469 matches
-
romano-catolici (28,08%). Pentru 5,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podoleni a județului Fălciu și era formată dintr-un sat și un târgușor, ambele denumite "Răducăneni"; târgușorul data din 1830, iar satul se înființase la 1806 pe pământurile hatmanului Răducanu Roset, de la care și-a luat numele. Existau în comună o biserică datând din 1826 și o școală. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai
Comuna Răducăneni, Iași () [Corola-website/Science/301303_a_302632]
-
nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei trecea limita între județele Iași și Vaslui, satele ce existau la acea vreme făcând parte din comuna Tângujei din plasa Fundurile, județul Vaslui, în vreme ce târgușorul Țibana făcea parte din comuna Mironeasa. Comuna s-a format în 1931, în cadrul județului Vaslui, cu satele Domnița, Moara lui Ciornei, Pănoasa, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Secături și Țibana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea
Comuna Țibana, Iași () [Corola-website/Science/301315_a_302644]
-
de copii (dintre care 44 fete), și o biserică, construită în 1891. Locuitorii se ocupau cu agricultura, desfăcându-și produsele la Ploiești. Celelalte localități făceau parte din comune și plăși diferite. Astfel, Moara Nouă făcea parte din comuna Ploieștiori (plasa Târgușorul), iar satul Corlătești era reședința unei comune din plasa Crivina, comună ce avea 431 de locuitori și o biserică datând din 1792. În perioada interbelică, s-a regăsit în plasa Ploiești a județului Prahova. În 1925, comuna Berceni fusese desființată
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Benești, Cârlogani, Chirculești, Gorunești, Irimești, Otetelișu, Preoțești și Satu Poieni. Comună până în anul 2002, în esență un vechi târgușor bine dezvoltat social și economic de-a lungul timpului, favorizată și de așezarea sa la răscrucea drumurilor ancestrale ce leagă Craiova (44km) de Râmnicu Vâlcea (86 km), Horezu (80 km) de Drăgășani (52 km), este prin Legea nr. 353 din
Bălcești () [Corola-website/Science/300532_a_301861]
-
Cârligi și Onișcani. Comuna Cârligi avea în compunere satele Cârligi și Ruptura, cu 1799 de locuitori ce trăiau în 392 de case, două biserici și o școală mixtă cu 13 elevi (dintre care 3 fete). Comuna Onișcani era formată din târgușorul Onișcani și satele Aldești, Boanța, Cornești, Hărlești, Onișcani și Șerbănești, având în total 911 locuitori. Anuarul Socec consemnează cele trei comune în aceeași plasă, fiind organizate astfel: comuna Galbeni, cu satele Buciumenii-Precistei și Galbeni și cătunele Cotu Grosului și Filipești
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
58,5%), cu o minoritate de romano-catolici (36,59%). Pentru 4,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Parincea era reședința plășii Șiretul de Jos a județului Bacău și era formată din târgușorul Parincea și satul Parincea cu 942 de locuitori. În comuna existau o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 18 fete) și două biserici (ambele în satul Parincea), iar principalul proprietar de terenuri era Caton G. Lecca. La acea
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
apă și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ. Comuna Mândrișca avea 847, locuitori iar comuna Valea Seacă 2000. În 1925 comuna Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seacă au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comuna Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
Valea Seacă au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comuna Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seacă, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seacă a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seacă. Bisericile parohiale: De vecinătate:
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
Prima dată Diosigul a fost menționat în înregistrările din 1278 (Gyozik), în legătură cu primii ei proprietari (familia Dorog din neamul Gutkeled) și în legătură cu mănăstirea Sfântul Egidiu. Localitatea era cunoscută ca și centru de proprietate împreună cu Săcuieni; astfel a devenit devreme un târgușor (și din cauza podgoriei sale care era celebră chiar din secolul XVI). Așezarea a primit numele de Bihar-Diószeg în 1910 ( denumirile mai vechi fiind Diószeg, Ér-Diószeg și Mező-Diószeg ). Denumirea română Diosig, există din anul 1925. Diosig a devenit proprietatea lui Gavrilaș
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
considerată ca una dintre cele 15 cetăți ale Țării Bârsei. Șercaia este menționată pentru prima dată într-un document emis de Papa Grigore al IX-lea, în 1235, cu numele de „Sarcam”. În 1372, comuna e menționată ca „oppidum Scherkkegen” (târgușorul Șercaia). Printr-un document din 10 iunie 1417, Mircea cel Bătrân a dăruit satul Șercaia familiilor Borcea și Călian din Vad, cu specificarea unor părți de hotar a căror toponimie se menține și astăzi. În 1429, localitatea e menționată ca
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
chinezesc este cea mai consumată. "Ceai chinezesc": "Ceai indian": "Amestecuri de ceai negru": "Ceaiuri aromatizate": Ceaiul pu-erh Acest tip de ceai este făcut dintr-un soi vechi de "Camellia sinensis" cu frunză mare (de dimensiunea unei palme). Denumirea provine de la târgușorul Pu-erh din provincia Yunnan, unde comerțul cu acest fel de ceai înflorea în vremea dinastiei Tang (618 - 907). Este singurul tip de ceai care se îmbunătățește pe masura ce se învechește; de fapt, un ceai pu-erh de bună calitate se obține printr-
Ceai () [Corola-website/Science/297768_a_299097]
-
a rușilor. În afară de aceste naționalități pe teritoriul orașului mai locuiau și ucraineni, polonezi și nemți. În 1861 în Edineț este deschisă prima școală. În 1867 este deschisă o școală cu patru clase pentru fete. În 1852 Edinețul este pomenit drept târgușor. În 1859 aici se deschide o școală, în 1861 - o școală parohială bisericească, iar peste un an - un punct de găzduire peste noapte. Din 1885 târgușorul Edineț se dezvoltă destul de furtunos pentru acele timpuri. Un rol important în dezvoltarea orașului
Edineț () [Corola-website/Science/297799_a_299128]
-
deschisă o școală cu patru clase pentru fete. În 1852 Edinețul este pomenit drept târgușor. În 1859 aici se deschide o școală, în 1861 - o școală parohială bisericească, iar peste un an - un punct de găzduire peste noapte. Din 1885 târgușorul Edineț se dezvoltă destul de furtunos pentru acele timpuri. Un rol important în dezvoltarea orașului o are și așezarea geografică a Edinețului. Prin Edineț treceau două magistrale centrale - spre Lipcani și Bălți. Loibman Șmil a construit clădirea muzeului și a filialei
Edineț () [Corola-website/Science/297799_a_299128]
-
În timpul șederii în Occident, Jabotinski a făcut studii juridice la Berna, și apoi la Roma. În primul său drum spre Elveția, Jabotinski a parcurs teritoriile Galiției și Ungariei, unde a intrat pentru prima dată în contact cu lumea și mizeriile târgușoarelor, cartierelor și ghetourilor evreiești. Ajuns la Berna, s-a antrenat în viața mișcărilor studențești, în rândul cărora a cunoscut și numeroși studenți evrei. Mulți din colegi erau câștigați de ideile marxismului sau socialismului. O minoritate din rândul studenților evrei se
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
atunci când aveau în mână ordinul de evacuare pe calea aerului". Un epilog în care Securitatea nu a mai încăput În 24 august 1944 a fost numit la comanda Corpului 6 armată, pe care l-a condus în cursul luptelor de la Târgușorul Nou de lângă Ploiești, în bătăliile din podișul transilvan, pe Târnava Mică și pe Mureș, până la 29 septembrie 1944. S-a remarcat din nou, fiind apreciat de generalul Gheorghe Avramescu, comandantul Armatei 4: Dă dovadă de calm și prevedere și nu
Nicolae Tătăranu () [Corola-website/Science/307501_a_308830]
-
soldați austrieci și moldoveni. Domnul a construit acolo și un foișor (cerdac) de piatră. Movila pe care a fost ridicat Cerdacul lui Ferentz - în locul numit "La Părasca" - și crucea cu inscripția se pot vedea și astăzi lângă șoseaua care străbate târgușorul Nicolina . Într-un document dat de către domnul Mihai Racoviță la 10 ianuarie 1717 pentru a se acorda scutiri de dări Mănăstirii Cetățuia se notează că: Frință căpitanul au venit cu nemții și cu cătane ca să ne ia pe noi, precum
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
biserica și casele parohiale. Față de celelalte confesiuni minoritare, cărora de asemenea li s-au acordat terenuri, armenii au obținut o suprafață mai mare, datorită numărului lor mai mare și chiar vechimii lor, deoarece în 1666, cînd Chișinăul era doar un tîrgușor, o bună parte a populație era alcătuită din armeni. Arhiepiscopia armeană din Basarabia a mai fost înzestrată cu proprietăți speciale, cum ar fi cele din Cetatea Albă și Ismail, precum și cu o moșie pe malul Nistrului, unde a obținut și
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
fruntea sus, cu rugăciunea Tatăl nostru sau Shema Israel pe buzele sale." Povestea unui om care a devenit un număr, care a devenit om" „Într-o zi, după eliberarea mea, m-am plimbat pe câmpia înflorită, mult, mult de tot, înspre târgușorul cel mai apropiat de lagăr. Ciocârliile se avântau spre cer și le ascultam trilurile vesele. Nu era țipenie de om cât vedeai cu ochii. Nu era nimic altceva decât pământul și cerul nesfârșit și bucuria ciocârliilor și nemărginirea spațiului. M-
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
Aliya” - „urcare”) în Palestina sau Țara Israelului și să reînvie uzul curent al limbii ebraice strămoșești. Membrii asociației și-au luat obligația de a vorbi între ei numai în ebraică și au promovat învățarea acestei limbi de către tinerii conaționali din târgușor. Din copilărie Ben Gurion a fost câștigat de trei pasiuni nemărginite: cea pentru cărțile Bibliei evreiești, pentru limba ebraică și pentru Țara Israelului. În anul 1904 David Grün s-a mutat la Varșovia, unde și-a câștigat pâinea din predarea
David Ben Gurion () [Corola-website/Science/304395_a_305724]
-
un deceniu mai târziu numărul armenilor scăzuse la 1.710. Începând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, numărul armenilor s-a micșorat vertiginos. De asemenea, și comunitatea armenilor din oraș a scăzut numeric. În 1890, Dimitrie Dan afirma că în târgușorul Gura Humorului mai locuiau doar 10-15 familii de armeni. Deoarece comunitatea din oraș era redusă numeric, această biserică era administrată de Parohia armeano-ortodoxă din Suceava, iar unul dintre preoții armeni din Suceava se deplasa aici de cinci ori pe an
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună Valea Seaca; iar comună Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seaca au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comună Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Valea Seaca au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comună Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seaca, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seaca a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seaca. Comună este traversata pe axa
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
al XIX-lea, proprietara moșiei Baia era boieroaica Luxița Paladi, care stăpânea și moșiile vecine Tâmpesti și Horodniceni. Această boieroaică era fiica hatmanului Constantinică Bogdan Paladi, care a murit de holeră în 1831, lăsând o avere considerabilă: 14 moșii și târgușoarele Ștefănești și Podu Iloaiei, unde funcționau 40 de crâșme. Luxița Paladi s-a căsătorit mai întâi cu logofătul Nicolae Cantacuzino-Pașcnu, de care s-a despărțit, și apoi cu Don Emanuel Acunia, marchiz de Bedmar, grande al Spaniei, senator și membru
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Târgușor este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Mireasa și Târgușor (reședința). Numele comunei este dat de numele celui mai mare dintre localitățile componente și provine din limba tătară. În trecut a fost un sat tătăresc numit
Comuna Târgușor, Constanța () [Corola-website/Science/310379_a_311708]
-
Târgușor este o comună în județul Constanța, Dobrogea, România, formată din satele Mireasa și Târgușor (reședința). Numele comunei este dat de numele celui mai mare dintre localitățile componente și provine din limba tătară. În trecut a fost un sat tătăresc numit Pazarlî sau Pazarlîk însemnând "Târgul" sau "Satul cu târg". Martin Gruneweg din Danzig, azi
Comuna Târgușor, Constanța () [Corola-website/Science/310379_a_311708]