lucrurilor sensibile e proprie oricui, chiar și animalelor. Cunoștința unor principii raționale e mai subtilă, căci implică o putere de abstragere de la lucrurile sensibile și de la multitudinea lor. Dar credința e mai subtilă și decât această
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și sfinți taine negrăite. Fie ca și noi să ne învrednicim de ele prin harul lui Hristos însuși, acum ca de o arvună, iar acolo în ipostasul (temelia) adevărului, în Împărăția cerurilor, cu cei ce-L iubesc pe El<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Credința a doua, mai înaltă, e o vedere în Duhul a bogăției bunătății lui Dumnezeu, venită în sufletul celor ce au împlinit poruncile Lui și punându-se prin aceasta în legătură de iubire cu El, și-au
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
în cugetul lor, socotind că se vor scufunda. Căci credința întărește simțurile sufletului și acesta simte pe Cineva nevăzut, care-l convinge să nu ia în seamă vederea lucrurilor înfricoșătoare, nici să privească la vreo vedere ce întrece simțurile<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Să nu caute să ajungă înainte de vreme la vederi ce întrec simțurile. (n.s. 90, p. 97) footnote>”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 19, în Filocalia..., vol. X, p. 97) „Nu credința cea din învățătură eliberează
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
minunată a Cuvântului în omenitatea luată din firea noastră, măcar că aceasta este foarte înaltă, ci credința care răsare în suflet din lumina harului și sprijinește prin mărturia înțelegerii inima, ca să fie neîndoielnică în încredințarea nădejdii, străină de orice închipuire<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Sfântul Isaac nu vorbește de credință ca învățătură, sau conținutul unor propoziții, ci de credința ca act, ca convingere, pe baza unei înțelegeri, a unei intuiții, a unui contact tainic și direct cu Dumnezeu în Treime și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
acum sufletului nostru ce locuiește în trup: Îndrăznește fiică, credința ta te-a mântuit (Mt. 9, 22). Deci credința noastră nu stă în a o rosti și a o vesti cu gura, ci credința desăvârșită se arată după vindecare<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Toți suntem slabi sau bolnavi în privința credinței, putând-o afirma cel mult prin cuvânt. Numai cel ce s-a vindecat de boală, fără mijloace materiale, arată că a crezut cu putere. (n.s. 95, p. 83) footnote>. Dacă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
care zice către sufletul deplin curățit și înfrumusețat: Întreagă ești frumoasă apropiata mea și pată nu este întru tine (Cânt. Cântăr. 4, 7), și când auzi pe Apostolul care zice: Neavând nici pată, nici zbârcitură, nici altceva din acestea<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Sufletul în grecește e feminin. De aceea i se zice fiică, sau frumoasă ești. (n.s. 95b, p. 84) footnote> (Efes. 5, 27)”. (Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, cap. 59, în Filocalia..., vol. XI, p. 83-84) Credința
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
suflet de lucrurile supuse simțurilor, a învierii, prin bogăția virtuților și a belșugului cunoștinței adevărului Lui și prin ridicarea cugetării de la cele stricăcioase la înălțime, ca să devin de un trup și de un suflet cu El (Col. 1, 13)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Toate aceste fapte mântuitoare ale lui Hristos trebuie să devină puteri în noi. Dogmele creștine sunt toate izvoare directe de viață, căci avându-L prin credință pe Hristos în noi, El ne imprimă puterea faptelor Sale mântuitoare, imprimate
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]