477 matches
-
îndată, Voi oferi, în gară, flori... Mi-e dor de viața de student Și de Copou-n seri cu stele, De anii de adolescent, De Iașul tinereții mele... Mi-aduc aminte și ador, Nopțile albe din Codrescu, Din Pușkin și din Târgușor Și “urmele” lui Eminescu... M-aș bucura să întâlnesc Profesori, lectori și colegi, Să stau și să le povestesc Destinul vieții, nopți întregi... Să regretăm că timpul trece Și-n noaptea cea de catifea, Să coborâm la Bolta Rece, Să
IA?UL TINERE?II MELE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83804_a_85129]
-
1759. “De vreme ce sfânta mănăstire Galata este închinată la Sfântul Mormânt,... au avut milă și de la alți luminați domni, carii au fost înainte de noi a lua mortasipie (taxă pe vinderea vitelor) di la toate iarmaroacile câte să facu piste an la Târgușor, în șes, (Târgușorul Nicolinei)”. Mai departe, vodă spune “ca di la aceste iarmaroaci câte să fac piste an la Târgușor, în șesu, Mănăstirea Galata să ia mila ce are, după cum scriu hrisoavele luminaților domni și a domnii mele cari am
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstire Galata este închinată la Sfântul Mormânt,... au avut milă și de la alți luminați domni, carii au fost înainte de noi a lua mortasipie (taxă pe vinderea vitelor) di la toate iarmaroacile câte să facu piste an la Târgușor, în șes, (Târgușorul Nicolinei)”. Mai departe, vodă spune “ca di la aceste iarmaroaci câte să fac piste an la Târgușor, în șesu, Mănăstirea Galata să ia mila ce are, după cum scriu hrisoavele luminaților domni și a domnii mele cari am înnoit”... ― Se înțelege
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fost înainte de noi a lua mortasipie (taxă pe vinderea vitelor) di la toate iarmaroacile câte să facu piste an la Târgușor, în șes, (Târgușorul Nicolinei)”. Mai departe, vodă spune “ca di la aceste iarmaroaci câte să fac piste an la Târgușor, în șesu, Mănăstirea Galata să ia mila ce are, după cum scriu hrisoavele luminaților domni și a domnii mele cari am înnoit”... ― Se înțelege că și acești bani, pe lângă cei adunați din vânzarea produselor mănăstirii - care aveau averi nemăsurate - ajungeau în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
roata infamiei. Marionete, agenți vopsiți în culori naționale, ne atacă furibund și ne vor pieirea, negând adevărul, inclusiv memoria morților noștri și istoria Neamului nostru creștin. El a îndurat „pelerinajul” multor închisori, una mai crâncenă decât alta: Deva, Alba Iulia, Târgușor, Gherla, apoi închisoarea Aiud, temnița marilor pătimiri românești ca și temnița Pitești, decimarea studențimii legionare. La Aiud a fost decimată Căpetenia Oștirii Române, care a purtat drapelul gloriei românești peste depărtări de margine răsăriteană până la râul Volga, apoi în apus
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
nu-i mai calce pragul în vecii vecilor. Ce-i drept, Rarița a mai venit la Iași, dar de la casa familiei Boldescu nu a mai coborât în oraș. Casa era mai sus de Crucea lui Ferenț, pe acea parte în Târgușorul Nicolina. Casa Boldescu era o casă lungă cu o streașină de aproximativ doi metri și cu cerdac. Prăvălia și brutăria evreului Lupu se aflau pe strada Cucu, la numărul 21. Cu cinci hectare de pământ, Oacheș, vara, mergea la prășit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ales că era și harnică. Pe timpul verii oamenii din sat mergeau la muncă la Iași, unde mergea și Ioana alături de ei. Într-o zi a început o ploaie măruntă și deasă pe când se afla la prășit la un chiabur în târgușorul de la Nicolina, al Iașilor. Oamenii au rămas să doarmă peste noapte într-un grajd cu mai multe persoane, bărbați și femei, printre care se afla și un flăcău, pe nume Toader Lupu, care, de cum a văzut-o pe Ioana, i-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vale: -Ce zici tu? Aista habar nu are ce și cum devine treaba cu biserica asta. Ei uite că n-ai brodito, vere. Află că biserica a fost zidită între anii 1795-1806, cu osteneala ieromonahului Vartolomeu și a credincioșilor din Târgușorul Nicolinei și că înaintea ei a existat o biserică din lemn înconjurată cu zid. Din pisania bisericii aflăm că la zidirea ei s-au folosit și materiale provenite de la biserica Galata din Vale. Până prin 1813, aici a fost mănăstire de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Caii mai buni îi înhămă la furgon și, împreună cu oamenii rămași merse spre podul de peste Prut. Trecând pe lângă satele de baștină, câțiva soldați, în ciuda așteptărilor și-a celor declarate mai înainte, dispărură cu cai cu tot. La intrarea în târgușorul Hâncești, un cerșetor, pungaș după înfățișare, obraznic și inoportun i se postă în față, obligându-l să oprească: - Domnu’ ofițer, n-aveți ceva de vânzare? La schimb, vă pot oferi țigări. El era ostenit nu doar fizic, fusese nevoit să
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
clinica noastră dă un concurs. Acest individ Însă a fost impus de secretarul de partid, sub motiv că cei de sus - din Minister, am vrut să spun - cer să-l ajutăm. Scopul? Să Înființeze o secție de chirurgie În nu știu care târgușor... Cu alte cuvinte, este un intrus... Așa că Înclin să-ți dau dreptate. Îmi Închipui că și eu sunt În atenția acestor nemernici. ― Ce este de făcut, domnule profesor? Cum Îi ținem departe de noi pe aparținătorii celui operat? De fapt
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Iuga ascultă pînă-și isprăvi povestea. Afla cel puțin începutul tulburării. De la Isbășescu avea să afle restul. De altminteri vestea uciderii lui Miron Iuga de la Isbășescu a aflat-o lumea. De ieri, de pe la ora zece, când a sosit, îmbrăcat țărănește, în târgușorul Costești, a fost eroul zilei. A trebuit să istorisească cel puțin de douăzeci de ori tuturor domnilor din Costești ororile petrecute la Amara. Administratorul plasei a telefonat știrea imediat oficial prefecturii, îngrozind pe demisionarul Boerescu, de la care a cunoscut-o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
S.A. 221. ROMCON - S.A. DEJ 222. ZOOFRUCT BACIU - S.A. Județul Constanța 223. ADCERVIL - S.A. ADAMCLISI 224. AGILOQ - S.A. AGIGEA 225. AGRIAS - S.A. CASTELU 226. AGRO HOLDING - S.A. OVIDIU 227. AGROIND TOUR - S.A. CONSTANȚA 228. AGROPIT - S.A. PIETRENI 229. AGROVICERT - S.A. TÂRGUȘOR 230. BALCAN - S.A. NICOLAE BĂLCESCU 231. BANCOT - S.A. BĂNEASA 232. CARSOR - S.A. HÂRȘOVA 233. CELACOB - S.A. COBADIN 234. CELLAM - S.A. AMZACEA 235. CERES - S.A. MANGALIA 236. CERES - S.A. MIHAIL KOGĂLNICEANU 237. CERLIN - S.A. COGEALAC 238. CEZOTOR - S.A. TORTOMANU 239. CILACER
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
S.A. 221. ROMCON - S.A. DEJ 222. ZOOFRUCT BACIU - S.A. Județul Constanța 223. ADCERVIL - S.A. ADAMCLISI 224. AGILOQ - S.A. AGIGEA 225. AGRIAS - S.A. CASTELU 226. AGRO HOLDING - S.A. OVIDIU 227. AGROIND TOUR - S.A. CONSTANȚA 228. AGROPIT - S.A. PIETRENI 229. AGROVICERT - S.A. TÂRGUȘOR 230. BALCAN - S.A. NICOLAE BĂLCESCU 231. BANCOT - S.A. BĂNEASA 232. CARSOR - S.A. HÂRȘOVA 233. CELACOB - S.A. COBADIN 234. CELLAM - S.A. AMZACEA 235. CERES - S.A. MANGALIA 236. CERES - S.A. MIHAIL KOGĂLNICEANU 237. CERLIN - S.A. COGEALAC 238. CEZOTOR - S.A. TORTOMANU 239. CILACER
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
propriu. Existența unui centru stabil al puterii avare în aceste regiuni, care implica prezența unor cete militare, nu este confirmată de izvoare istorice (literare) și descoperirile arheologice. Se cunoaște un singur mormânt de călăreț (războinic) avar în Muntenia, descoperit la Târgușor (jud. Prahova), care datează de la sfârșitul secolului al VII-lea, dar nu este sigur că ar fi avar. Putem presupune că după expediția eșuată asupra Constantinopolului, din anul 626, până și autoritatea nominală avară asupra Munteniei (nordului Dunării) a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru noii stăpâni, germanii (goții), o sursă prețioasă de venit și, de fapt, ea n-a muncit mai din greu pentru ei decât odinioară pentru căpeteniile romane... Aceștia nu aveau interes să se lipsească nici de meșteșugari care, așezați în târgușoare și mai ales în orașe, știau să prelucreze foarte bine bronzul, fierul, aurul și argintul."20 Rândurile acestea se referă la Alsacia romană, după plecarea legiunilor și instalarea germanilor pe malul drept al Rinului, dar istoricul român consideră că, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un brutar de treapta întâia, trei de treapta a doua, șase de treapta a treia și 112 calfe. La jumătatea veacului trecut, în orașul Iași funcționau, în mod legal, nu mai puțin de 14 brutării, în afară de alte câteva clandestine. Fiecare târgușor, cât de mic ar fi fost el, își avea brutarul lui. În anii 1860-1862, funcționau în orașele și târgurile Moldovei circa 134 brutării. Raportând numărul brutăriilor la numărul pitarilor, rezultă că marea majoritate a acestor brutării erau mici ateliere, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
atelier în 1862, producând anual 6.000 ocă aluat, folosind ca materie primă făina și grișul. Făina și-o procura „de pe la morarii din Iași”. El scotea 15 soiuri de aluaturi. Un grup numeros îl formau meșteșugarii care prelucrau carnea. Fiecare târgușor avea cel puțin un casap (măcelar). Orașele mai mari aveau mai multe măcelării, în care lucrau câteva zeci de măcelari (Iași - 69 măcelari, Botoșani - 37, Galați - aproximativ 30 etc.). Fiind vorba de meșteșug, nu interesează atât măcelarii, cât oamenii specializați
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în câteva decenii și ceea ce-i mai important, structura socială a orașelor suferă prefaceri vizibile în sensul că un număr sporit de orășeni se rup parțial și, într-o oarecare măsură, chiar total de agricultură, practicând îndeletniciri specific orășenești [...]. Vechile târgușoare își schimbă caracterul medieval de reședință a unei autorități; ele devin centre de schimb de însemnătate locală. Cele mai multe dintre orașe sunt centre de schimb de importanță regională, iar unele (Iași, Galați) de importanță națională. Locuitorii ocolului Cârligătura (Iași) arătau la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caracteristicile esențiale ale modului de producție feudal, în principala ramură economică - agricultura - dominau relații de producție feudale, puterea politică și în mare parte cea economică se aflau în mâna marilor proprietari funciari, suzeranitatea turcească nu fusese înlăturată. Marea majoritate a târgușoarelor și multe din capitalele de ținut (Dorohoi, Vaslui, Fălciu, Romanul până la mijlocul secolului al XIX-lea) erau proprietăți particulare, boierești și mănăstirești. Locuitorii lor aveau obligații feudale. Dreptul de a vinde bunurile de primă necesitate era monopol al proprietarilor. Chiar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ș tiințe economice de la Universitatea din Paris care „cu începere de azi se numără printre colaboratorii revistei”; că „pictorul S toica s‐ a stabilit în vara aceasta pentru studii prin părțile noastre” și ”și‐a improvizat un mic atelier în târgușorul Murgeni (Tutova)”; că „Țara de jos”, revistă de cultură și literatură din București apare în ultimul număr reorganizată „având în comitetul de conducere pe amicul și colaboratorul nostru dl. Sterian Dumbravă, cunoscutul publicist și avocat, secretarul Ligei Culturale, un element
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care, atunci când își va face apariția, îmi va fixa locul printre cei care vor fi suferit pentru o idee; el va spune: "Martirajul îndurat de către acest scriitor poate fi descris astfel: a suferit pentru că a fost un geniu într-un târgușor"38. În spațiul românesc, intelectualul provinciei se autopercepea însă în termeni mai concreți, în ipostaza de scriitor regional. C. D. Fortunescu propunea un portret într-un articol pe marginea revistelor de provincie: [...] dacă e într-adevăr un intelectual, iar nu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o adică nici un deget, temându-se și tremurând de „furia poporului”. Nu e de mirare că ia zgomotul unui zaiafet de Lăsata Secului drept o zaveră. O scrisoare pierdută (1884) rămâne capodopera dramaturgiei românești. Acțiunea piesei se desfășoară într-un târgușor de munte, în preajma noilor alegeri necesitate de revizuirea Constituției, revizuire propusă de guvernul liberal. Strașnică ocazie pentru C. de a lua în cătare, punând exploziv în sarcasme, parșivul mecanism electoral, cu manevrele lui neloiale, cu intrigi, șantaje, mistificări. E o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
spitalul de copii Dr. Clunet), șoseaua Bucium nr. 37: 4,37 ha 8. Schitul Mănăstirea Bucium, cartier Bucium: 3,37 ha 9. Grădina Zoologică Bucium, șoseaua Bucium: 3 ha 10. Institutul Agronomic, Aleea Sadoveanu: 2,0 ha 11. Complexul Studențesc Târgușor Copou, Târgușor Copou: 2,0 ha 12. Observator astronomic, Aleea Mihail Sadoveanu: 1,47 ha 13. Palatul Culturii, strada Palat nr. 1: 1,0 ha 14. RAJAC Iași, str. Costăchescu nr. 6: 1,0 ha 15. Complex studențesc „Titu Maiorescu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
copii Dr. Clunet), șoseaua Bucium nr. 37: 4,37 ha 8. Schitul Mănăstirea Bucium, cartier Bucium: 3,37 ha 9. Grădina Zoologică Bucium, șoseaua Bucium: 3 ha 10. Institutul Agronomic, Aleea Sadoveanu: 2,0 ha 11. Complexul Studențesc Târgușor Copou, Târgușor Copou: 2,0 ha 12. Observator astronomic, Aleea Mihail Sadoveanu: 1,47 ha 13. Palatul Culturii, strada Palat nr. 1: 1,0 ha 14. RAJAC Iași, str. Costăchescu nr. 6: 1,0 ha 15. Complex studențesc „Titu Maiorescu” (vechea grădină
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu pricina vizau insuficienta capacitate de transfigurare a documentului biografic fapt ce ar fi determinat insuccesul cărții, judecată tendențios, în trena sămănătorismului și a literaturii de atmosferă, aducând totodată nefericitului erou lovinescian un serios prejudiciu de imagine printre locuitorii patriarhalului târgușor moldovenesc. Într-adevăr, situându-se imediat în vecinătatea memoriilor (și cronologic, și estetic), (auto)biografia lui Bizu era sortită să eșueze atât ca narațiune mimetic-realistă (mistificarea e vădită), cât și ca operă de ficțiune stricto sensu ("romanțarea" nu reușește decât
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]