5,786 matches
-
picioarele patului: unul mare avea o perdea cenușie pe el și era ca o intrare, după perdea se vedea puțină lumină și știam că acolo este Maica Domnului. În tabloul de alături era o femeie îmbrăcată în negru, care se târa în genunchi spre Maica noastră și o ruga să mă ia. Măicuța s-a întors, a coborât puțin perdeaua, s-a uitat la mine și i-a răspuns femeii: -„Încă nu!” Stau și mă întreb de ce? Că n am vrut
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
14 august 1989. „La orele 23:10 am ajuns la Comloșul Mic, frontiera era la 500 de metri. Ne-am dat jos din mașină și ne-am trântit în șanț, unde am stat vreo două ore.... Am început să ne târâm, cu gențile după noi... înaintam târâș cu o viteză de melc. În fine am ajuns la frontieră. Însă frontira era prost plasată, o cale ferată era frontiera, pe un taluz înalt de 4-5 metri! Am trecut peste sârmele de lângă calea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
seamă, adesea nu știu să o protejeze și să o „conserve” pentru mai târziu. „- Cât de târziu?” Să zicem, la vârsta când copilul de ieri ajunge să se întrebe cine există cu adevărat: insul care se mișcă pe coaja pământului, târând după el cortegiul pestriț de suferințe și bucurii, ori umbra lui proiectată pe pânza ireală a tuturor fericirilor trăite întru spirit? „Se înțelege - își spune Profesorul - nu orice copil ajunge adult întrebător, răspunzător și, în final, responsabil. Sigur, numai acela
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se pierdu în marea de albastru și de cîntec mut, aidoma unei chemări de dincolo de lume... Nu scoase nimeni nici o vorbă mai multă vreme... Parcă pe toți i-ar fi legat pasărea aceea cu lanțuri nevăzute și i-ar fi tîrît după ea în uitare. Numai Bărzăunul întoarse la un moment dat ochi de pustiu spre Ilinca așteptînd un răspuns ori o chemare pentru a pluti măcar o singură clipă amîndoi în acea imensitate de ireal și straniu... dar o surprinse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Nu a întrebat-o cum o cheamă. A atins neîncrezător un zuluf cum nu mai văzuse până atunci și a chemat-o la el pe numele ei cel nou - Omalissan. În partea cealaltă a încăperii înalte, de piatră, Tariq o târa de plete pe cea mai frumoasă dintre cele cinci soții de seniori ascunse în fortăreața de la Úbeda, îi sfâșia hainele negre, îi înăbușea țipetele cu fâșii de postav transformate-n căluș. După o noapte plină de hohote în iatacul lui
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
chinezească. Ghemuiți unul într-altul, pe canapeaua din bibliotecă, urmăream cu degetul conturul albinei uriașe de pe ambalaj ascultând Aventurile lui Sherlock Holmes de pe disc. Mama venea să ne ia pe seară, încercănată și tăcută, în taiorul ei gri. Obosiți, ne târam până la troleibuz, povestindu-i despre dragul meu Watson și bzzzzzzzzzzz, albina, cum, iar v-a dat ciocolată? o s-o rog să nu vă mai dea. Ajungeam acasă târziu, ne dezbrăcam și mai scufundam câte-o flotă, în cadă. (Ce-i
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o dată înainte, și înc-o dată înapoi, și înc-o dată, și înc-o dată, potolind focul pe-un petec cît o spinare și rupînd ieșire lațului nemilos. Se îndreptă către vietatea căzută fără vlagă, la pămînt. Îi căută urechile, vrînd s-o tîrască prin portița salvatoare, dar, nu-și dădu seama de ce, în fumul dens nu reuși să i le dibuiască. O apucă cu colții de-o labă și-o scutură cu putere. Era ultima ei șansă. Dacă nu-și revenea în simțiri
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
cu acel i, irațional, radical din minus unu și din alte minusuri ale existenței? De ce, te întreb, oricare gest uman ar avea o explicație absolut rațională și la îndemâna deștepților ca tine? Dacă omul a ajuns să raționeze, după ce s-a târât prin toate încrengăturile și clasele de viețuitoare, orice mișcare, orice pas al său nu pot fi decât expresia unei atitudini raționate și raționabile? Ceea ce îl aseamănă cu piatra, apa, metalele, iarba și norii a fost în întregime decodat, explicat și
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
timp de treizeci de ani, cu care se potcovise peste noapte îl va auzi și va binevoi a discuta și lămuri neînțelegerea. Trânti de câteva ori ușile de la dulăpioarele din bucătărie, scăpă intenționat găleata de gunoi de la o înălțime apreciabilă, târî cele două scaune de care dispunea la fața locului dintr-un colț în altul al încăperii și începu să lălăie o melodie cât putea de tare. Și fals. Chestiune pe care o făcu cu multă ușurință, pentru simplul motiv că
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
la ce mă gândesc... La ce mă gândesc? Acum însă, gata, știu! Nu-mi explic de ce, dar de data aceasta Prealuminatul părea mai puțin luminat ca oricând. Să fi fost lumina difuză a amurgului? Ori poate coroana mătuită de atâta târât prin tranșee... — E oștirea pregătită? reluă împăratul cu ușoare infle xiuni de ciocârlie în glas, inflexiuni, în fond, atât de bine camuflate, că nici nu știu de unde mi s-a năzărit așa o comparație. — Pregătită, Luminăția Voastră, cum nu! — Ei
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
devenise mai degrabă un soi de luptă deghizată împotriva sistemului, a sărăciei, a nevoilor, a neamului și, până la urmă, a vieții, o viață care nu surâsese prea tare familiei Panait, în general, și lui Lache, în particular, și care se târa mofluză în pantofi greoi, duri și frustrant de mici, de-i venea lui Lache uneori să o ia tot oblu, pe câmpii, până unde o vedea cu ochii, departe, tot mai departe, spre orizont, încă un orizont, doar-doar o uita
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
Păi, sună, domne, la Salvare. Să vie să vadă ce are. Că dacă se trezește și scrie cine știe ce porcării despre teatrul nostru, ne-am dus pe copcă... Pompierul închide și-i face semn capului pleșuv să-l ajute să-l târască pe redactorul-șef până la canapeaua din hol. Redactorul-șef e greu, capul îi pocnește de fiecare treaptă, iar respirația îi este din ce în ce mai rară și mai scurtă. Din Salvare descind șoferul și o doctoriță cu stetoscop atârnat la gât. Îl consultă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
energie negativă când omul își pierde „uzul rațiunii”. Pentru a ne elibera de această povară a creierului se recomandă efortul de a gândi sănătos și cu inimă bună. Prostul are o calitate esențială: își dă ireproșabil în petic. Râma se târăște de colo, colo, neavând nici cap, nici picioare. Unii oameni se târăsc pe pământ ca râmele, deși au și cap și picioare. Ciocârlia cântă pentru sporul omului să crească spicul mare și bogat; „omul cântă” de obicei pentru buzunarul lui
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
de această povară a creierului se recomandă efortul de a gândi sănătos și cu inimă bună. Prostul are o calitate esențială: își dă ireproșabil în petic. Râma se târăște de colo, colo, neavând nici cap, nici picioare. Unii oameni se târăsc pe pământ ca râmele, deși au și cap și picioare. Ciocârlia cântă pentru sporul omului să crească spicul mare și bogat; „omul cântă” de obicei pentru buzunarul lui. Călători pe puntea vieții trebuie să avem grijă să ne păstrăm echilibrul
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
de mine. Eu nu sînt decît un instrument. Mama ar fi mîndră să mă vadă sacrificîndu-mă pe altarul politicii. Politica este o cur... PATROANA: ...vă! MINISTRUL: Este o cur... să cu obstacole. Cînd nu mai pot să le sar, mă tîrăsc pe sub ele. Mama ar fi fericită să mă vadă. Cînd eram mic era atît de bucuroasă cînd mă tîram prin casă. Mă arăta rîzînd șefului de post și îi șoptea " Uite la el ce ambițios este". JENI (patroanei): Cafeaua dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Politica este o cur... PATROANA: ...vă! MINISTRUL: Este o cur... să cu obstacole. Cînd nu mai pot să le sar, mă tîrăsc pe sub ele. Mama ar fi fericită să mă vadă. Cînd eram mic era atît de bucuroasă cînd mă tîram prin casă. Mă arăta rîzînd șefului de post și îi șoptea " Uite la el ce ambițios este". JENI (patroanei): Cafeaua dumneavoastră. MINISTRUL: Și a mea? JENI: A dumneavoastră nu este gata. Am dat prioritate musafirilor. MINISTRUL: Codoașa asta flocăită nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
PRINȚUL: Măcel? Se poate... iubirea pentru tine mă face să-l numesc dreptate. Cînd te privesc cu ochii holbați ai iubirii, pricep c-ai să mă poți trăda. PRINȚESA: Eu, prințe drag? PRINȚUL: Da, prea-frumoaso! Și ca să nu te văd tîrîtă în păcat, prefer să te sortesc, neprihănită, morții! (O spintecă și pe ea.) Zeul acesta Eros ar trebui să fie al dreptății. Ce limpede am început să judec de cînd mă aflu în puterea lui! Veniți, supuși ai mei, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
de răzbunare: (Le trage celor doi cîte una în cap, ei cad.) Dar nu-i destul ce v-am făcut anume / veți mai plăti chiar și pe ceea lume! (Apare o marionetă Drac, îi înhață pe cei doi și îi tîrăște afară, cîntînd deșănțat.) DRACUL-PĂPUȘĂ (cîntă): Ați făcut cum v-am zis / azi vă dau ce v-am promis. / (Muzică de fanfară, cortina cade peste scena păpușilor, Charles și Emma aplaudă, apol își întorc fotoliile cu fața la public; pe măsuța dintre ele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Cristian și i-a dat o palmă ca să-l trezească. L-a ridicat cu greu, i-a trecut mâna pe după umăr și s-au Îndepărtat Încet de scuarul din fața Casei Pionierilor. Cristian gemea și mergea greu, Vasile aproape că Îl târa. Nu avea să se mai Întâlnească a doua zi cu Ionela - și nimic altceva nu i-a trecut prin minte. Din când În când se opreau să Își tragă sufletul. Noaptea Îi Înghițea cu indiferență, fără să știe că peste
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ați auzit de profesori mutați la altă școală sau cu onoarea călcată în picioare pentru că “au îndrăznit” să “țină morală” unor eminențe native de teapa celor de mai sus, protejate de unii dintre părinți care, la rândul lor, s-au târât prin școală acumulând, nu definiții din științele predate, ci ura față de școală și profesor, ură cu care își “educă” acum odraslele? Datorită acestor atitudini condamnabile ale unor părinți și datorită permisivității exagerate acordate elevilor potrivit legislației în vigoare, în școala
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
s trezi și altcuiva, în alt decor. Am găsit. O ușă mică, pe care scrie prima întâlnire cu nebuna. Să văd cum reușesc să mă strecor, doar o pisică ar încăpea prin găurica asta. Mă pun pe burtă și mă târăsc în încăperea luminată slab. Am intrat. Mă ridic și-mi scutur puțin hainele. Sunt pe o stradă pustie, între blocuri. E noapte. Îl văd pe omul care mă interesează. Personajul meu principal. Îi fac cu mâna, dar el nu mă
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
pe fundul ăsta bombat și fără perso nalitate. Fundul nebunei devine singura entitate cu care relaționează real, cea care produce în creierul lui o fulgerare modestă. Cade cu fața pe spatele nebu nei și amândoi rămân nemișcați. Trece un minut, târând după el niște lanțuri grele, de oțel, de care stau legate câteva mii de ceasuri de buzunar, defecte. Ai terminat? Vocea nebunei s-a auzit destul de clar. Descopăr în vocea ei urme de dragoste pură. Devine deprimant. Mă așez pe
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
A ple cat. A scăpat. A fugit. E liber. Respiră. Poate să facă iar ce vrea și poate să existe în lumea lui. Eu rămân lângă nebună și mă strecor în memoria ei. Văd zile și văd nopți care trec, târând după ele mii de calendare uriașe, cu peisaje de sezon. Și în fiecare zi și în fiecare noapte, nebuna vrea ca el să știe că ea există și că e acolo. La îndemâna lui. La dispoziția lui. Mereu. La orice oră
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
bla bla și bla bla bla etcetera etcetera. Iar când nebuna închide tele fonul are impresia că a visat. Așteaptă să apară cineva și s-o ciupească. N-apare nimeni. N-o ciupește nimeni. Și apoi zilele încep să se târască. Și zilele se târăsc greu și târăsc după ele odgoane de vapor, de care stau legate paturi cu baldachin și calești cu cai verzi pe pereți. Nebuna așteaptă să se facă marți. Și fiecare gest al ei devine o mică
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
bla bla etcetera etcetera. Iar când nebuna închide tele fonul are impresia că a visat. Așteaptă să apară cineva și s-o ciupească. N-apare nimeni. N-o ciupește nimeni. Și apoi zilele încep să se târască. Și zilele se târăsc greu și târăsc după ele odgoane de vapor, de care stau legate paturi cu baldachin și calești cu cai verzi pe pereți. Nebuna așteaptă să se facă marți. Și fiecare gest al ei devine o mică religie numai de ea
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]