693 matches
-
sa". Evocă chipul mamei sale, femeie harnică și pricepută care voia să-l vadă pe Nică ajuns popă. Din întâmplările sale, reiese, în mod indirect, firea neastâmpărată, vioiciunea, istețimea, bun cunoscător al firii umane (plănuiește cum să fure cireșele), diplomat (tăinuiește pozna), sensibil, învață din pățanie că "Dumnezeu n-ajută celui care umblă cu furtișag" și-i era rușine să dea ochii cu alți copii. Cuprins de o lene proverbială, Nică recunoaște că era "slăvit de leneș", dar inventiv când vrea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mărturisește că și-a sacrificat studiile și cariera, numai pentru a fi alături de ea. Ioana îl tratează cu disprețul ei aristocratic, îl consideră un ratat, dar este impresionată de forța iubirii, auzind de sinucidere și alte sacrificii. Acceptă relația, o tăinuiește o săptămână, după care îl constrânge pe Andrei să mărturisească adevărul, tatălui său. Când îl surprinde pe Andrei sărutând-o pe Elena, Ioana revine la condiția ei de artistocrată, la dispreț, vede în bărbatul pe care îl iubea "un suflet
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
că și își reconfirmă promisiunile. Un boier, de teama dez o noa rei, ascunde cu grijă atât rușinea adusă, cât și greșit din flori. Nu mai neînțelegerile intervenite și un proces de divorț scot la lumină vechi le pro bleme tăinui te cu grijă, dar care i-au mă ci nat ani și ani de zile pe soți. Cantemir con semnea ză diferențe le care există întrecele două gru puri ale societății. Un boier își su pra veghea ză mult mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de-a lungul a zece ani, de flo ra rea iniția lă nu este uitată și de fiecare dată este re amin ti tă. Dacă în să comportamentul bo ie roai cei ar fi fost altul, ea ar fi fost tăinuită cu grijă. Po tri vit legii, bărbatul are dreptul să ceară separarea pentru o astfel de cauză. Dacă alunga rea nu intervine imediat după con sta ta tea im pu ri tă ții, el nu poate con fis ca zestrea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
copilului, adolescentului, omului primitiv și antic, dar destinate să piară de îndată ce acesta înțelege adevărul despre ostilitatea mamei creatoare. Fericirea omului în îmbrățișarea blândă a elementelor se dovedeste o speranță deșarta, un vis de demult: Unde-ați pierit, fermecătoare vise, / din tăinuit lăcașul / de tainice fapturi, din efemerul / diurn tărâm de stele. Din sălașul / gingașei Aurori și din ungherul / ce-ascunde-n somn a soarelui sclipire? (Către Angelo Mai, vv. 91-96).382 Drumul gândirii către deziluzie este ireversibil deoarece, odată descoperit, adevărul despre chipul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
trăiesc departe, învăluite în visare, așa cum se poate citi în Visul, sau in Consalvo, sau in intreaga parte finală a cantului Stăpânitorul gând. Ficțiunea visului îi permite poetului să plăsmuiască siluete ideale: Tu, ce-mi inspiri iubire / din mult departe-ori tăinuindu-ți față / când nu-mi rasai în vise / celesta nălucire / sau în surâsul firii / pe câmp, cănd se-nfiripă dimineață / tu, ce-ai hrănit din tine / veacul de aur, frumusețe scumpă, / nu zbori și azi prin lume / ușoară, nevăzuta? (Iubitei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
s-au mai adâncit și ele. ești ca un zeu care nu ne mai spune nimic. poete tâlcurile tale sunt menestrele... D Lestine iterare 53 PE LA CRĂCIUN... nu-nțelegeai care e diferența între culoarea verde și cea roză. totul se tăinuia în chintesența efectului de a... metempsihoză. nici polii geografiei nu au grade. acolo gravitația-i doar masă și nu în ipoteze retrograde se dibuie mișcarea din melasă. melasă zic mișcarea browniană în care-n veci materia cutează sfidând formula euclidiană
George Filip. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
În aprilie 1873, Slavici a intrat "colaborator intern" la foaia umoristică arădeană Gura satului. Pentru că revista susținea o atitudine foarte critică față de politica Imperiului austro-ungar, redactorii își semnau materialele cu pseudonime bine alese care aveau menirea, pe lângă intenția satirică, să tăinuiască numele autorilor în eventualitatea unor procese de presă. Așa a procedat și Slavici. Obiceiul de a folosi pseudonime îl va păstra scriitorul o dată cu venirea la București. De aici el va trimite Telegrafului român o serie de articole, corespondențe pe care
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Eminescu îi plăcea să hohotească de râs într-una sau că Ion Creangă era un om lipsit de măsură (...). Omul se acomodase unei anumite mentalități superficiale a întrunirilor bărbătești și oferea ceea ce i se cerea. Cu Mihai Eminescu însă, tăinuia ceasuri întegi. Mai mult vorbea cel dintâi, mai mult asculta celălalt; unul plin de viziunile, de umbrele și luminile sale, altul setos de a auzi și de a învăța ceva.” (42, p. 58 ) 30 Iată, așadar, care este secretul fericirii
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
enigmatic al conflictului ne transportă direct în mit. Și de data aceasta pretextul nu este economic: nu mulțimea turmelor, ca în Baltagul ori în diverse variante mioritice; ci acel „mic de cîrlior” crescut din mila oierilor. Oare familiaritatea aceasta nu tăinuiește și o realitate mai ascunsă? Berbecuțul cel sărman și ținut cu îngrijire face parte din familia ciocîrlanului șchiop, dar atoateștiutor, a oiței șchioape care abia se ține de coada turmei, a slăbănogului de cal din fundul grajdului; toate „însemnate” și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
avea pielea spartă parcă l-ar fi strâns cununiile. Celălalt, Barbu Brâncoveanul, a fost găsit în patul lui cu un cuțit înfipt în inimă. Ce-o fi aflat Barbu în seara aceea, de a plătit atât de scump? Ce au tăinuit Mavrocordat exaporitul cu capuchehaia Franței, de-au secerat ienicerii morții atât de repede? L-au îngropat pe Nicos la un loc cu neamul Marincioglu. Tata cu mama și cu Lavinia au plecat la Adrianopol și nu au mai pus piciorul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
musulman va putea intra nestingherit în bisericile noastre, pentru aceasta le vom lărgi ușile...” Mihai simțea cum i se băteau tâmplele. De când era încă mic, taica îl învățase textul ca pe o lecție de umilință și de prudență. „...Nu vom tăinui nimic față de musulmani, nu vom învăța noi și nici pe copiii noștri Coranul; nu vom predica nimănui credința noastră și nici nu vom chema pe nimeni la ea, în același timp nu-i vom împiedica pe ai noștri, dacă aceasta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
era pustiu. Ștefan încetini și Turculeț îl prinse din urmă. — Ce are Breazu? Nimic, măria ta. E stătut în grajd pe ovăz și pe urmă... Pe urmă ce? Ascultă, nu mă mai mări atât, că nu sunt vodă. — Am de tăinuit cu domnia ta și zidurile au urechi. Ești urmărit îndeaproape. Moșul domniei tale, marele spătar Mihai, știe că i-am prins urzeala, așa că am pus în ovăzul Breazului azi de dimineață niște ierburi uscate ca să-l fac să asude și să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
stins fără urme. Ar fi vrut să protesteze și să isprăvească cu omul acesta care, urmărindu-i cu încredere, îl făcea părtașul unor gânduri primejdioase. Simțea însă cu groază că, în adâncul inimii, gândurile acestea îi erau dragi și le tăinuia acolo ca pe niște odoare prețioase. ― Domnule căpitan..., murmură Apostol, uitîndu-se în ochii lui, rugător. Din privirea și glasul lui, Klapka sorbi un îndemn care îi lumină fața frământată. Ca și când ar fi pornit să-și golească dintr-o dată tot sufletul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
rugător. Din privirea și glasul lui, Klapka sorbi un îndemn care îi lumină fața frământată. Ca și când ar fi pornit să-și golească dintr-o dată tot sufletul, oftă greu și zise: ― Mă înăbușe lașitatea, Bologa! Nu mai pot! Am crezut că, tăinuind-o, voi scăpa de ea, și acuma mă gâtuie... Ai văzut privirea lui Svoboda sub ștreang?... Nu se poate să n-o fi remarcat, toată lumea a văzut disprețul și mândria și nădejdea... Asta-i moartea noastră eroică! Pe frontul italian
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fiecare copac atârnau oameni, agățați de crengi, cu capetele goale și cu tăblițe de gât, pe care scria "trădător de patrie", în trei limbi. Mi-a înghețat inima în piept și totuși n-am îndrăznit să tremur. Ca să-mi pot tăinui mai lesne înfiorarea, mi-a trecut prin minte să-i număr, să văd câți sunt... Închipuiește-ți ticăloșie de om! Dar cum să-i numeri, când toată pădurea era plină de spînzurați? Ori poate că numai groaza m-a făcut să
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
am închipuit sufletul omului ca o visterie cu odăi multe, unele pline de comori, altele deșarte. Mulți oameni, cei mai mulți, trăiesc toată viața în cămăruțele cele goale și veșnic deschise, căci celelalte sunt zăvorâte cu lacăte grele, și cheile lor zac tăinuite în focul chinurilor. Pe mine golul m-a înfricoșat ca și întunericul. De aceea m-am străduit să găsesc cheile comorilor mele. Dar și comorile sunt înșelătoare. Îndată ce ai descoperit una, râvnești pe cele mai ascunse... Poate cea mai de
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
de nerăbdări știa că se află la adăpostul clipelor nesfârșite intrate în galeria rătăcirilor! Pasiunea care-o pândea de-atâta vreme îi liniști pe amândoi; rămaseră atemporali, nemișcați cu fața agățata de cer, dezgoliți de sentimentul inutilității, privindu-se și tăinuindu-și nehotărârile. Razele lumii se scăldau pe chipurile lor radioase. Se întoarse spre el cercetându-l cu atenție; începu să-l mângâie și alinte, întărâtându-l: - Îi așteptăm sau le-o luăm înainte? Se furișară înapoi printre copaci ca două
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
dreptul individului de a avea secrete personale, ca motive în favoarea nedetectării sau nedezvăluirii minciunilor în anumite situații. El spune: Cred că merită subliniat faptul că, uneori, depistarea minciunii subminează o relație, trădează încrederea, dezvăluie informații care, din motive întemeiate, erau tăinuite. În capitolul 6 am menționat comentariul lui Scheibe cu privire la efectul terapeutic al unor minciuni inofensive, iar în capitolul 7 am amintit pledoaria lui Snyder în favoarea auto-amăgirii "la nivel global". Evident, în cazul unor minciuni, este în interesul mincinosului cît și
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
arșița, ardoarea - acum Însă sfîrșite. Ultimul, lipsa firească a cămășii În asemenea Împrejurări. Versul din mijloc, care tăgăduiește, se leapădă, abjură, este de fapt o surdină, poate pudică, dar care reușește acea performanță exemplară de a amplifica ceea ce vrea să tăinuiască. Frumusețea poemului ține de felul În care erotismul este doar sugerat prin jocul atitudinilor și prin cuvintele aluzive. Golind desaga golind desagaMoș Crăciun la fel de știrb ca și bunicul Valeria Tamaș Văd Înscenarea În doua versiuni, ambele Însă au nevoie de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și metodologic principal necesar înțelegerii proceselor complexe ale nașterii, viețuirii și dispariției numelor de locuri în general și a celor romînești în particular. „Biografiile“ detaliate ale unor nume de locuri reprezentative dezvăluie însă amănunte specifice interesante, pitorești, insolite, curioase uneori, tăinuite în spatele unor forme aparent banale. Analizate în paralel, aceste biografii relevă asemănările, deosebirile, contrastele dintre parcursurile lor (cauzele și condițiile toponimizării, structura, tipologia, încadrarea în sistem, metamorfozele), interferențele și confluențele de natură istorico-geografică și lingvistică dintre ele. Reprezentativitatea toponimelor incluse
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dar Thot, demiurgul și cel a toate știutor, era considerat și autorul Cărții Magiei (42 de tomuri), cu toată știința lumii, cu toate disciplinele, de la istorie și magie, la astronomie, drept și medicină. Se crede că misterioasele papirusuri sacrosancte erau tăinuite și numai de el știute în litera lor, căci el le scrisese. Thot știa formulele și produsele vindecării tuturor bolilor. Căutarea scrierilor sale secrete a creat numeroase legende. El era deținătorul celor două principii divine superioare: personificarea cuvântului creator a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
imorale pentru atingerea scopurilor deloc altruiste cărora le dă o notă de noblețe prin demagogice discursuri patriotarde. În opera comică a lui Caragiale, politica și familia sunt temele centrale. Dacă de pasiunea politică se face întotdeauna paradă, amorul este invariabil tăinuit și tolerat printr-o adevărată conspirație a tăcerii. Comună celor două dimensiuni ale afectivității acestei lumi este inautenticitatea trăirilor. Ambele sunt "mofturi", pentru că, așa cum observa Mircea Tomuș, jocul iluziei și al realității golește de conținut atât "familia cea mare" patria
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
205 Spre deosebire de miza filozofiei, de a afla "ce este", mitul răspunde la întrebarea "cine este", "personificând, filtrând, apropiind și însuflețind adevărul într-un teatru figurativ": "narațiunile mitice nu sunt doar niște istorisiri care prezintă niște fapte la modul indicativ, ele tăinuiesc, în structura lor, un imperativ. Ființele mitice, prin ceea ce li se întâmplă, devin niște actori existențiali, care deschid orizonturi și induc atitudini normative. Imaginarul mitic nu este, așadar, doar un dat ludic sau contemplativ, el poate deveni cu adevărat operativ
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să creadă că-i adevărat. Tresări când văzu luminița ochilor ce-i surâdeau Anuca, fata pădurarului prietenește și valul de bucurie... oceanul clocotitor vuind în strâmta temniță a acelui trupușor... Cine ar ști să deslușească în el... ar vedea lumi tăinuite în beznă, nebuloase care se încheagă... un univers care se înfiripă. Ghemotocul cu păr bălai, fremătând cu tot trupșorul, începu iar să gângurească. Anton, simțindu-și ochii lăcrimând, dădu copilul în brațele bătranei moașe, și ieși din casă. Era ziua
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]