550 matches
-
poateruga: „Și ne izbăvește de cel rău ” (Matei 6, 13), deoarece nu se deo sebește de el. Dumnezeu a scos în Hristos la drum capul șarpelui(Coloseni 2, 15), tocmai pentru ca cei ce urmează Lui să se ferească șisă fie tămăduiți de „mușcătura de șarpe”, privind la El pe cruce cala „șarpele de aramă” (Numeri 21, 6-9; Ioan 3, 14-15; Romani 4, 25).De asemenea, nu ar fi cu putință invocarea: „Vie Împărăția Ta”(Matei 6, 10), când oamenii de fapt
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
sens, suirea pe cruce „Sapă la rădăcina pomului” (Luca 13, 8), acolo unde la rădăcinile vieții omenești se strecurase moartea. Privirea la Hristos pe Cruce vădește mușcătura de șarpe a morții. „Șarpele de aramă” (Numeri 21, 8-9; Ioan 3, 14)tămăduiește mușcătura de șarpe a celor ce privesc la El: „A biruitputerile întunericului și le-a făcut de ocară în văzul tuturor biruindasupra lor prin cruce” (Coloseni 2, 15).Tocmai de aceea, în Joia Mare a Săptămânii Patimilor, Crucea Răstignirii se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
românești și s-a păstrat în dialectele sud-dunărene; în Noul Testament de la Bălgrad (1648), cuvântul nu a mai fost înțeles și, de aceea, este explicat într-o notă marginală, iar în Lexiconul lui Mardarie (1649) apare textul, scris greșit, au a tămădui oase, în loc de auă tămâioasă, ceea ce dovedește că, în dacoromână, cuvântul auă a fost părăsit, în secolul 17. În locul său, a intrat în limba română termenul strugure, cuvânt pentru care s-au propus diverse origini (latină, germană, traco-dacă, greacă), niciuna acceptabilă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
mai multe nume ajung de referință intrând în Istoria Creștinismului și Istoria Medicinei: preotul medic Zenobius din Sidon „îngrijitorul de trup“ al episcopului Vasile al Anciorei, era considerat „savant în arta medicală“; episcopul Theodor din Laodiceea poseda „știința de a tămădui trupul“. Unii medici sfinți sunt imortalizați pe icoane cu instrumentele medicale în mână și lumina dragostei creștine pe față. înfăptuirile lor i au făcut pe păgâni să vină la creștinism, căci în epidemii medicii lor se dovedeau ineficienți. În Bizanț
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
răspunse bătânul. Și pentru ce bați cărările pădurii și trezești duhurile dimineții? Nu trebuia să nesocotești legile vechi, care interzic tulburarea codrului întunecat! Am îndrăznit să vin a cere să uiți de porunca veche. Pot să fac multe lucruri: să tămăduiesc sufletele și trupurile oamenilor, să tălmăcesc visele, să încurc căile inimilor, dar mi s-a interzis să am un urmaș. Poruncile vechi nu pot fi schimbate! rosti amenințător Regina. Dați-mi un urmaș și apoi faceți ce vreți cu mine
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
am văzut un loc de care nu se apropie (cînd e soare, cel puțin) moartea, acest coyot bătrân și înfometat, cum ar spune Tatle. despre frică Se zice că unele triburi din Mexic consideră frica o boală care poate fi tămăduită de tămăduitori ai fricii. Mi-ar fi plăcut să aflu cum se produce vindecarea și în ce măsură cel vindecat capătă și alt curaj decât acela de a-și mărturisi frica. Începutul oricărei îndrăzneli, cred eu. Dacă, la Palenque, aș fi îndrăznit
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
crescuți înalți, aproape ca niște arbori, sub un cer gol, pe care soarele pare un fel de rană fierbinte. Pământul - în cea mai mare parte a Mexicului ― suferă de o sete cronică, imemorială, ca o boală pe care ploile o tămăduiesc numai temporar. Când această boală reizbucnește, țărâna capătă culoarea pietrei, pământul se zbârcește ca obrazul unui indian bătrân, iarba devine prăfoasă, cenușie și chiar cenușă. Și totuși, mexicanii au un fel anume de a vorbi despre secetă, surprinzător. Aproape tandru
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
firav, Mult ne-am chinuit cu el! Dumnezeu știe ce-o fi! Și iată-l acum mare și, lacrimile ei stau gata să curgă, se ridică de lângă mine abia stăpânindu-se, și eu nu voi mai afla cum s-a tămăduit Theo de plâns și cade așa dintr-o dată într-un somn adânc, ca și cum n-ar mai fi dormit de câțiva ani, Mama! Cum a fost astăzi la școală? mă întreabă părintele Ioan în timp ce îmi schimb hainele, Bine! răspunsul meu evaziv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
geamurile salonului de primire. Și, înțelegând, în sfârșit, cruntul adevăr, fiara turbată din mine a început să răcnească. Tăcerea cumplită a tatei mi-a răscolit tot mai mult de atunci încoace o suferință crâncenă, cu neputință de a mai fi tămăduit. L-am iubit, fără să-mi dau seama în care ascunziș de suflet mi-a zăcut de-a lungul anilor acest simțământ. Sunt impresionante obiectele de care s-a servit cu o zi înainte cadavrul de azi, când cugeți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
lumini pe chipurile ascultătorilor. Nenea Mihalache îi sorbea cuvintele. El avea o mână bandajată. În fiecare zi își desfăcea pansamentul, ca să-și presare pe rană, o pulbere galbenă dintr-un borcănaș de faianță, peste o bubă care nu se mai tămăduia. Avea nenea Mihalache un cap ca o pepenoaică mică și bună de murat, brăzdată de o tăietură ce-i spinteca obrazul de la tâmplă până la gât. Trompetul îi scotea tabachera din buzunarul hainei, îi răsucea țigara pe care i-o vâra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
doar că nici nu-mi place să recunosc starea asta și nici nu mi-o pot exprima. în mintea mea recunosc, însă. Deși prefer vara și marea, astăzi sunt totuși fericită că e iarnă și ninge. Albul ăsta neprihănit parcă tămăduiește și înțelepțește. Am să vin la ziua ta, îi promit Georgianei, cu un glas vo ios, în timp ce mă ridic. Iar cu olimpiada, oi vedea atunci, după ziua ta, dacă mai am chef să mă duc... îmi pun ochelarii și-mi
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
popor deprins a se îmbăta cu vorbe goale, a se amăgi cu forme deșarte, a crede că o circulară ministerială, numai prin faptul că a înregistrat patrioticește nevoile publice, le-a și înlăturat, că cu un discurs democratic se poate tămădui de mizeria lui economică. Un așa popor, pentru a putea s-o rupă odată cu relele-i deprinderi, trebuie să aibă multă tărie de caracter. Pentru aceasta, greutatea cestiunii evreilor stă atât în cestiunea însăși, cât și în starea noastră de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin Întruparea și jertfa Sa, a Întărit firea omenească, aceasta devenind mai puternică Împotriva tentațiilor și a Încercărilor vieții. Îmbolnăvirea firii noastre prin Adam s‑a realizat fără noi, iar Mântuitorul, prin voia 20 Suferința și creșterea spirituală Sa, a tămăduit și a Întărit, fără aportul sau contribuția noastră, firea omenească, pentru ca tămăduirea și puterea Sa să treacă și la noi. Prin moartea Sa, S‑a făcut biruitor asupra stricăciunii și a morții. În Hristos, firea umană și‑a redobândit sănătatea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cel din afară nu mă face nici să mă bucur, nici să pătimescă. De opt luni ședea necurmat Într‑un jeț care i‑a fost făcut tot mai larg, neputând sta pe pat din pricina celorlalte trebuințe. Dar În pătimirea aceasta tămăduia pe alții. Am istorisit despre această pătimire, ca să nu ne mirăm când le vine o astfel de suferință celor drepți. Iar murind el, au fost scoase tocurile și pragurile ușii, ca să poată fi scos trupul din casă” 30. Uneori, Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
negrăită față de om, pentru ca să răscumpere omenirea din osânda păcatului, a morții și a iadului cu prețul jertfei Sale. Astfel, Fiul Omului, Bunul Învățător Care a avut milă și a ajutat pe cei obidiți, lipsiți, uitați și părăsiți, Binefăcătorul Care a tămăduit bolile și neputințele multora, le‑a arătat calea adevărului și a dreptății, a binelui și a virtuții, le‑a Înviat morți și a săturat mulțimile flămânde a fost arestat și osândit la moarte, răstignit Între doi făcători de rele. Lipsa
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cicatricile rănilor suferite pentru tine ... Atunci El Îți trimite Încercări pentru ca tu să‑ți amintești de El !”78. Dumnezeu ne este un Prieten de suferință Care Înțelege, compătimește, ajută, iar când crede că ne este folositor pen‑ tru mântuire ne tămăduiește. El nu privește pasiv situația noastră de la distanță, fără a o Înțelege și fără a ne ajuta. Prin atitudinea Sa, Mântuitorul n‑a urmărit interese personale sau de grup, Însă a dorit să fie de folos tuturor, Împărtășindu‑le imense
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
privește pasiv situația noastră de la distanță, fără a o Înțelege și fără a ne ajuta. Prin atitudinea Sa, Mântuitorul n‑a urmărit interese personale sau de grup, Însă a dorit să fie de folos tuturor, Împărtășindu‑le imense binefaceri. El tămăduiește minunat toate bolile trupului și ale sufletului și revarsă binecuvân‑ tarea mângâierii În sufletele Întristate și În trupurile sufe‑ rinde. Cuvântul Său, mâna Sa (Matei 8, 3 ; 20, 34), marginea hainei Sale (Matei 9, 20) toate săvârșesc minuni pentru vindecarea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ne istorisește că, „aproape de Karyes sihăstreau doi români Într‑o chilie. Odată unul dintre ei s‑a Îmbolnăvit foarte tare și celălalt, din păcate, se Îngreuia să‑l slujească. De aceea Îl ruga mereu pe Sfântul Pantelimon ori să‑l tămăduiască repede pe bolnav, ori să‑l ia din viața aceasta, ca să se slobozească de puțina osteneală ce ar fi făcut‑o slujind pe bolnav. Într‑o zi, În timp ce Îl ruga din nou pe Sfântul Pantelimon, i‑a apărut Sfântul și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și pentru modul În care au Înțeles, au trăit și au transpus În fapte Învățătura evanghelică, Dumnezeu i‑a Învrednicit de darul de a face minuni. Cei ce‑i Întâlneau pe sfinții lui Dumnezeu se converteau la creștinism, primind și tămădu‑ irea sufletului, alături de cea a trupului. 212 Suferința și creșterea spirituală În timpul tratamentului, unii dintre acești sfinți tămă‑ duitori Îi primeau pe cei atinși de felurite boli În casa lor, cu toată dragostea, iar pe cei imobilizați la pat, ei
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
din respect pentru numele lui Dumnezeu. Sfintele trupuri ale doctorilor fără arginți au fost Îngropate Împreună În Thereman (Mesopotamia). După moartea lor s‑au Înfăptuit multe minuni. Adevărate modele de medici, Întrucât erau iubitori de oameni și neiubitori de arginți, tămăduind fără a pretinde vreo sumă de bani sau vreun alt fel de plată 259, sfinții Cosma și Damian au devenit eroii multiplelor culegeri În care se strâng mărturii despre diverse minuni, mult mai numeroase În limba greacă, decât În latină
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de bună mireasmă” (Isus Sirah 38, 12‑13). Este o misiune mare, de maximă importanță, nobilă și sfântă aceea de a fi medic, de a ajuta la menținerea vieții și la sporirea ei, de a alina durerea și de a tămădui suferința. Sfântul Vasile cel Mare, unul dintre marii luminători ai Bisericii, numește medicina „artă”, care ni s‑a dat de către Dumnezeu, spre ajutor, căci ea ajută, atât cât se poate, pe bolnavi : „Fiecare artă ne‑a fost dată de Dumnezeu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mâinile tale. Să te rogi fierbinte lăuntric, iar harul lui Dumnezeu va atinge sufletul bolnavului. Toate acestea sunt taine, ceilalți n‑ar Înțelege nimic din ele, Îi vei da medicamente conform științei tale, dar În cele din urmă va fi tămăduit de Hristos. Luând În brațe un copil mic, sau prinzând mâna celui mare, prin rugăciunea ta intensă și fierbinte Îndreptată către Hristos, Îi atinge harul lui Dumnezeu. Același lucru Îl face orice preot În timpul oricărei Taine”273. S‑au realizat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
noi recunosc că mai ales atunci când sunt cuprinși de felurite Încercări, necazuri și suferințe, aleargă către ajutorul lui Dumnezeu pe care‑l cer cu insistență și smerenie În rugăciune. Credință și vindecare 261 X.2. Hristos nu dorește să‑l tămăduiască pe cel bolnav fără ca el să ceară ajutorul Lui Omul nu este un obiect inert asupra căruia Dumnezeu Își exercită puterea divină, ci un fiu preaiubit, creat după chipul lui Dumnezeu, cu vocația de a deveni și după asemă‑ nare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și acestea constau, printre altele, și În implicarea spirituală a celor care se ocupă de tratarea omului bolnav, deci atât a medicilor cât și a rudelor sau celor apropiați bolnavilor. Pentru ca Preabunul Dumnezeu să asculte rugăciunea noastră și să‑l tămăduiască pe cel bolnav, ea trebuie săvârșită cu durere, osteneală și jertfă de sine. Cuviosul Paisie Aghioritul ne Învață chiar „să ne rugăm cu asemenea pornire : «Dumnezeul meu, fă‑l bine pe acela și dăruiește‑mi mie boala !ă. Și Bunul
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Împuterniciți de Bunul Mântuitor, au continuat lucrarea tămăduitoare Învățând și săvârșind minuni În numele Său. „Multe minuni și semne se făceau În Ierusalim prin Apostoli” (Fapte 2, 43). Conform practicii Sfinților Apostoli, care „ungeau cu untdelemn pe mulți bolnavi și‑i tămăduiau” (Marcu 6, 13) și potrivit Îndemnului Sfântului Apostol Iacov din epistola ce‑i poartă numele : „De este cineva bolnav Între voi, să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându‑l cu untdelemn În numele Domnului. Și rugăciunea credinței
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]