590 matches
-
tuturor târgoveților din Huși să nu scoată satele Episcopiei la lucru, podvoade, căratul fânului, a gheții, la teslărie și să nu dea cai de olac, ci numai să-și plătească cisla. De asemenea, Ștefăniță Lupu (1659-1661) cere dregătorilor hușeni și târgoveților, la 21 februarie 1661 (Iași) „să nu supere pe poslușnicii din satele Episcopiei Huși, să nu le intre în sat, nici să nu-i amestece cu târgul și să le întoarcă tot ce le-au luat”. O poruncă asemănătoare a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dat domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683), din Iași, la 25 mai 1658, iar la 13 ianuarie 1666, cerea să fie scutiți poslușnicii Episcopiei de numeroase obligații (dajde, zloți, lei, taleri, galbeni, orți și de celelalte angherii) „ce sunt pe târgoveți”. Numeroase documente consemnează încercările târgoveților de a include oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au avut loc multe procese de eliberare din șerbie, de răscumpărare de boieresc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1668-1672, 1678-1683), din Iași, la 25 mai 1658, iar la 13 ianuarie 1666, cerea să fie scutiți poslușnicii Episcopiei de numeroase obligații (dajde, zloți, lei, taleri, galbeni, orți și de celelalte angherii) „ce sunt pe târgoveți”. Numeroase documente consemnează încercările târgoveților de a include oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au avut loc multe procese de eliberare din șerbie, de răscumpărare de boieresc și de redobândire a libertăților
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Episcopiei de numeroase obligații (dajde, zloți, lei, taleri, galbeni, orți și de celelalte angherii) „ce sunt pe târgoveți”. Numeroase documente consemnează încercările târgoveților de a include oamenii Episcopiei la plata colectivă a dărilor. Poruncile domnești erau repetate și hotărâte, iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au avut loc multe procese de eliberare din șerbie, de răscumpărare de boieresc și de redobândire a libertăților și a pământurilor răpite de boieri și mănăstiri. După un proces de patru ani, pierdut de târgoveți în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iar târgoveții vor accepta situația defavorizată. Au avut loc multe procese de eliberare din șerbie, de răscumpărare de boieresc și de redobândire a libertăților și a pământurilor răpite de boieri și mănăstiri. După un proces de patru ani, pierdut de târgoveți în februarie 1612, aceștia au refuzat plata dărilor mari față de Episcopie, însă domnitorul i-a forțat să plătească. Poruncile domnești s-au înmulțit, ajungând uneori și la cinci pe an. Dumitrașco Cantacuzino (1673, 1674) întărea Episcopiei Huși printr-un uric
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1673, 1674) întărea Episcopiei Huși printr-un uric (vezi documentul din 31 martie 1674) stăpânirea asupra satului Broșteni cu o bucată de hotar, numită Ochiul, care ține de hotarul satului. Ca urmare a jalbei episcopului Sofronie, în care arăta că târgoveții hușeni le împresoară hotarul satului Plopeni și în urma mărturiei făcute de boierii hotarnici, același voievod întărea Episcopiei, la 22 aprilie 1674, stăpânirea asupra satului, luând zeciuială și din vii. Puternic favorizată de domnitorii din secolul al XVII-lea prin donații
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în posesia fostelor sate de ocol și a unor părți din hotarul târgului, dar și prin scutiri de dări, Episcopia a ajuns cea mai puternică instituție din Huși și una dintre cele mai puternice instituții eclezistice din Moldova, în pofida împotrivirii târgoveților. Părăsirea curților domnești, inclusiv a pe cea a Hușilor, de către domnitorii Moldovei, în favoarea unei capitale stabile, și destrămarea ocolului târgului au avut consecințe negative în evoluția orașului nostru în secolul al XVII-lea. Hușii aveau circa 1.400 de locuitori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1629-1630) poruncea lui Ionașcu Cehan, mare pitar, să „hotărnicească” dinspre târgul Huși moșia Broșteni, dăruită Episcopiei Huși de domnii dinainte și de Radu voievod (Radu Mihnea, 1616-1619, 1623-1626), ale cărui hotare, cu vii, mori și grădini au fost împresurate de târgoveți, iar sătenii, sărăciți, au fugit în alte locuri. La 31 decembrie 1629, domnul întărește lui Mitrofan, episcop de Huși, satul Broșteni, stabilind următoarele hotare: Lohan, Valea Popii, Crasna, casa lui Curite, Drislovăț, drumul lui Covrig, casa Robului, locul lui Drag
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Recea, Valea lui Ivan, Valea lui Dod, Movila Păscarilor, Coada Topilelor, Coada Lungului, Unghiul Stejarului, Pruteț, Drislavăț, Gura Văilor, Fântâna lui Jirăbie, Piscul lui Vrabie, râpa Voloseni, Valea lui Roatăș, hotarul Spăriați, hotarul Cârligați, locul lui Bivol. La scurt timp, târgoveții hușeni au împresurat hotarul satului Plopeni. Ca urmare a plângerii episcopului Ioan, la 27 august 1673, Ștefan Petriceicu întărea Episcopiei stăpânirea asupra satului, având aceleași hotare stabilite anterior, împuternicind-o a lua zeciuială și din vii. Din aceleași cauze, la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai târziu de Gh. Ghibănescu. Ion Gugiuman susținea ipoteza originii bulgărești a unei mari părți din populația adusă și, mai ales, venită, la Huși și în locurile învecinate. Un exemplu este elocvent în acest sens: în urma conflictului dintre Episcopie și târgoveți (în 1847 și 1868), „dritul de a avea mori de apă și grădini în întindere de optu fălci” a fost acordat Episcopiei, dar în fapt, bulgarii, care se ocupau cu legumicultura, pe moșia ei, au lucrat acest pământ. Autorul este
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o primă etapă de locuire, ei nu s-au asimilat localnicilor, trăind separat. Treptat, se constituie cartierul bulgarilor, aproape de centrul orașului, menționat în planul Episcopiei din 1771, realizat de dichiul Iorest Dan. Mențiunea din legenda planului orașului („mestecați poslușnici cu târgoveți”) subliniază stabilirea unor grupuri de bulgari pe locul vetrei târgului, la est și sud-est de Episcopie, pe teritoriul actualelor cartiere Corni, Broșteni, Plopeni, ceea ce arată asimilarea lor treptată. În afara grupurilor mici, se apreciază că venirea bulgarilor la nord și la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită „pre oameni și pre vătăman din satele sfintei Episcopie”. Prin zapisul din 18 aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633, domnitorul Moise Movilă (1630-1631, 1633-1634) a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai important, căci altfel [totul] este imposibil”. A trecut apoi Prutul, împreună cu garda imperială, cu două divizii de infanterie și cu artileria mare de câmp. La 23 iunie, Petru I a sosit la Iași, fiind întâmpinat de mitropolit, boieri și târgoveți. Ion Neculce, martor ocular, scria despre acest eveniment: „Și de acolo au trecut Prutul și au venit marele Petru, împărat al Moscului, drept în târgul Iașului, împreună cu împărăteasa lui, în curțile domnești. Iară caimacamii, împreună cu alți boieri și orășeni bătrâni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
le percepe dări în produse sau în muncă. O altă modalitate de a proteja interesele Episcopiei și de a-i întări averea a constituit-o daniile de sate din ocolul Hușilor, prin care se micșora suprafața acestuia, de care beneficiaseră târgoveții. De exemplu, domnitorul Moise Movilă (1630-1631) semna în anul 1630 uricul prin care dăruia Episcopiei satul Broșteni, care mai înainte fusese „ascultător” de același ocol, indicându-i și hotarele. Moșia Broșteni avea nu numai prețioasele vii, ci și mori și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au început să dăruiască părți din hotarul târgului, mai puțin persoanelor particulare și mai mult Episcopiei. Astfel, în 1663, Racoviță Cehan, mare logofăt, primea o bucată din hotarul târgului Huși, aleasă de Constantin logofăt al doilea, împreună cu șoltuzul și cu târgoveții, pe care a alipit-o satului său, Pogonești. Vechea proprietate domnească din zona Huși a trecut, treptat, în stăpânirea Episcopiei de Huși, care a devenit în numai un secol una dintre cele mai influente instituții ecleziastice din Moldova. În cursul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fructiferi erau în număr mare și de diferite soiuri. În județ se folosea piatra pentru construcții, pentru șosele și pentru var. Alte produse erau mătasea, ceara, mierea, păsări, ouă, brânzeturi și unt, vânat, specii de vegetale medicamentoase, hameiul etc. Majoritatea târgoveților se angajau în special la treier. După 1842, în Huși au fost puse în funcțiune primele mașini de treierat. Cultura viței-de-vie. Întinsa podgorie hușeană era renumită, potrivit informațiilor documentare, încă din secolul al XVI-lea. Numeroase acte hușene, din secolul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era renumită, potrivit informațiilor documentare, încă din secolul al XVI-lea. Numeroase acte hușene, din secolul al XVII-lea mai ales, consemnează vânzări și cumpărări de vii și întinse proprietăți viticole în jurul târgului. Viile domnești, prin danii, și cele ale târgoveților, prin vânzări, ajung în mare parte în posesia Episcopiei și a boierilor. Se constată, tradițional și documentar, că cele mai vechi vii hușene se găseau pe Dric, pe dealul și pe platoul de dincolo de pârâul Turbata, la nord-est de Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
joia, cu o mare afluență de oameni. Prin jalba obștei târgului Huși adresată domniei la 2 august 1851, se solicita schimbarea zilei de iarmaroc, în ziua de 14 septembrie, de Ziua Crucii, pe platoul numit Dric, în afara orașului, pe imașul târgoveților, „pentru a putea înflori negoțul”. Prin cererea din 28 august 1861, Mihail Kogălniceanu s-a adresat Ministerului de Finanțe, solicitând aprobare pentru înființarea târgușorului Drânceni pe moșia Râpile, ocolul Podoleni, din ținutul Fălciu, cu „zile de târg în fiecare duminică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de neguțătoria cu roadele pe care le dobândesc de pe pământurile lor”. Dimitrie Cantemir remarca faptul că „aceasta este pricina cea mai de seamă de nu se poate afla decât rareori un târgoveț moldovean bogat și în țara noastră. Căci neguțătorii străini, turci, evrei, armeni și greci, pe care noi avem obicei de-i numim gelepi, au apucat în mână din pricina trândăviei (!) alor noștri, toată neguțetoria Moldovei”. Alte documente menționează stabilirea unor evrei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dinlăuntru (11 noiembrie 1848), Lascăr Catargiu, „unde s-au pus de isprăvnicie un slujitor spre a nu eși din cuprinsul hotarător moșii”. Acțiunile de supraveghere și de urmărire a revoluționarilor din Moldova și Valahia au durat până la sfârșitul anului 1849. Târgoveții hușeni. În prima jumătate a secolului al XVII-lea (circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un slujitor spre a nu eși din cuprinsul hotarător moșii”. Acțiunile de supraveghere și de urmărire a revoluționarilor din Moldova și Valahia au durat până la sfârșitul anului 1849. Târgoveții hușeni. În prima jumătate a secolului al XVII-lea (circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
În prima jumătate a secolului al XVII-lea (circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La Huși, o stare tensionată exista între locuitori și Episcopie, ce devenise între timp proprietară de moșii în jurul orașului, deoarece birurile percepute (în bani, sau, în produse, de exemplu, dijma în vin, în stupi și în porumb) erau în creștere. Târgoveții au făcut numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numeroase jalbe către domnie. La una dintre acestea, orășenii îl reclamau pe episcopul Iacov, care "îi supără făr-dreptate", luându-le dijme sporite pe dughenile închiriate și pe produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de încordare și de revoltă se înregistra la Huși în 1824, când unii locuitori erau acuzați că „întărîtau obștea târgoveților de a nu recunoaște episcopiei drepturile acordate ei asupra târgului”. Abia în 1834
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
produse. Domnitorul Alexandru Ioan Mavrocordat a răspuns la 2 aprilie 1785, reglementând obligațiile târgoveților față de Episcopie după vechile prevederi. O atmosferă de încordare și de revoltă se înregistra la Huși în 1824, când unii locuitori erau acuzați că „întărîtau obștea târgoveților de a nu recunoaște episcopiei drepturile acordate ei asupra târgului”. Abia în 1834 s-a pus capăt acestei situații, dar Episcopia va exercita o mare influență asupra orașului până în 1858. Un centru de frământări și răzvrătiri, care a durat din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]